3,174 matches
-
Coșna. Datorită numeroșilor săi tributari, precum și constituției geologice predominant cristaline prin care curge, în condițiile unui climat cu precipitații abundente, înainte de confluența cu Dorna, Bistrița Aurie realizează aici un debit bogat (circa 12 mc/s). Un aport substanțial îi aduc afluenții care coboara din Suhard, cu scurgere permanentă și debite relativ constante. Cei mai importanți sînt: Rusaia, Gîndacu, Diaca (cel mai mare = 10 km lungime), Humoru, Scorușu, Pîrîu Rece și Ciotina. La aceștia se adaugă o serie de mici pîrîiașe, și
Munții Suhard () [Corola-website/Science/306308_a_307637]
-
10 km lungime), Humoru, Scorușu, Pîrîu Rece și Ciotina. La aceștia se adaugă o serie de mici pîrîiașe, și anume: Rotunda, Zada, Măgura, Fundoaia, Stînișoara, Puiu Mare, Suhărzelu Mic, Suhărzelu Mare, Tisa, Runcu și Haju. Dorna este cel mai mare afluent din întregul curs al Bistriței, avînd, la vărsare, un debit mediu de circa 6,5 mc/s. Aportul său, împreună cu cel al Negrii Șarului, sporește într-atît debitul Bistriței încît la ieșirea din Vatra Dornei acesta se dublează. Dorna izvorăște din
Munții Suhard () [Corola-website/Science/306308_a_307637]
-
5 mc/s. Aportul său, împreună cu cel al Negrii Șarului, sporește într-atît debitul Bistriței încît la ieșirea din Vatra Dornei acesta se dublează. Dorna izvorăște din Munții Călimani și drenează o arie largă ce include și Masivul Suhard. Principalul său afluent, Coșna, lung de 22 km, își adună numeroși afluenți din Suhard, și anume: Runcu, Dieciu, Zimbru, Pietrișu, Diaca, Băncușoru, Făgețelul și Ciotina. De asemenea, Dorna primește și direct din masivul Suhard mici pîraie, cum sînt Izvoru Alb, Doceni și Haju
Munții Suhard () [Corola-website/Science/306308_a_307637]
-
Șarului, sporește într-atît debitul Bistriței încît la ieșirea din Vatra Dornei acesta se dublează. Dorna izvorăște din Munții Călimani și drenează o arie largă ce include și Masivul Suhard. Principalul său afluent, Coșna, lung de 22 km, își adună numeroși afluenți din Suhard, și anume: Runcu, Dieciu, Zimbru, Pietrișu, Diaca, Băncușoru, Făgețelul și Ciotina. De asemenea, Dorna primește și direct din masivul Suhard mici pîraie, cum sînt Izvoru Alb, Doceni și Haju. Someșul Mare are obîrșia la contactul dintre Munții Suhard
Munții Suhard () [Corola-website/Science/306308_a_307637]
-
și direct din masivul Suhard mici pîraie, cum sînt Izvoru Alb, Doceni și Haju. Someșul Mare are obîrșia la contactul dintre Munții Suhard și Munții Rodnei, cam în zona Pasului Rotunda, formîndu-se din unirea pîraielor Zmeu și Preluci. Primul său afluent este pîrîul Măria, cu obîrșia sub vîrful Omu — aici purtînd denumirea de Măria Mare. Masivul Suhard este drenat de o rețea hidrografică deasă, dar rîurile și pîraiele sînt scurte, însă cu pantă mare. Văile lor sînt relativ uniforme, datorită omogenității
Munții Suhard () [Corola-website/Science/306308_a_307637]
-
apar și o serie de izvoare minerale carbogazoase. Ele sînt prezente Ia Vatra Dornei, la Dorna Candrenilor, în Poiana Vinului și în Poiana Coșnei. Acestea sînt valorificate în stațiunea Vatra Dornei și prin îmbuteliere. În bazinul superior al rîului Diaca, afluent al Bistriței Aurii, în punctul Borcut, se află un izvor mineral cu un debit de 0,1 l/s. Datorită configurației reliefului și în Masivul Suhard zonalitatea vegetației este evidentă. În partea superioară a masivului, la peste 1 600—l
