4,379 matches
-
de maiștri textili; Școala Populară de Arte, Bacău, 1978. Debut artistic - 1976 Bibliografie și reprezentare grafică: Arta plastică de amatori, Ed. Meridiane, București, 1980; Vasile Savonea - Arta naivă în România, Ed. Meridiane, București, 1980, pag. 94, 127; Arta plastică de amatori și arta populară, Ed. Meridiane, București, 1983; Albumul Artă Naivă, Ed. First Timișoara, 1998, pag. 65, 67; Mihai Vintilă, Dicționarul artei naive din România, Ed. Timpul, Reșița, 2001, pag. 139; Die Naïve Kunst Rumäniens - Herbert Wiesner, Ed. Ansid, Târgu-Mureș, 2002
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
Die Naïve Kunst Rumäniens - Herbert Wiesner, Ed. Ansid, Târgu-Mureș, 2002, pag. 176, 177, 224; Carmen Istrate Murariu - Dicționarul artei naive din Bacău, Ed. ProPlumb, Bacău, 2008. Zahiu Valeria Pictor Localitatea: Ploiești Studii: Vitrinieră Bibliografie și reprezentare grafică: Arta plastică de amatori, Ed. Meridiane, București, 1980; Albumul L’art naïf de Natalia Brodskaya, Ed. Parkstone, New York, 2000, pag. 162. Zbanț Elena 1936 Pictor Născută la 30 octombrie 1936 în localitatea Hănești, județul Botoșani. Studii: Școala generală de 8 clase. Debut artistic - 2006
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
visului” (Valentin Ciucă, critic de artă - Flacăra Iașului, 8 ianuarie 2007) Zuzan Iosif 1932 1989 Pictor Născut în anul 1932, în localitatea Reghin, jud. Mureș. Studii: Zugrav și lăcătuș mecanic Debut artistic - 1967 Bibliografie și reprezentare grafică: Arta plastică de amatori, Ed. Meridiane, București, 1980; Vasile Savonea - Arta naivă în România, Ed. Meridiane, București, 1980, pag. 88, 128; Die Naïve Kunst Rumäniens - Herbert Wiesner, Ed. Ansid, Târgu-Mureș, 2002, pag. 186, 187, 226. Din păcate pentru următorii nu am găsit date necesare
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
prezentat la numeroase expoziții În țară și În lume, În mod deosebit la expoziția din Stuttgard din 1887, unde nu numai că au cules pentru prima dată sufragiile juriului și admirația populației amatoare prezente, dar au stârnit și dorința multor amatori străini să-i cumpere la prețuri exorbitante. Acțiunea lor de formare ca rasă, deși a fost dificilă și mult disputată de chinologii vremii, nu s-a oprit aici, ci a culminat cu altele și altele care au dus, În cele
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
de câini ciobănești germani, care să grăbească realizarea performanțelor urmărite, pe cale de infuzie și nu prin absorbție. 3. Denumirea sub care este cunoscut În lume câinele-lup (Ciobănesc german) Până la omologarea câinelui-lup ca rasă (Ciobănesc germană, deseori se purtau discuții printre amatorii de câini cu privire la denumirea corectă a acestei populații de patrupede. Datorită izbitoarelor asemănări cu lupul din sălbăticie, acesta era cunoscut sub denumirea de câine-lup și continua să i se spună așa și În zilele noastre. De altfel, chiar În țara
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
țină unele evidențe ce au servit la cunoașterea arborelui genealogic a principalelor rase de câini din țară și să organizeze demonstrații cu câini dresați, printre care și cu câini de rasă ciobănesc german, cunoscuți În continuare și denumiți de majoritatea amatorilor drept câini-lup. Revista care a fost editată de această asociație a constituit un stimul pentru amatorii de câini din toată țara, Întrucât le oferea posibilitatea de a-și Însuși unele tehnici și reguli cu suport științific de creștere și Îngrijire
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
țară și să organizeze demonstrații cu câini dresați, printre care și cu câini de rasă ciobănesc german, cunoscuți În continuare și denumiți de majoritatea amatorilor drept câini-lup. Revista care a fost editată de această asociație a constituit un stimul pentru amatorii de câini din toată țara, Întrucât le oferea posibilitatea de a-și Însuși unele tehnici și reguli cu suport științific de creștere și Îngrijire a câinilor, măsuri privind profilaxia, descrierea și tratamentul celor mai frecvente boli, În principal cu referire
