6,618 matches
-
nu este identificată și tratată în mod adecvat, copiii au risc crescut de: subapreciere (lipsa încrederii în sine), performanțe școlare diminuate (eventual excludere din școala de masă), depresie, probleme majore în stabilirea de prieteni și relații interumane, tulburări de comportament. Adolescența poate fi marcată de comportamente de risc: consum de drog, alcool, relații sexuale precoce neprotejate, sarcini la vârstă mică. Ca adult se pot manifesta prin: dificultăți în găsirea unui loc de muncă, comportament antisocial, șofat cu viteză excesivă, implicare frecventă
CREŞTEREA ŞI EDUCAREA COPILULUI CU ADHD STUDIU DE CAZ. In: Arta de a fi părinte by Daniela Diaconescu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1397]
-
acestuia. Pe măsură ce copilul va crește, mediul, anturajul în care se înscrie va deveni o a doua familie care treptat îl va pregăti pentru viața adultă. Practic una dintre cele mai stringente probleme care se pun o dată ce copilul înaintează spre vârsta adolescenței o reprezintă integrarea să în colectivele „importante”, semnificative pentru el, cuprinderea să în activitățile în care sunt cuprinși prietenii săi. Un binecunoscut proverb american spune: „Ai grijă ce-ți dorești, căci dorința poate deveni realitate...” Ce ne dorim de la copilul
CE ÎNSEAMNĂ SĂ FII PĂRINTE?. In: Arta de a fi părinte by Cristina Glisă () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1418]
-
Părintele crede că astfel și-a câștigat respectul printr-un mod autoritar de a aborda situația, pe când, în realitate, ceea ce stă la baza reglării comportamentului este frica. Urmările acestei metode, vor apărea mai pregnant atunci când copiii vor ajunge la vârsta adolescenței sau în momentul când se va ivi șansa de a avea o viață autonomă. Astfel, putem asista la fuga de acasă sau la căsătorii premature (în special în rândul fetelor), care se dovedesc a fi nereușite, tinerele schimbând „un rău
CE ÎNSEAMNĂ SĂ FII PĂRINTE?. In: Arta de a fi părinte by Cristina Glisă () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1418]
-
celestă, Iluzia cea mare), dorința de autentic, ascunsă în spatele măștilor și convențiilor sociale (Masca). În Gambit (1990) se utilizează formula romanului polițist, dar ținta e de a scoate la suprafață dramele unor protagoniști marcați de întâmplări din copilărie sau din adolescență, fizionomiile acestora fiind conturate cu acuratețe. Romanul Cicatricea (1996) e mai elaborat și vrea să ofere mai multe chei de lectură. Pe o intrigă aparent simplă - pe patul de moarte o mamă își cheamă cei nouă copiii, tot atâția câte
STROCHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289984_a_291313]
-
call-num><urls></urls></record></Cite></EndNote>(Edmonton Social Planning Council, 2002). Este de remarcat aplecarea acestui index față de problemele sociale, mai ales cele abordabile de către instituțiile de asistență socială, precum falimentul personal, ajutorul social, violența conjugală, crizele personale, sarcina la adolescență. Este de remarcat că acești indecși nu conțin decât rareori măsuri economice, iar acest lucru nu este străin de faptul că sunt elaborați aproape numai de comunități bine dezvoltate din punct de vedere economic. Cel mai adesea, ei trădează influența
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
și începe să scadă spre vârstă a treia. Spre deosebire de acesta, EQ nu este la fel de rigid. Un studiu efectuat pe 4000 de persoane din Canada și SUA a conchis că EQ crește treptat de la o medie de 95,3 ( la sfarsitul adolescenței) până la o medie de 102,7 (unde rămâne relativ constant) până la aproximativ 40 de ani. După această vârstă scade ușor, dar declinul nu este semnificativ. În prezent există un dezacord dacă inteligența emoțională e mai mult un potențial înnăscut sau
Stresul şi inteligenţa emoţională în organizaţii by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/566_a_739]
-
Bloch Rosen, 1999), cu tulburările obsesiv-compulsive, cu depresiile și ADHD (Attention Deficit Hyperactivity Disorder). Acestea pot varia în funcție de nivelul de dezvoltare a copilului. Spre exemplu, ADHD se întâlnește mai frecvent la tinerii diagnosticați cu sindromul Asperger, în timp ce depresia apare în adolescență (Bloch-Rosen,1999). Există și riscul apariției schizofreniei, fără ca retardul mental să fie prezent în sindromul Asperger (Jurnalul Academiei Americane de Psihiatrie a Copilului și Adolescentului, 1999). 1.2.2. Tulburarea pervazivă de dezvoltare, TPD-NOS Această deficiență se manifestă prin dificultăți