Munții Suhard () [Corola-website/Science/306308_a_307637]
-
este un curs de apă, afluent al râului Olt. Râul este format la confluența a două brațe: Râul Bâlea și Pârâul Doamnei. În anul 1892, după construirea căii ferate între Avrig și Făgăraș, s-a construit un pod feroviar peste râul Cârțișoara, între stațiile Scoreiu și
Râul Cârțișoara () [Corola-website/Science/306333_a_307662]
-
care are lungimea cea mai mare pe teritoriul Elveției este Rinul cu 375 km urmat de Aare (izvor în Masivul Gotthard) cu 295 km și Ronul cu 264 km.Alte râuri ce se mai pot aminti sunt Reuss și Limmat (afluenți ai Aarelui); Doubs având izvorul în Franța, care traversează Jura spre nord se varsă în Sona care la rândul ei se varsă în Ron, la Lyon. In nordul Alpilor este o climă temperată, iar în sudul Alpilor domină o climă
Geografia Elveției () [Corola-website/Science/306335_a_307664]
-
Râul Cerna (numit uneori și Cerna Hunedoreana sau Cerna Ardeleana) izvorăște din Munții Poiana Rusca, străbate Ținutul Pădurenilor, alimentează Lacul Cinciș, trece prin orașul Hunedoara și se varsă în Râul Mureș. Râul Cerna este unul dintre afluenții principali ai Mureșului, el având un debit mare la vărsarea lui în acest râu, la vest de orașul Simeria. Originea cuvântului « "Cerna" » provine din slavona și înseamnă «" apă neagră" », deoarece atunci când plouă mult și repede, apa râului își schimbă culoarea
Râul Cerna, Mureș () [Corola-website/Science/306339_a_307668]
-
Hășdău și Dăbâca, pentru a ajunge printr-o vale săpata adânc, în lacul de acumulare Cinciș. În continuare, albia Cernei urmărește zona marginala a reliefului muntos, în dreptul comunei Teliucu-Inferior și iese în dreptul municipiului Hunedoara. În cursul superior, Cerna primește că afluenți principali Cernișorița (Lătoroasa), Negoiul, Valea Băltii (Bunila) și Vălărița. În aval de lacul de acumulare Cinciș, colectează apele a doi importanți afluenți: Valea Govâjdiei și Valea Zlaști-care se varsă în Cerna în apropiere de Castelul Corvineștilor. În aval de Hunedoara
Râul Cerna, Mureș () [Corola-website/Science/306339_a_307668]
-
marginala a reliefului muntos, în dreptul comunei Teliucu-Inferior și iese în dreptul municipiului Hunedoara. În cursul superior, Cerna primește că afluenți principali Cernișorița (Lătoroasa), Negoiul, Valea Băltii (Bunila) și Vălărița. În aval de lacul de acumulare Cinciș, colectează apele a doi importanți afluenți: Valea Govâjdiei și Valea Zlaști-care se varsă în Cerna în apropiere de Castelul Corvineștilor. În aval de Hunedoara, Cerna primește drept afluenți Valea Peștișului, Valea Cristurului și Valea Ursului. Teritoriul străbătut de răul Cerna se compune din unități montane, cărora
Râul Cerna, Mureș () [Corola-website/Science/306339_a_307668]
-
Negoiul, Valea Băltii (Bunila) și Vălărița. În aval de lacul de acumulare Cinciș, colectează apele a doi importanți afluenți: Valea Govâjdiei și Valea Zlaști-care se varsă în Cerna în apropiere de Castelul Corvineștilor. În aval de Hunedoara, Cerna primește drept afluenți Valea Peștișului, Valea Cristurului și Valea Ursului. Teritoriul străbătut de răul Cerna se compune din unități montane, cărora le sunt intercalate întinse spații depresionare cu caracter colinar. Valea Cernei, de la izvoare până la Lacul de acumulare Cinciș-Cerna este strâmta și adâncă
