3,955 matches
-
observa cum, pe lângă cele 431 de milioane de pagini care conțin termenul "politics" și 30,7 milioane de pagini care conțin termenul "judiciary", expresia "rule of law" apare în 16,5 milioane de pagini web dintre cele indicate de Google. Adâncind analiza 26 și oprindu-ne exclusiv asupra prezenței cantitative a expresiei "rule of law" în web site-urile principalelor OI, observăm cât de frecvent apare. Se reliefează, totuși, diferențe foarte semnificative între site-urile diferitelor organizații (a se vedea Tabelul
Uniunea Europeană și promovarea rule of law în România, Serbia și Ucraina by Cristina Dallara () [Corola-publishinghouse/Science/1090_a_2598]
-
acest sens. În țările occidentale, informațiile de acest fel sunt obținute pe cale indirectă: ministerul Finanțelor urmărește periodic dosarele financiare ale magilor și "divinatorilor" profesioniști. Nu se știe câți sunt însă în clandestinitate. Caracterul destul de obscur al acestor statistici și cifre adâncește misterul asupra fenomenului. Divinația și magia se transformă astfel în realități greu cuantificabile. Apar întrebări de tipul: câți prezicători sau ghicitori sunt? Ce clientelă îi frecventează? Ce venituri au? Ce practici cunosc? Cum își fac reclamă și publicitate? În ce
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
Pentru destinul textului, este cu mult mai primej dios ca o coruptelă să treacă nebăgată În seamă decît ca un text valid să fie atacat În mod nejustificat: fiecare conjectură eronată provoacă o reacție de respingere, dar demersul În sine adîncește cunoașterea textului respectiv. Pe de altă parte, coruptela nedetectată strică imaginea totală asupra stilului. CÎnd tradiția se desparte În două ramuri, procesul de recensio conduce adesea la două variante. Mai apoi, În examinatio, se stabilește dacă una sau alta dintre
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
un mod cu totul particular mottoul: terras omnes tamquam meas uidebo. Universitatea are Însă un alt chip. Ea este și o instituție solid Înrădăcinată În realitatea socială și politică a locurilor În care se găsește și, cu timpul, Își va adînci această caracteristică. Încă din primele secole, alături de acele spații de studiu născute din adunarea spon tană a maeștrilor și elevilor, apar altele care provin din voința suveranilor, ale administrațiilor orășenești. Fede rico II a fondat În 1224 Universitatea din Napoli
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
prin transferare de la Lisabona), Pisa, Pavia, Viena, Cra covia, Erfurt, Heidelberg, Köln. În secolul al XV-lea: Leipzig, Rostock, Louvain, Catania, Glasgow, Trier, Freiburg, Praga, Saragozza, Copenhaga, Tübingen, Uppsala. Înflorirea centrelor universitare răspundea unor schimbări pe care, mai departe, le adînceau chiar mediile universitare. Ducerea la capăt a studiilor a necesitat În totdeauna trudă și bani: cîștigurile sigure și prestigiul social reprezentau Însă o răsplată pe măsură. În lumea modernă, pare greu de imaginat o socie tate avansată din punct de
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
puf de nea ofrandă pe vechiul troian Trafic greu și desant aerian Momentul, să-i zicem haiku, a fost cînd, din nou, m-am simțit impresionat de fulguirea ușoară. Poate, mai prompt, ar fi trebuit să fiu În stare să adîncesc ceea ce acea joacă a fulgilor vroia să-mi spună. Scăpînd prilejul, m-a tentat să caut un gen de antiteză la contemplarea fulgilor. Și n-a fost greu să o găsesc. Fiind pe stradă, am căutat să găsesc acel gest
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
nu părea să aibă "viziunea morală" necesară pentru a face față problemelor centrale dintre "Nord" și "Sud". În prezent, o problemă crucială este dacă nu cumva Statele Unite și Marea Britanie s-au dovedit la fel de lipsite de viziune, absență care tinde să adâncească diviziunile din societatea internațională, prin combinarea apărării valorilor liberal-democratice cu un "război împotriva terorii" care includea schimbarea de regim în Irak fără aprobarea ONU. Este greu de spus dacă Bull și Watson credeau că expansiunea societății internaționale către fostele colonii
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
sunt compatibile cu ideile morale ale Occidentului." Aceste comentarii nasc întrebări neliniștitoare despre viitorul solidarității. În același timp, ele prefigurează mai recentele analize despre "ciocnirea civilizațiilor" și discuțiile dacă emergența valorilor "indigene" și dezvoltarea grupurilor radicale sau militante islamice va adânci rivalitățile cu occidentul (Huntington 1993). Nimic din scrierile lui Bull nu sugera că o prăbușire a societății internaționale ar fi fost iminentă. Așa cum vom vedea în următoarea secțiune, Bull credea că majoritatea noilor state acceptă principiile de bază ale societății
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