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
sunt supuși câinii În cadrul serviciilor, formarea nucleelor de reproducție și al Împerecherilor, după anumite criterii de selecție etc., ceea ce a permis realizarea unui progres genetic important În masa de efective canine existente la noi În țară. Totuși, puțini specialiști și amatori Înflăcărați În creșterea și folosirea câinilor din rasa ciobănesc german considerau că În acest domeniu se putea face mai mult pe linia ameliorării dacă erau atrași mai susținut inginerii zootehniști care, oricum stăpânesc mai bine secretul progreselor genetice În creșterea
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
Întâlnesc pintenii la membrele posterioare, pe care unii Îi extirpă la 4-5 zile după naștere. Culoarea de bază sau primitivă a câinelui-lup este cea lupie, dar se Întâlnesc la această rasă și culorile: negru, gri-cenușiu, gri-fer, roșcat și cafeniu. Mulți amatori preferă culoarea lupie, apreciind că sunt mai rezistenți, mai puternici și cu un temperament mai vioi și mai apropiat de lupul din sălbăticie. Ca o curiozitate, se Întâlnesc: câini albi, albinoși, din cauza lipsei pigmentului din firul de păr și din
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
planul median al acestuia. Un bun aplomb contribuie la mărirea pasului, siguranța mersului, reducerea efortului pentru susținerea corpului, cât și la repartizarea greutății corpului Între oase, ligamente și tendoane, În mod echilibrat. Pentru informarea deținătorilor de câini și a altor amatori care participă la expozițiile și concursurile organizate cu câinii de rasă, am considerat potrivit să enumerăm defectele de aplomb la rasa de câini Ciobănesc german. Astfel, la membrele anterioare se pot Întâlni: aplomb sub el dinainte și campat dinainte, aplomb
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
vigilența, ce presupune o atenție trează și un simț de observație ridicat, agresivitatea ce presupune trecerea rapidă la atacarea agresorului și echilibrul nervos, care Înseamnă aptitudinea de a-și domina reacțiile, pornirile lăuntrice la stimulii din afară. În general, crescătorul amator Își dorește un câine-lup ce este permanent În alertă, plin de viață (vivace), Încrezător față de stăpân, suspicios față de persoanele străine de familia și gospodăria pe care le păzește, netemător, inteligent, cu organele de simț integre și aptitudini bune pentru dresaj
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
animalelor, În general, și al câinelui-lup, În special, considerăm potrivit să dăm unele explicații sumare privitoare la termenii cu care se operează În aceste domenii, ce reprezintă preocupări tot mai frecvente din partea specialiștilor. În felul acesta se dă posibilitatea tuturor amatorilor pentru creșterea câinilor să cunoască, În linii mari, și să contribuie la perfecționarea calităților acestei rase de câini. Astfel, pentru a putea Înțelege noțiunea de ereditate, este necesar ca cel interesat de această problemă să cunoască mai Întâi alte două
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
spectatori. Cele 3 ansambluri artistice profesioniste profilate pe folclor maghiar (reprezentând 21,4 la sută din totalul ansamblurilor artistice de acest gen din țară) au susținut în anul 1992 în fața a 28.366 de spectatori un număr de 138 spectacole. Amatori Grupuri teatrale permanente funcționează la Arad, Oradea, Cluj-Napoca, Naia Mare, Bistrița, Zalău, Miercurea Ciuc, Lupeni(jud. Hunedoara). Grupe teatrale studențești sunt organizate în unele centre universitare - Timișoara, Brașov, Cluj-Napoca. În unele sate există tradiția de a organiza un spectacol de teatru