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
democratizarea și recunoașterea valorilor cele mai înalte pe toate meridianele, promovarea și întărirea drepturilor omului, crearea unor noi relații între țări și noi legături a omului cu natura. Mediul umanizat este un factor hotărâtor în educare și formare. Copilăria și adolescența sunt perioade de asimilare a experienței sociale, de integrare în etape în viața socială a adultului, de interiorizare a modelelor de comportare. Influența mediului asupra dezvoltării viitoarei personalități se poate manifesta încă din timpul vieții intrauterine. Copilăria în aer liber
Educaţia pentru mediu - un atu pentru viitor. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Ignatovici Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1215]
-
socializării influențează limitele de declanșare a mecanismelor primitive de apărare În situații de insecuritate și de amenințare și favorizează manifestări individuale de violență. Factorii dinamicii familiale se particularizează ca importanță În geneza sau absența tendințelor agresive și violenței la vârsta adolescenței. Perturbările dinamicii familiale vizează În acest sens unele aspecte ale relațiilor interpersonale care se referă la fenomenul de „transfer”, la situațiile tensionate și inferioritatea, „incapacitatea” sau „slăbiciunea” desecurizantă a liderului familiei. În cadrul transferului unor idealuri ale unuia dintre părinți și
AGRESIVITATEA ŞI CONDUITELE VIOLENTE – DIMENSIUNI CONCEPTUALE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by V. Chiriţă, Roxana Chiriţă, C. Ştefănescu, N. Cosmovici () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1459]
-
unor pulsiuni inconștiente refulate, care În cazul agresivității ostile conduc la violență. Aceasta se poate manifesta la adolescent În cadrul intrasau extrafamilial și poate fi exacerbată prin acțiunea reverberantă asupra dinamicii familiale. Tensiunile excesive În familie pot favoriza manifestări violente În adolescență prin atitudini intransigente de refuz al autonomiei și separării adolescentului, care reacționează prin mecanisme inadecvate. Inferioritatea, nesiguranța și incapacitatea liderului familiei descurajează și desecurizează adolescentul care se simte obligat de a prelua sarcinile dificile ale familiei și poate reacționa printr-
AGRESIVITATEA ŞI CONDUITELE VIOLENTE – DIMENSIUNI CONCEPTUALE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by V. Chiriţă, Roxana Chiriţă, C. Ştefănescu, N. Cosmovici () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1459]
-
marcați de scenele sexuale vizionate sau la care au participat cu sau fără voia lor. peste 75% au practicat autoerotismul În preadolescență și după subiecții au fost victime ale cruzimii afective din partea unuia sau a mai multor membrii ai familiei. adolescența le-a fost dominată de o izolare, de ,,tranziția la act”, de fantasme, de minciuni perpetue, de enurezis nocturn și coșmaruri. aproximativ toți subiecții au consumat alcool de la vârste fragede 40% din subiecți afirmă plăcerea este obținută prin suferința celuilalt
AGRESIVITATE SI INADAPTARE – Influentele mediului carceral asupra personalitatii individului. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Cioata Daniela, Cartas Nicoleta, P. Boisteanu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1480]
-
rolul primordial al mamei de agent securizant, de inițiator, de ghid și de model, are o deosebită strălucire în primii ani de viață ai copilului. Mama rămâne pivotul vieții copilului pe toată durata copilăriei și a unei bune părți din adolescență. Cercetările au arătat că la toate vârstele, mama rămâne refugiul preferat al băiatului, ca și al fetei, când se ivesc dificultăți sau conflicte de orice natură, tot așa și în ochii copilului mic ea apare ca autoritatea cea mai hotărâtoare
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
