3,926 matches
-
stat la etajul I, iar în vara lui 1950 a fost dus la camera 4-spital, unde a fost bătut de Țurcanu și obligat să bată. A condus acțiunea la camera 2 de la secția muncă silnică. Era cunoscut drept unul dintre agresorii sadici, fiind alintat 'Matache' de către Țurcanu, poreclă de pus în legătură, probabil, cu Piața Matache Măcelaru. La Gherla a ajuns odată cu desființarea închisorii de la Pitești, în august 1951, dar nu a luat parte la acțiunea de la etajul III, ci a
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
lui Livinschi, însă pare curios faptul că s-a confesat unei victime. Pe de altă parte, fratele lui Mihai Livinschi, Anton, era și el închis, acționând la Târgșor tot în sensul unei 'reeducări'. Totuși, după informațiile care erau cunoscute de către agresorii săi, Davidescu și-a dat seama că Livinschi îl trădase. Între decembrie 1949 și 19 ianuarie 1950, la camera 4-spital a participat la torturarea mai multor victime, printre care Alexandru Bogdanovici, Ion Angelescu, Ion Soare, Nicolae Zaharia, Traian Găbureac. A
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
trași de limbă, cât și de a fi preveniți de pericol prin priviri. La începutul lui iulie 1951, cei șase au fost duși la camera 99, unde se desfășurau torturile cele mai crude din cadrul acțiunii de la Gherla. Asaltul 'comitetului' de agresori a avut loc în seara lui 19 iulie 1951, când Livinschi, Pușcașu, Mărtinuș, Stoian, Popa și Romanescu i-au lovit îndeosebi la încheieturile mâinilor și picioarelor și la cap. Maxim și-a pierdut repede cunoștința, întrucât, de obicei, liderii grupurilor
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
îndeosebi la încheieturile mâinilor și picioarelor și la cap. Maxim și-a pierdut repede cunoștința, întrucât, de obicei, liderii grupurilor erau anihilați din primele lovituri, ca să nu poată incita la rezistență. Deși au refuzat să se lovească unii pe alții, agresorii le-au condus mâinile pentru a se lovi, pe perechi: Maxim-Lupoaie, Obreja-Stoica, Neagu-Ismana. Maxim spune că și-a revenit abia pe 15 august 1951 din starea de leșin și înșiră alte torturi la care au fost supuși cei din grupul
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
a refuzat și le-a reproșat celor doi că sunt victimele propriei păreri despre sine și că vor fi uciși de către cei care îi folosesc. Enervați, l-au supus unei noi runde de schingiuiri. Puterea pe care și-o arogau agresorii s-a vădit și atunci când, la sfârșitul lui septembrie 1951, i-au cerut să facă declarații complete. Protestând că asemenea lucruri le va spune Securității, nu unor deținuți, i s-a răspuns: 'Noi suntem Securitatea și dacă nu ne spui
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
în cameră a fost adus Constantin Oprișan, care, împins de Țurcanu, le-a ținut un discurs despre necesitatea transformării lor și a ruperii de trecut. Discursul său n-a avut însă nici un efect, pentru că Oprișan l-a înfruntat apoi pe agresorul său și i-a spus că trebuia să vină cu argumente raționale, nu cu josnicii și teroare. Maxim a fost scos la muncă, probabil prin noiembrie 1951, și observă că, în primăvara lui 1952, Mărtinuș și Livinschi apăreau mai rar
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
menționează Măgirescu, cine greșea ceva era zdrobit în bătăi), se cânta 'Internaționala', se discuta despre istoria partidului și pedagogia lui Makarenko, toate acestea timp de aproximativ o lună, după care au fost împrăștiați în alte camere, unde aveau roluri de agresori. Măgirescu a fost unul dintre liderii camerei 3-subsol, unde a stat până de Crăciunul anului 1950, și a fost pus să îl bată pe unul dintre prietenii săi cei mai buni, Mihai Tufeanu. El nu a cedat cu totul însă
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
brunet, bine legat, nu purta, ca noi, semnele privațiunilor de tot felul. Mușchii puternici, tenul bronzat, mișcările sigure trădau mai degrabă sănătate și o condiție fizică de invidiat, în contrast izbitor cu starea noastră de distrofici'. Alături de el, erau printre agresori Blăgescu, Mărculescu și Stănescu. Era de o duritate ieșită din comun. L-a bătut la tălpi pe Gheorghe Chivulescu până ce acestuia i s-a rupt carnea dintre două degete. Cu toate că rana sângera, Mărtinuș a lovit în continuare, impasibil, 'rar, calm
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
