6,796 matches
-
decât rolul unui gest secund, este un asemenea «fenomen originar» al artei și al esteticii. A merge la «sursele înseși ale forțelor creatoare», a descoperi un punct origo, un «sens profund al operei de artă», un arhé al artei, iată ambiția autorului tezei despre creația artistică. NICOLAE BALOTĂ SCRIERI: Goethe. Câteva aspecte, Cluj, 1932; Max Dessoir, estetician și filosof, Cluj, 1933; Essai sur la création artistique. Contribution à une esthétique dynamique, Paris, 1935; ed. București, 1972; ed. (Eseu despre creația artistică
RUSU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289410_a_290739]
-
succesul”13. Mai mult de 85% dintre americani cred că oamenii nu reușesc În viață din cauza defectelor personale și nu din cauza societății 14. Alte studii confirmă rezultatele Pew. Întrebați de ce oamenii sunt bogați, 64% dintre americani spun că se datorează ambiției, disponibilității de a-și asuma riscuri, muncii intense și inițiativei 15. De ce alții nu reușesc? 64% spun că se datorează lipsei de cumpătare, 53% - lipsei de efort, iar 53% - lipsei de talent 16. Studiul valorilor globale a găsit că 71
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
general, preferăm să ne Îndreptăm atenția către est - spre Japonia și tigrii economici din sud-estul Asiei. În ultimul timp, oamenii de afaceri americani privesc și spre China, convinși că datorită vastelor ei resurse fizice și umane, nivelului de educație și ambiției, aceasta va fi probabil următoarea superputere economică. În timp ce noi, americanii, continuăm să privim spre economiile țărilor din Asia și de la Pacific pentru a descoperii semne ale intensificării competiției și noi oportunități comerciale sporite, o revoluție economică tăcută, de un soi
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
legate de idei despre comportamentul uman rațional. Statutul individului autonom rămâne totuși până În zilele noastre legătura comună Între aceste două curente istorice. Americanii sunt discutabil cei mai individualiști oameni de pe Pământ atât din cauza credinței lor religioase profunde, cât și a ambițiilor pragmatice. Acesta este motivul pentru care americanii continuă să aibă o atitudine antiautoritară. Nu ne plac șefii de nici un fel și refuzăm să ne umilim la picioarele politicienilor, potentaților din lumea afacerilor sau, În general, În fața oricărei autorități superioare cu excepția
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
libertatea este definită În manieră exact opusă. A fi liber Înseamnă a stabili relații de interdependență cu alții. Cu cât aceste relații sunt mai profunde și inclusive, cu atât este mai probabil că o persoană va putea să-și Împlinească ambițiile. Pentru a fi inclusă, o persoană are nevoie de acces. Cu acces sporit, poate intra În mai multe relații și se poate bucura de mai multă libertate. Dacă drepturile de proprietate sunt esențiale pentru a obține autonomia, drepturile universale ale
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Privind Înapoi la istoria variată a statului-națiune modern, Fischer spune că Europa urmează acum o cale diferită spre viitor: „În centrul concepției despre Europa de după 1945 a exsitat și Încă există o respingere a principiului european al echilibrului puterii și ambițiilor hegemonice ale statelor individuale, care au apărut după Pacea de la Westphalia din 1648”34. Fischer și alți lideri europeni sunt hotărâți să Înlocuiască vechea ideologie, impregnată de viziunea hobbesiană a „războiului tuturor Împotriva tuturor”, cu o nouă viziune a păcii
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
domnul Prodi o dă cuvântului „superputere”. Europenii au o concepție foarte diferită despre cine trebuie să fie o superputere În societatea globalizată. Să vedem cum explică președintele Prodi succesul experimentului european. El scrie: Geniul părinților fondatori stă În transformarea unor ambiții politice foarte mari... Într-o serie de decizii mai specifice, aproape tehnice. Această metodă indirectă a făcut acțiunea ulterioară posibilă. Apropierea a avut loc În mod gradual. De la confruntare am trecut la Înclinarea spre cooperare În sfera economică, iar apoi