în anii '80 a fost aceea că apariția conflictelor culturale și emergența culturii cosmopolite a modernității au evoluat împreună. Aceasta sugerează, contrar părerilor menționate în paragraful anterior, că tensiunea dintre concepțiile "pluraliste" și "solidariste" asupra societății internaționale s-ar putea adânci în viitor. Dacă aceasta era predicția lor, ea s-a dovedit a fi în linii mari corectă, după cum se poate vedea după prăpastia din ce în ce mai adâncă dintre cei care cred în promovarea drepturilor universale ale omului (prin forță dacă este nevoie
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
1999: 6). Alții au criticat NATO pentru încălcarea principiilor Cartei O.N.U., pentru abordarea sa selectivă în privința încălcărilor drepturilor omului și pentru actele de violență care au agravat suferința populațiilor locale (Chomsky 1999a). Dezbaterea asupra războiului din Irak a adâncit aceste diviziuni, iar unii, precum Blair, au argumentat că războiul este justificat nu numai pentru că regimul este un pericol pentru alte societăți, dar și pentru că este vinovat de grave încălcări ale drepturilor omului. Alții argumentează că guvernele american și britanic
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
aceeași naționalitate se lovesc de datoriile către restul umanității" (Linklater 1998: 150-1). În această secțiune vom prezenta încercarea teoriei critice internaționale de a regândi înțelesul comunității în lumina acestei anxietăți morale reziduale și a unui "capital moral" în acumulare ce adâncește și extinde cetățenia cosmopolită. Aceasta implică nu numai identificarea forțelor ce lucrează pentru eliminarea practicilor de excludere socială, dar și a celor ce acționează pentru înlocuirea sistemului de state suverane cu structuri cosmopolite de guvernare globală. Cele trei volume ale
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
etnice și de gen. Tripla transformare identifică procesele care deschid posibilitatea distrugerii legăturii dintre suveranitate, teritoriu, cetățenie și naționalism și a evoluției înspre forme mai cosmopolite de guvernare. Din acest punct de vedere, dimensiunea praxiologică închide cercul cu dimensiunea normativă, adâncind critica particularismului statului modern. Trebuie însă să observăm o mică revizuire a acestei critici. Statele moderne sunt nu doar prea particulariste pentru gustul lui Linklater, ci și prea universaliste (Linklater 1998: 27). Aici, el își rafinează critica timpurie a particularismului
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
și proiectului de a universaliza sfera în care ființele umane se tratează reciproc ca libere și egale. Dacă obiectivul teoriei critice internaționale este de a promova reconfigurarea comunității politice nu doar extinzând comunitatea politică dincolo de frontierele statului suveran, ci și adâncind-o în acele frontiere, atunci ea trebuie să ofere o structură de guvernare mai complexă, pe mai multe niveluri. În cele din urmă, esențială este reconstituirea statului în cadrul unor forme alternative de acțiune politică ce reduc impactul excluderii sociale și
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
2001; Kardam 2004). Prugl (2000) arată cum regulile și regimurile transnaționale de gen Organizația Internațională a Muncii, precum și rețelele globale de solidaritate, au fost forțe puternice în formularea plângerilor acestor muncitori, peste tot în lume. În mod similar, perspectivele feministe adâncesc accentul pus de economia politică internațională neo-gramsciană pe cultură și ideologie, ca părți integrante ale economiei politice globale (Chin 1998; Ling 2001; True 2003). Integrarea perspectivelor feministe în abordări postmoderniste, de teorie critică și constructiviste reprezintă o strategie importantă pentru
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
opoziție fermă fața de tot ceea ce este considerat, în plan politic, drept o deviație de la cursul firesc al istoriei. Tonul expunerii este echilibrat, dar ferm: Nu vom accepta culpabilizarea nedreaptă a neamului românesc. Nici nu vom tolera demagogia patriotardă, care adâncește patimile poporului și adoarme simțurile"164. Zăbovind încă puțin pe acest palier, al manifestului de tip ideologic și cultural, vom aduce în discuție (operând o regresie în timp, pentru a reveni la intervalul istoric care ne interesează, dar și pentru
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
o singură noapte și sunt votate a doua zi cu drumul de fier"217.) 1. În plan tematic, Eminescu, analist de factură organicistă, nu va repudia ideea modernizării României, însă va critica sincronizarea artificială, pripită, prin arderea etapelor, care va adânci hiatusul dintre fondul autohton și formele instituționale importate, în opinia sa, fără discernământ. Altfel spus, nu respinge direcția impusă de liberali, ci ritmul, resimțit ca devastator pentru națiunea română. Atitudinea encomiastică pentru țăranul român, de care se va simți visceral
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