vor merge. Mai mult, le-a recomandat să se folosească din plin de ceilalți deținuți trecuți prin sistemul de la Pitești și să țină legătura cu el prin transferuri de deținuți ori alte metode. La Gherla, deși a rămas de partea agresorilor, nu s-a făcut remarcat prea mult, dar s-a menținut pe poziții comuniste. Cu toate că a fost anchetat și el pentru procesul deținuților, nu a fost implicat în acesta, fiind retrimis în închisoare în primăvara lui 1952. Nu se știe
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
a hotărât să o rupă cu trecutul și să se reeduce. Bătaia a fost oprită de către Adrian Prisăcaru, de teamă ca nu cumva cei schingiuiți să moară. Dintre victime, în cameră se mai aflau Oprișan, Iosub, Dumitru Bordeianu, iar dintre agresori, Virgil Bordeianu și Laitin Dănilă. După bătaia generală, a urmat procedura standard: bătăi pe rând și autodenunțuri, însă în momentul în care li s-a cerut să scrie pe săpun ce n-au declarat la Securitate, Muntean a observat că
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
Laitin Dănilă. După bătaia generală, a urmat procedura standard: bătăi pe rând și autodenunțuri, însă în momentul în care li s-a cerut să scrie pe săpun ce n-au declarat la Securitate, Muntean a observat că și unii dintre agresori făceau același lucru: Mătărângă, Soare, Laitin, Ionică Struțeanu, Mreneș, Petru Cojocaru, Ștefănescu; prin urmare, aceștia erau doar unelte. În jurul Paștelui din 1950, a fost dus la etajul I, la muncă silnică, unde a stat iarăși cu Mihai Iosub, Dumitru Bordeianu
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
timișoreană a organizației anticomuniste conduse de Titus Leonida și avea o condamnare de 7 ani de detenție. A fost torturat într-o cameră cu Grigore Dumitrescu de către Mihai Livinschi, prin martie 1950. Transferat la Gherla în iunie 1950, a fost agresor în mai multe camere, aplicând metoda picăturii chinezești pe Drohobeczky și contribuind la moartea mai multor deținuți. Lucian Plapșa, fost coleg de lot cu Murărescu, i-a șoptit pe ascuns să renunțe la colaborarea cu agresorii, însă fără rezultat. În timpul
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
iunie 1950, a fost agresor în mai multe camere, aplicând metoda picăturii chinezești pe Drohobeczky și contribuind la moartea mai multor deținuți. Lucian Plapșa, fost coleg de lot cu Murărescu, i-a șoptit pe ascuns să renunțe la colaborarea cu agresorii, însă fără rezultat. În timpul detenției de la Jilava, unde aștepta să fie cercetat pentru procesul deținuților, Popa 'Țanu' i-a cerut să se sprijine reciproc în anchetă. Nu a fost implicat în proces, deși nu era nici mai mult, nici mai
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
în februarie 1951. A stat într-o cameră cu DezmØri, găsindu-i acolo pe Constantin Păvăloaie, Fântână, Florin Crăciun Burchi, Octavian Tomuța, Turcu, Mihalcovici, Ionescu, Alexandru Munteanu, Aurel Suciu, Liciniu Blaga, Crainic, Corvin Pașca, Chebeleu, Buracu, Rodas, Biaș, Fidler, în timp ce agresori le-au fost Juberian (șef), Ieronim Comșa, Tudor Stănescu, Gheorghe Gorbatei, Costăchescu și Octavian Voinea. Bătăile au început cam după o lună de la sosirea lor în cameră, după încheierea plimbării. Prin iunie 1951 au fost aduși Hoinic, Pandurescu și Oprișan
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
uciderea lui Cornel Niță, dar și a lui Alexandru Bogdanovici în camera în care a fost trimis după încetarea bătăilor, în luna aprilie. Prin iunie 1950 a fost transferat la Gherla, cu indicații din partea lui Țurcanu de a acționa ca agresor. Pe tot parcursul șederii sale în închisoare, a stat în două camere, una dintre ele condusă de Bogos și Zbranca (probabil 107). În vara lui 1951 a fost scos la muncă, iar în iunie 1951, când trebuia să fie eliberat
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
Drept din Iași, fiind arestat pe 25 septembrie 1949. A primit o condamnare de 7 ani de privare de libertate. Torturat în camera 4-spital, schingiuirile din seara lui 26 februarie 1950 i-au fost fatale: Țurcanu a asmuțit 'comitetul' de agresori contra lui, nemulțumit de răspunsurile lui Niță legate de un incident în care era implicat un soldat sovietic: aplicându-i câțiva pumni, l-a aruncat într-un cerc de șase, șapte bătăuși, care l-au luat în primire cu pumnii
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
gândea la noi metode de tortură, Pușcașu i-a legat mâinile la spate, s-a urcat pe marginea priciului și l-a suspendat în aer, luxându-i brațele. Deși Niță făcea eforturi mari să tragă aer în piept, vreo cinci agresori îl loveau cu ciomegele peste cap și picioare, unii împungându-l cu vârful parului în stomac și piept. L-au lăsat să cadă de la înălțime: S-a prăbușit inert, cu fața la pământ, fără să se mai poată mișca din loc. I-