proprie asupra adulților. Manifestarea încăpățânării este firească și normală, dar momentul în viață în care apare și intensitatea acestei manifestări ne va da informații interesante și utile despre posesorul ei. Astfel, dacă reacțiile de încăpățânare au loc în copilărie și adolescență, vom obține infirmații promițătoare referitoare la viitoarea personalitate a copilului. Dar atunci când crizele de încăpățânare au loc la maturitate, această situație ne va da informații delicate referitoare la această persoană. Cu toții cunoaștem situații în care i-am spus unui copil
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
a V-a când apare tendința de formare a grupului pe baza unor atitudini comune. Începe ulterior să apară comportamentul prosocial, apare tendința de a-i ajuta pe ceilalți, de a face servicii, și acest comportament crește în intensitate spre adolescență. Ca opus al comportamentului prosocial, apare comportamentul agresiv, prin care intenția manifestă a copilului este de a răni o altă persoană sau de a distruge un obiect. (Relevant pentru acest tip de comportament este comportamentul lui Victoraș, prezentat în studiu
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
a copiilor, în absența lor, și față de comportamentul celor care i-au înlocuit în perioada respectivă. asumarea unor riscuri majore, privind greșelile mari ale copiilor rămași în grija bunicilor, aflați în perioade ale vieții de maxime schimbări, cum este vârsta adolescenței. Detaliat este prezentat un astfel de aspect, în studiul de caz nr.3, pentru Cosmin G., subintitulat: Drama nepotului adolescent, rămas în grija bunicilor și amplasat în anexa nr. 17. III. CERCETARE PROPRIE PRIVIND RELAȚIA DINTRE COPIL ȘI BUNIC, ÎN CALITATE DE
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
destul de frecvente (1/5000 de copii). Mai totdeauna ele sunt însoțite de tulburări ale activității intelectuale în diferite grade și diferite modalități (Lauteslager, 2005). 1.3.6. Particularități morfo-funcționale ale perioadei de vârstă 14-18 ani Unii autori identifică noțiunea de adolescență cu cea de pubertate. După Littrè, Gilbert, Hutinel și Lesnè, adolescența se întinde de la apariția primelor semne ale pubertății și până la stabilirea trăsăturilor individuale, somatice, organice și psihice (Ionescu, 1968). Odată pubertatea încheiată, copilul s-a transformat în tânăr (junior
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
de tulburări ale activității intelectuale în diferite grade și diferite modalități (Lauteslager, 2005). 1.3.6. Particularități morfo-funcționale ale perioadei de vârstă 14-18 ani Unii autori identifică noțiunea de adolescență cu cea de pubertate. După Littrè, Gilbert, Hutinel și Lesnè, adolescența se întinde de la apariția primelor semne ale pubertății și până la stabilirea trăsăturilor individuale, somatice, organice și psihice (Ionescu, 1968). Odată pubertatea încheiată, copilul s-a transformat în tânăr (junior), care, atât din punct de vedere al dezvoltării morfo-funcționale cât și
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
În mod egal schimbările sunt produse și de manifestări interioare, proprii sistemului personalității, fără nici un fel de intervenție din afară și care nu au întotdeauna un caracter „patoplastic”. Cele mai semnificative, în sensul acesta sunt „crizele psiho-biologice” de dezvoltare (pubertate, adolescență) sau cele de involuție (menopauza, andropauza, involuția). Persoana umană nu este aceeași pe tot parcursul vieții sale. Istoria vieții individuale este reprezentată prin psihobiografia persoanei. Mecanismele echilibrului „normal/patologic” se modifică permanent, în sens calitativ, pe parcursul vieții individului. O analiză
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
ordin patologic: a) nașterea (sarcină dorită, accidentală, nedorită, născut la termen, prematur, sarcină gemelară, complicații la naștere etc.); b) dezvoltarea (motorie, senzorială, limbaj, comunicare etc.); c) bolile copilăriei (prezente, absente, complicații, igienă, alimentație, receptivitatea la boli etc.); d) pubertate și adolescență (cu tulburări de comportament, de caracter, atitudini, interese, dificultăți de adaptare și comunicare, de asociere, situația oedipiană, formarea identității, stări de dependență afectivă, carențe emoționale, frustrări, sexualitate, ciclul menstrual la fete etc.); e) dezvoltarea psihică și evoluția școlară (normală, cu