Râul Cerna, Mureș () [Corola-website/Science/306339_a_307668]
-
este un curs de apă, afluent al râului Crișul Negru. Cursul superior, amonte de confluența cu Râul Fagu este cunoscut și sub numele de Râul Pietrele Roșii. Conform unei legende a locului, odată, o împărăteasă trecând cu caleașca prin zonă a oprit să se răcorescă în
Râul Crăiasa () [Corola-website/Science/306391_a_307720]
-
se află în partea de nord a republicii la o distanță de 165 km de capitala Chișinău. Fiind situat în Podișul Moldovei, cea mai mare parte a localității se întinde de-a lungul unei văi, ce este străbătută de un afluent al râului Cubolta, și care împarte satul în două părți. Având o lungime de 5 km și lățimea de 2 km, satul este al doilea ca mărime din regiune. Chiar în centrul satului se găsește un lac imens ce acoperă
Sofia, Drochia () [Corola-website/Science/305768_a_307097]
-
Larga este amplasată pe o suprafață de 5365 ha dintre care: - pămînt arabil de calitate - 3249 ha - livezi -312 ha - pășuni - 430 ha - suprafața acvatică - 64 ha - fîșii forestiere - 54 ha. Rețeaua hidrografică este reprezentată de rîurile Larga și Calangiu, afluenții Prutului. Lungimea rîului este de 30 km. Partea de nord a comunei este traversată de rîul Medveja. Pe teritoriul comunei se află mai multe iazuri și 7 izvoare naturale pe care primăria le consideră obiecte strategice, de grijă specială. 842
Larga, Briceni () [Corola-website/Science/305774_a_307103]
-
Ciorna este un sat din cadrul orașului Rezina din raionul Rezina, Republica Moldova.Satul Ciorna este situat pe malul drept al rîului Nistru la gură afluentului Ciorna, fiind o suburbie al orașului Rezina. Localitatea se află la 4 km de stația calea ferata Mateuți, la 55 km de orașul Orhei și la 104 km de Chișinău. La început purta numele Valea Neagră, probabil că din cauza că
Ciorna, Rezina () [Corola-website/Science/305907_a_307236]
-
și Oașul. se prezintă ca o cuvetă foarte largă, deschisă spre est și vest prin intermediul unor șei de eroziune. Înălțimea medie este de 700 m. Din punct de vedere hidrografic, Depresiunea Damiș este localizată în bazinul superior al unui fost afluent de dreapta al râului Mișid, reprezentat, în prezent, de o serie de pâraie care se unesc în extermitatea de nord a drepresiunii. Depresiunea Damiș adăpostește cea mai mare parte din vatra satului cu același nume. "Depresiunea Damiș este o depresiune
Depresiunea Damiș () [Corola-website/Science/303427_a_304756]
-
Jijia (în ) este un râu care străbate teritoriile Ucrainei și României, fiind afluent de dreapta al râului Prut. Râul Jijia izvorăște din regiunea Cernăuți a Ucrainei, în apropiere de frontiera cu România, la o altitudine de 410 metri și curge spre sud-est în județul Botoșani prin orașul Dorohoi, vărsându-se în Prut pe
Râul Jijia, Prut () [Corola-website/Science/301490_a_302819]
-
România, la o altitudine de 410 metri și curge spre sud-est în județul Botoșani prin orașul Dorohoi, vărsându-se în Prut pe teritoriul județului Iași. Are o lungime de 275 km și un bazin hidrografic de 5.757 km². Printre afluenții cei mai importanți se numără râurile Sitna, Miletin și Bahlui. Inițial, Jijia se vărsa în Prut în dreptul localității Gura Bohotin (comuna Gorban, județul Iași), într-o regiune mlăștinoasă cu statut de rezervație, numită "Delta Jijiei". Pentru reducerea efectului inundațiilor și