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
1992 cele două teatre dramatice în limba germană au prezentat un număr de 121 spectacole la care au participat 16.249 de spectatori. Teatrul de păpuși a prezentat 6 spectacole în limba germană la care au participat 395 de spectatori. Amatori Ansambluri folclorice există în județele Timiș, Sibiu, Brașov. Peste o sută de formații de dansuri populare, orchestre și coruri își desfășoară activitatea în localități cu populație germană mai numeroasă. La Sibiu există două fanfare, iar la Timișoara și Cristian, același
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
Cristian, același județ câte una. În București, își desfășoară activitatea Casa de cultură „Friedrich Schiller”. c) În limba idiș Profesionale - Teatrul Evreiesc de Stat din București a sărbătorit în anul 1991 centenarul. Este unicul teatru în limba idiș din Europa. Amatori - Corurile copiilor și tinerilor ale Federației Cominității Evreiești din România(București), corurile copiilor și tinerilor ale comităților evreiești din Iași, Timișoara, Brașov, Cluj-Napoca. - Formația de muzică ușoară „Menora” a comuznității evreiești din București. d) În limbile slovacă și cehă Amatori
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
Amatori - Corurile copiilor și tinerilor ale Federației Cominității Evreiești din România(București), corurile copiilor și tinerilor ale comităților evreiești din Iași, Timișoara, Brașov, Cluj-Napoca. - Formația de muzică ușoară „Menora” a comuznității evreiești din București. d) În limbile slovacă și cehă Amatori - 2 teatre populare în limba slovacă la Nădlac (județul Arad) și Sinteu (județul Bihor) - teatrul de amatori din Huta Voivozi - 3 formații folclorice slovace la Nadlac și Peregu Mare (județul Arad) și Budoi (judetul Bihor) - un grup vocal feminin slovac
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
comităților evreiești din Iași, Timișoara, Brașov, Cluj-Napoca. - Formația de muzică ușoară „Menora” a comuznității evreiești din București. d) În limbile slovacă și cehă Amatori - 2 teatre populare în limba slovacă la Nădlac (județul Arad) și Sinteu (județul Bihor) - teatrul de amatori din Huta Voivozi - 3 formații folclorice slovace la Nadlac și Peregu Mare (județul Arad) și Budoi (judetul Bihor) - un grup vocal feminin slovac la Nădlac (județul Arad) - fanfara din Nădlac - ansambluri folclorice cehe în Sinteu, Sacasău și Făget (județul Bihor
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
vocal feminin slovac la Nădlac (județul Arad) - fanfara din Nădlac - ansambluri folclorice cehe în Sinteu, Sacasău și Făget (județul Bihor) - ansambluri folclorice cehe în Eibenthal (județul Mehedinți), Sfânta Elena, Cîrnic, Ravenska, Sumița și Bigar (județul Caraș-Severin) e) În limba sârbă Amatori - fomația studențească de amatori „Mladost” din Timișoara - aproximativ 20 de alte ansambluri folclorice, formații instrumentale și vocale, coruri la: Felnac (județul Arad), Cenad, Cenei și Sînnicolau Mare (județul Timișoara) și două formații folclorice la Moldova Veche și, respectiv, Bolobresca (județul
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
Nădlac (județul Arad) - fanfara din Nădlac - ansambluri folclorice cehe în Sinteu, Sacasău și Făget (județul Bihor) - ansambluri folclorice cehe în Eibenthal (județul Mehedinți), Sfânta Elena, Cîrnic, Ravenska, Sumița și Bigar (județul Caraș-Severin) e) În limba sârbă Amatori - fomația studențească de amatori „Mladost” din Timișoara - aproximativ 20 de alte ansambluri folclorice, formații instrumentale și vocale, coruri la: Felnac (județul Arad), Cenad, Cenei și Sînnicolau Mare (județul Timișoara) și două formații folclorice la Moldova Veche și, respectiv, Bolobresca (județul Caraș-Severin). - Ansamblul folcloric „Sloga
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