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
calm gardianul: 'Domnu șef, anunțați doctoru că a încetat să mai bată inima unui bandit!'. Silvestru Nanu a fost și el martorul uciderii lui Niță și adaugă că acesta fusese dezbrăcat la pielea goală înainte de a fi bătut cu bestialitate. Agresorii nu s-au oprit nici când acesta striga: ' Nu mă omorâți, dom Țurcanu!'. Aurel Obreja Născut pe 3 martie 1925 în comuna Bicazu Ardelean, a activat în cadrul Frățiilor de Cruce Neamț și a fost arestat pe 15 mai 1948, fiind
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
aceea. Aurel Vișovan a asistat și el la torturarea lui Costache Oprișan, bătut de tot 'comitetul' și călcat în picioare până și-a pierdut cunoștința. A fost întins pe un prici și lovit sistematic cu curele, de la cap la picioare, agresorii schimbându-se între ei când oboseau. Pentru că leșina des, bătăușii vărsau apă peste el ca să îl trezească și îi strigau: Noi, tinerii reeducați, cei care înainte am fost sub comanda ta, te vom distruge. Tu ești vinovat de soarta noastră
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
și este greu de crezut că Țurcanu nu l-ar fi văzut pe 'Nutti' ascunzându-se sub prici, însă indiferent care variantă este mai aproape de adevăr, se observă că Pătrășcanu avea o rezistență precară, fiindcă a trecut repede de partea agresorilor. La numai o săptămână după bătăi, Pătrășcanu a dat note informative despre activitatea sa în fața directorului. În seara de 7 decembrie, Țurcanu i-a dat indicații lui Pătrășcanu despre cum să acționeze, cerându-i, se pare, să își acuze foștii
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
Spre sfârșitul acțiunii din Târgu Ocna, Pătrășcanu a aflat că Șleam nu avea încredere în el, motiv pentru care încă din decembrie 1950 i-a dat sarcina lui Bârjoveanu de a-l fila. În aprilie 1951, Șleam le-a cerut agresorilor să îl aleagă ca victimă pe Eugen Dimitrov, unul dintre vârfurile închise la camera 72. Pătrășcanu s-a împotrivit, fiindcă îi era teamă de reacția acestuia și a propus un alt deținut, dar ofițerul politic a refuzat. După încercarea eșuată
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
mințit jenat că avusese o furunculoză. A doua zi, victimele au fost duse la camera 4-spital, unde s-au reîntâlnit cu timișorenii Angelescu, Soare și Sebeșan, dar i-au găsit în cameră și pe cei care aveau să le devină agresori: Bogos, Mărtinuș, Cornel Pop, Pătrășcanu, Gherman, Străchinaru, Ion Petrică, Burculeț, Livinschi și alții. Agresiunea a pornit de la Popa 'Țanu', care a ținut un scurt discurs, urmat fiind de Țurcanu. Angelescu a reacționat, dar a fost bătut de Țurcanu, în ciuda intervenției
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
stivuirea (așezarea unul peste altul a 6-8 oameni, pe rânduri), lovirea reciprocă între membrii grupului, lovirea ore în șir cu o curea peste față. După ce au trecut de toate etapele, au fost duși în camere mai mici, pentru a deveni agresori. Pus să bată pe cineva, a simulat loviturile: pornea tare pumnul, dar când se apropia, îl încetinea și dobora adversarul doar din împingere. A mai trecut și prin alte camere, iar la un moment dat s-au oprit bătăile și
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
goliți de viață. Mișca buzele ritmic. Se ruga. Se ruga, așa cum făcuse la Blaj, așa cum făcuse viața întreagă. Se ruga la cerul care nu-l auzea. După ce a fost torturat în ianuarie-februarie 1950, a fost forțat să treacă de partea agresorilor pentru celelalte loturi de victime din camera 4-spital. Din iunie până în decembrie 1950 a fost trimis de Țurcanu în camera 2-subsol, de unde aduna informații, iar după 5 decembrie 1950, când au început bătăile în celulă, a fost ajutorul lui Titus
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
Vasile Toldișan. După ce a primit acordul lui Sucegan, Popa și-a ales oamenii care să acționeze alături de el, iar la începutul lui septembrie 1950, i-a transmis lui Matei o listă cu 30 de deținuți care puteau fi folosiți ca agresori. Dintre aceștia, i-a indicat pe Ioan Cerbu și Ion Voin (pentru camera 102), Aristotel Popescu, Mihai Nițulescu, Nichifor Vereșmorteanu, Adrian Lupescu (pentru 103), dar și Pușcașu, Aristotel Popescu, Murărescu, Gheorghe Popescu și Grigore Romanescu. Rândurile acoliților săi s-au
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]