Râul Jijia, Prut () [Corola-website/Science/301490_a_302819]
-
regularizare mai importante în zona Costuleni. Partea inferioară a cursului vechii Jijii a fost și ea îndiguită. Jijia veche nu mai pare a fi legată astăzi de cursul superior al Jijiei, având exclusiv rolul de a colecta debitele a patru afluenți mai mici ai Jijiei de pe cursul inferior și de a le conduce în Prut la Gorban. Începând din anul 1998, Direcția Apelor Prut a derulat un proiect de cooperare cu Institutul Olandez de Management al apelor interioare și Tratarea apelor
Râul Jijia, Prut () [Corola-website/Science/301490_a_302819]
-
mlăștinoasă, inundată jumătate din an, ea neputând fi folosită în agricultură. Această zonă umedă este așezată exact pe culoarul de zbor al păsărilor migratoare. Au fost construite 4 poldere (porțiuni joase de uscat îndiguite) la Costuleni pentru atenuarea viiturilor de pe afluenții Jijiei Vechi (Comarna și Covasna), pe o suprafață totală de 244 ha. Această suprafață este inundată primăvara, prin descărcare controlată, realizându-se o zonă umedă ("delta Jijiei") cu adâncimi variabile (maximum 0.5 m). În această zonă umedă vor cuibări
Râul Jijia, Prut () [Corola-website/Science/301490_a_302819]
-
mari râuri - "Lyna, Drwęca și Pasłęka". Deși sursele lor se află la o distanță scurtă una de celalaltă, râurile se varsă în trei bazine diferite. Lyna (264 km lungime, 190 km în Polonia), cel mai mare fluviu din regiune și afluent stânga a Pregolei, are originea în imediata apropiere a locului cu același nume (satul Lyna, aproape de Nidzica). Drwęca (207 km), afluent de dreapta a Vistulei, curge în zona de Drwęck în apropiere Olsztynek, pe lîngă movila Lubawa. Cu Canalul Elbląg
Voievodatul Varmia și Mazuria () [Corola-website/Science/299965_a_301294]
-
în trei bazine diferite. Lyna (264 km lungime, 190 km în Polonia), cel mai mare fluviu din regiune și afluent stânga a Pregolei, are originea în imediata apropiere a locului cu același nume (satul Lyna, aproape de Nidzica). Drwęca (207 km), afluent de dreapta a Vistulei, curge în zona de Drwęck în apropiere Olsztynek, pe lîngă movila Lubawa. Cu Canalul Elbląg, acesta este conectat la laguna Vistulei, făcând un traseu perfect pentru canotaj. Pasłęka (169 km), se varsă direct în laguna Vistulei
Voievodatul Varmia și Mazuria () [Corola-website/Science/299965_a_301294]
-
este un curs de apă, afluent al râului Siret, cu izvoarele în platforma Oușoru la 655 m și gură de vărsare la 60,3 m în râul Siret. Cursul se desfășoară pe 41 de km, drenând un bazin de 119 km². Delimitarea bazinului hidrografic (b.h.
Râul Zăbrăuți () [Corola-website/Science/313015_a_314344]
-
567 m ), Dealurile Flamanda, Ogoarele, Pricopie, Chicerea (320 m) acestea constituind limită față de bazinul hidrografic al râului Șușița. Pe partea stângă cumpănă de ape trece prin de dealurile Ochiu (480 m) și Șoldești (371) constituind limită cu bazinul râului Cașin (afluent al Trotușului](fig.1). Formă bazinului hidrografic este alungita în partea superioară, lățindu-se ușor pe masura ce înaintează în zona de câmpie. Lățimea bazinului în zona de obârșie este de 3-4 km, în dreptul localităților Fitionești și Movilita ajungând la 8 km
Râul Zăbrăuți () [Corola-website/Science/313015_a_314344]