alte ansambluri folclorice, formații instrumentale și vocale, coruri la: Felnac (județul Arad), Cenad, Cenei și Sînnicolau Mare (județul Timișoara) și două formații folclorice la Moldova Veche și, respectiv, Bolobresca (județul Caraș-Severin). - Ansamblul folcloric „Sloga” din Timișoara. f) În limba țigănească Amatori - grupul folcloric „Cingărica” din Cluj-Napoca - grupul folcloric „Roma len” din Coltău - grupul folcloric „Cheleu, cheleu” din Petroșani - grupul folcloric „Huro ciricleanco” din Caracal. Mai multe alte ansambluri folclorice și grupuri instrumentale există în diferite localități din țară. g) În limba
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
folcloric „Cingărica” din Cluj-Napoca - grupul folcloric „Roma len” din Coltău - grupul folcloric „Cheleu, cheleu” din Petroșani - grupul folcloric „Huro ciricleanco” din Caracal. Mai multe alte ansambluri folclorice și grupuri instrumentale există în diferite localități din țară. g) În limba ucrainiană Amatori - ansamblul artistic de copii din Siret, județul Suceava - formația folclorică „Alunișul Verde” din Copăcele (județul Caraș- Severin) - formațiile artistice din Crișan (județul Tulcea), Crăciunești, Remeți, Valea Vieșului, Ruscova, Poienile de sub Munte (județul Maramureș) - trei coruri feminine la Cornuțel (județul Caraș-Severin
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
Tulcea - formații artistice de copii „Clopoțeii veseli” în București ți altele în Siret ți Negostina (județul Suceava) - corul de fete de la Școala Normală din orașul Sighetu Marmației (județul Maramureș) - ansamblul artistic „Zadunaiska Sici” din orașul Tulcea. h) În limba turcă Amatori - ansamblul folcloric din municipiul Constanța - ansamblul folcloric din Medgidia - un grup vocal-instrumental în Măcin (județul Tulcea) i) În limba rusă Amatori - trei ansambluri folclorice: „Lotca” din Tulcea și alte două în comunele Sarichioi și Slava Cercheză (județul Tulcea) - două formații
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
Școala Normală din orașul Sighetu Marmației (județul Maramureș) - ansamblul artistic „Zadunaiska Sici” din orașul Tulcea. h) În limba turcă Amatori - ansamblul folcloric din municipiul Constanța - ansamblul folcloric din Medgidia - un grup vocal-instrumental în Măcin (județul Tulcea) i) În limba rusă Amatori - trei ansambluri folclorice: „Lotca” din Tulcea și alte două în comunele Sarichioi și Slava Cercheză (județul Tulcea) - două formații folclorice la Rădăuți (județul Suceava) și, respectiv, în comuna Ghindărești (județul Constanța) - două coruri la Slava Cercheză și Sulina (județul Tulcea
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
din Tulcea și alte două în comunele Sarichioi și Slava Cercheză (județul Tulcea) - două formații folclorice la Rădăuți (județul Suceava) și, respectiv, în comuna Ghindărești (județul Constanța) - două coruri la Slava Cercheză și Sulina (județul Tulcea) j) În limba bulgară Amatori - trupe de teatru la Dudeștii Vechi, Breștea, Deta-Denta (județul Timiș) și Vinga (județul Arad) - ansambluri folclorice Dudeștii Vechi, Breștea, Deta-Denta (județul Timiș), Vinga (județul Arad), Brănești (Sectorul Agricol Ilfov) - formația de muzică folclorică din Băleni (județul Dâmbovița) - formații de muzică
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
Breștea (județul Timiș) și Vinga (județul Arad); corurile de copii din Dudeștii Vechi, Breștea (județul Timiș) și Vinga (județul Arad) - formații de muzică pop și folclorică la Dudeștii Vechi. Deta-Denta (județul Timiș) și Vinga (județul Arad). k) În limba greacă Amatori - un grup teatral la Botoșani - corul mixt din Botoșani - un ansamblu folcloric la Izvoarele (județul Tulcea). l) În limba croată Amatori - trei formații folclorice la Carașova, Clopotici și Lupac (județul Caraș- Severin). m) În limba macedoromână Amatori - un ansamblu și
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]