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
și intelectuală, stări complexuale, tulburări de comportament. b) Grupa de vârstă cuprinsă între 16...20 ani prezintă următoarele caracteristici: interese psiho-biologice în raport cu dezvoltarea personalității, rezolvarea situației oedipiene, dobândirea identității, nevoia de libertate, de prestigiu, de afirmare de sine etc., specifice adolescenței. Acestei perioade de vârstă, caracterizată prin criza de dezvoltare psiho-biologică, îi sunt specifice următoarele tipuri de tulburări psihice: dificultăți de adaptare și comunicare, stări complexuale, tulburări de comportament, bufee delirante sau delirant-halucinatorii de tip discordant, tulburări instinctuale de factură deviantă
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
tulburărilor de comportament sunt incluse următoarele tipuri de persoane: instabilii, discordanții, agresivii, perverșii, hiperactivii, antisocialii. Sintetizând din punct de vedere psihopatologic tulburările de caracter, A. Porot distinge trei mari grupe de modificări: 1) Modificări și variații fiziologice în raport cu pubertatea și adolescența, modificări precatameniale, modificările care apar la femei în cursul sarcinii, post-partum, la menopauză, sau în perioadele presenilă și senilă la ambele sexe; 2) Anomalii de caracter, semnalate ca trăsături caracteriale ale personalității de tip paranoic, gelozie patologică, impulsivitate, exaltări de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
K. Schneider, ca având comportamente profund imprimate, inflexibile, rău adaptate, de o suficientă gravitate pentru a putea provoca fie un deficit de adaptare, fie o suferință subiectivă. Manifestările sau trăsăturile psihopatologice ale psihopaților încep sa se manifeste încă din perioada adolescenței, sau, în unele cazuri chiar mai devreme, persistând în perioada adultă și accentuându-se cu înaintarea în vârstă. Trăsăturile de personalitate pot să se constituie în tulburări de personalitate, din momentul în care ele devin rigide, inadaptate și responsabile de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
evoluție psihobiografică, caracterizată prin existența unor frustrări, psihotraumatisme, devianțe etc., așa cum se poate vedea în continuare: a) copilărie tulburată în cere semnalăm: alternanță de apatie și surexcitare, activitate școlară neregulată și indisciplinată, crize de manie, fugi. b) accentuarea tulburărilor în adolescență manifestate prin următoarele conflicte repetate cu autoritățile, profesorii, părinții, instabilitate școlară ducând la eșecuri; frecventarea grupurilor marginale sau delictuale; primele delicte (furt, lovire, agresivitate); frecvența fugilor, nomadismul, tentative de suicid, excese etilice, experiențe toxicomanice, prostituție, homosexualitate; sustragerea de la efectuarea serviciului
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
presupun un conflict exterior, pe când dezvoltările anormale, un conflict interior, de o mai mare importanță și complexitate. Un rol important revine factorilor psihotraumatizanți care intervin în cursul „perioadelor de criză psiho-biologică” ale individului, fie că este vorba de pubertate și adolescență, fie că este vorba de menopauză și andropauză, din perioada de involuție. În aceste situații „terenul” sau „dispoziția”, reprezintă un factor favorizant major, după părerea lui W. Bräutigam. K. Sckneider consideră dezvoltările anormale ca fiind modificări ale dinamicii psihice legate
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
perverse etc. (Régis, Pitres). Totul, în sfera personalității istericilor, exprimă mobilitate și contrast în planul ideilor, sentimentelor, afectelor, instinctelor și actelor (E. Régis). Majoritatea autorilor recunosc existența unei structuri mintale caracteristice isteriei (Babinski, Janet, Régis, Colin, Gilbert-Ballet). Încă din perioada adolescenței, tinerele isterice se remarcă prin trăsături particulare de personalitate. Ele au o mare vivacitate intelectuală, precocitate, impresionabilitate, tendință către cochetărie căutând să atragă atenția celorlalți asupra lor, tendință la reverie și mitomanie. Afectiv sunt instabile, imprevizibile, cu o mare tendință
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]