se instala în lume, dar diferite în structura de manifestare, dată fiind complexitatea factorilor extradiscursivi ce țin de contextul istoric, de formația intelectuală și culturală a autorilor, de înțelegerea diferită a funcției actului publicistic etc. De aceea credem că putem adânci perspectiva contiguității discursiv-polemice, situând gazetăria argheziană în proximitatea spirituală și chiar afectivă a celei caragialiene, pentru a releva palierul cel mai spectaculos al întâlnirii celor două condeie: comicul. Asupra acestei problematici, viziunea eminesciană dobândește un sens paradigmatic, de aceea o
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
i le mimimalizează. Înainte de a încheia considerațiile teoretice referitoare la parodie, reținem, pentru ceea ce ne interesează, definiția dată acesteia de Robert Neumann: "Imitație polemică a slăbiciunilor adversarului manifestate la trei niveluri: formă, materie, concepție"239. În ceea ce privește ironia, vom încerca să adâncim, în direcția pe care o cercetăm, cele afirmate la începutul demersului nostru. Simulare per contrarium, ironia relevă flexibilitatea spiritului care refuză să rămână captiv în tranzitivitatea limbajului. Jankélévitch pune funcția ironiei în relație manifestă cu duplicitatea conștiinței, relevând "disjuncția continuu
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
vedea lucrurile "în răspăr" și de a miza nu pe credibilitatea faptică, ci pe manipularea cât mai inventivă a potențialului faptic, în aceat caz, vanitatea ca resursă exploatabilă în pamfletul polemic. După ce am identificat principalele mobiluri ale polemicii antiiorghiste, să adâncim cercetarea pe două coordonate esențiale: dialogismul și, implicit, polifonia discursului și ocurența strategiilor polemice: argumentative, figurativ-expresive sau combinatorii. Dialogismul discursului polemic pune în lumină dinamica și tensiunea creată la nivelul textului de interferența diverselor instanțe locutorii, tot atâtea "voci" pe
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
a locuinței a fost surprins în profilele secțiunii de control nr. III/ E. Pe profilul vestic al acestei secțiuni, în caroul O, sa putut observa că șanțul de fundație a locuinței avea o lărgime de 0,95 m la gură, adâncindu-se 0,40 m de la nivelul podelei. A fost posibilă și observarea amprentei unui par de susținere a peretelui, acesta având un diametru de 20 cm, și adâncindu-se 0,75 m de la nivelul podelei (Pl. 10/3.). Din punctul
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
fundație a locuinței avea o lărgime de 0,95 m la gură, adâncindu-se 0,40 m de la nivelul podelei. A fost posibilă și observarea amprentei unui par de susținere a peretelui, acesta având un diametru de 20 cm, și adâncindu-se 0,75 m de la nivelul podelei (Pl. 10/3.). Din punctul de vedere al inventarului, în această locuință au fost descoperite o lamă de silex neretușată, o lamă de silex retușată pe o singură latură, patru lame de silex
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
umplutura acestei gropi mai provin un netezitor pe fragment de os lung (Pl. 37/1), un vas suport fragmentar (Pl. 48/2; 49/3) și un fragment de reprezentare antropomorfă (Pl. 51/1). Groapa 2A, care tăia Gr. 2, se adâncește aproximativ 0,40 m de la nivelul la care a fost observată (-1,30 m) și este săracă în materiale arheologice. Inventarul utilajului litic cioplit este constituit din trei lame neretușate, o lamă cu o singură latură retușată, o lamă cu
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
o lamă cu o singură latură retușată, o lamă cu ambele laturi retușate și un gratoar pe așchie. Groapa 4. A fost surprinsă parțial, în profilul șanțului de control nr. 10, în dreptul m. 14, la -1,20 m de la suprafață, adâncindu-se încă 0,50 m. S-a păstrat doar partea vestică, deoarece spre est a fost tăiată de lucrările de amplasare a podului. Diametrul la gură, pe axul N S este de 2 m. În profil se observă două lentile
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
deoarece creațiile spiritului au o calitate de prezență unică, legată de acel "aici și acum" al unei apariții originale. "Prin multiplicarea exemplarelor, substituie un fenomen de masă unui eveniment care nu s-a produs decât o dată." Inaccesibila frumusețe se va adânci în promiscuitatea produsului mediatic; aura artei, care este "apariția unică a unei depărtări", se va pierde odată cu unicitatea operei. Apropiindu-se prea mult de oameni, imaginile își vor pierde orice autoritate. Pe acest sumbru livret, un alt pionier al mediologiei
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
și nu toți oamenii trăiesc în bunăstare, nu toți își dezvoltă capacitățile, nu toți sunt incluși social, economic ... Nici calitatea vieții și nici sărăcia din țările europene nu sunt la fel. Explicații Sărăcia și polarizarea socială în Bulgaria 165 au adânci rădăcini socio-economice și istorice, și se datorează dezvoltării disproporționate regional și sectorial (regiunea din jurul Sofiei e mai dezvoltată, în timp ce alte zone ale țării au rămas subdezvoltare; 52% din locuitorii satelor și orașelor mici sunt săraci etc.), discriminării educaționale pe baze
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]