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
competența comunității”42. Ca și Prodi, Patten crede că Uniunea Europeană trebuie să folosească experiența regională de cooperare multilaterală pe scena mondială extinsă. Patten notează că modelul european de integrare „inspiră alte experimente regionale din Asia până În America Latină” și spune că „ambiția Uniunii Europene trebuie să fie aceea de a proiecta În exterior ceea ce este mai bun despre modelul nostru și anume concepția noastră despre societatea civilă”43. Analiștii americani de politică externă nu sunt de acord că se poate discuta rațional
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Efectele de multiplicare ale ambelor revoluții energetice au fost extraordinare. Uniunea Europeană este hotărâtă să conducă lumea În cea de-a treia mare revoluție energetică a erei moderne, În speranța că poate combina țelul dezvoltării sustenabile cu noi oportunități comerciale potrivite ambițiilor sale de nouă superputere. Angajamentul Uniunea Europeană pentru dezvoltare sustenabilă și o abordare sistemică a folosirii științei și tehnologiei se manifestă Într-o varietate de domenii de activitate și eforturi. Nu este surprinzător, având În vedere identificarea culturală profundă cu viața
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
au abilitatea de a traduce la cote înalte atitudinile lor în acte efective. (Să ne gândim câte drame nu se pot naște din împrejurarea că un elev, pentru care școala și învățătura reprezintă o valoare, nu obține performanțe pe măsura ambițiilor părinților și ale lui însuși din cauza unei inteligențe modeste.) De asemenea, în transpunerea atitudinii în planul acțional prezintă importanță și nivelul general de activism al persoanei în cauză. Un individ care este într-un înalt grad activ e foarte probabil
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
acestuia din ce în ce mai mult. Este firesc ca o carte să fie un instrument competent și actual pentru cititorul de ieri, dar mai ales pentru cel de astăzi și de mâine. și, de altfel, acest demers nici nu se oprește aici. Avem ambiția ca lucrarea să rămână ceea ce cititorul a hotărât: un volum eficient pe care el l-a primit foarte bine și ne-a obligat la o continuă alertă pentru a putea să-i aducem acel ceva de care are nevoie astăzi
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
insuficient răsplătită de partea din câștigul rezolvării activității prin contribuția la grup; 7) conflictele situate în prejudecăți personale sau alte probleme care nu privesc sarcina grupului, dar sunt observabile în discuțiile despre aceasta; 8) conflictele care-și găsesc originea în ambiția, motivația sau conducerea unuia sau mai multor membri ai grupului, elemente percepute de alți membri ai grupului drept potențială amenințare; dacă un șef de departament dorește să fie remarcat de superiorii săi și pentru aceasta le cere subordonaților un efort
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
mai direct, Letopiseți întregește viziunea din trilogia istorică a lui Barbu Delavrancea, înfățișând Moldova după „apusul de soare”. În prima piesă a trilogiei lui Delavrancea era proiectată Moldova măreață a lui Ștefan, pe când Letopiseți transpune scenic o Moldovă tragică. În mijlocul ambițiilor deșarte, al veninoaselor rivalități meschine și al marilor lașități, Ion-Vodă este mistuit de conștiința netrebniciei în care țara lui Ștefan cel Mare se cufundă tot mai adânc. Suflet incandescent, patriot dârz, domnul este stăpânit de o neșovăitoare hotărâre de a
SORBUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289795_a_291124]
-
exagerat, povestirile intime ale Daitei, Arielei și ale tatălui Arielei nu își găsesc o structură fericită de dispunere (luate separat sunt captivante, dar în ansamblu se dovedesc dezordonate, sincopând prin dezarticulare lectura). Scriitoarea nu își maschează nici ezitările stilistice, nici ambițiile. În fond, este urmărită folosirea unei tehnici cât mai moderne (polifonice), doar că se încearcă prea mult (cartea tinde să fie deopotrivă roman de dragoste, autobiografie, descriere a vieții „Tatălui”, jurnal și frescă), obținându-se prea puțin (asociere de registre
STEFANESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289905_a_291234]
-
vacă ținută într-un garaj, Bieții comedianți, care numără printre eroi o capră „răbdătoare și misterioasă”, au toate un umor discutabil. Autorul își hibridizează textele, compune aceste comedii-eseu cu procedee și tehnici dramatice divergente, aglomerând spațiul lor cu filosofeme proprii. Ambițiile de prozator ale lui S. sunt și mai mari. El vrea să realizeze nu o simplă glosă la majore experiențe epice anterioare, ci o proză cuprinzătoare, elastică, stratificată, legitimată prin rafinament artistic, dar și prin ambitusul său. Bogată, problematica omului
SIRBU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289705_a_291034]
-
față, asamblarea unor componente, chiar dacă nu și sutura lor perfectă. Pot fi identificate mai multe romane într-unul singur, care le cuprinde după modelul păpușilor rusești; dar ele glisează eficient, nestrident unul pe osatura celuilalt, prezentându-se ca atare, fără ambiția holistică din Lupul și Catedrala. În planul realist al romanului apare, curând după debutul cărții, „vehiculul” eseistic, iar în interiorul acestuia intră filosofemele autorului, diseminate în discursurile personajelor. Foarte dens compozițional și stilistic, Adio, Europa! este totuși aproape transparent în ceea ce privește mesajul
SIRBU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289705_a_291034]
-
lor și, uneori, furnizează soluția unor probleme de compoziție a operelor precedente, care altfel ni s-ar părea de neînțeles. Autocritica este mai puternică decît autoapărarea și se referă mai ales la chestiuni de dogmă. Opera e lipsită de orice ambiții literare și de orice vanitate, cu toate că, atunci cînd a scris-o, Augustin era personalitatea cea mai cunoscută a întregii creștinătăți occidentale și faima lui depășise granițele Africii. Bibliografie. Ediții: CSEL 36, 1902 (P. Knöll); CChr.Lat 57 (A. Mutzenbecher); BA
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
în virtutea conținutului său. Prin urmare, Avitus a fost un literat asemănător cu cei ce activau frecvent în Gallia secolului al V-lea; a fost comparat cu Sidonius Apollinaris și lectura epistolarului său întărește această impresie. însă el e mînat de ambiții mult mai mari în raport cu Sidonius Apollinaris, chiar dacă orizontul său cultural se îngustează. Bibliografie. Ediții: MGH, Auctores Antiquissimi 6, 2 (R. Peiper). Studii: A. Roncoroni, L’epica biblica di Avito di Vienne, VetChr (1972), pp. 303-329; „Note al De virginitate di
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
minunate din lumea înconjurătoare și mai ales din ținuturi îndepărtate cum sînt India și Orientul. în concordanță cu această preocupare pentru narațiune, Cosma se prezintă ca un literat și nu ca un exeget în sens restrîns, deși stilul său, în ciuda ambițiilor literare declarate, nu e foarte expresiv și are multe valențe populare, fapt pentru care, așa cum am spus, a fost criticat de Fotie; totodată, patriarhul bizantin consideră că și explicațiile geografice ale lui Cosma sînt invenții prea puțin credibile. Totuși, unele
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
cartografiază un teritoriu literar, supunîndu-i variațiile și imprevizibilul unui aparat riguros, cu clasificări limpezi, nuanțate și convingătoare chiar și pentru cei mai sceptici relativiști. Odată cu Opera artei Genette se mută din sfera literaturității pe teritoriul artistic la modul general, dar ambițiile sale rămîn aceleași: de panoramare a unui spațiu ce poate părea copleșitor de vast, prin reducerea sa în categorii construite conform unui aparat teoretic ce reprezintă extensia, deși poate subtil deghizată, a naratologiei sale. În Ficțiune și dicțiune. Introducere în
O estetică pentru contemporani by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17151_a_18476]
-
dar și acela de a analiza tocmai cum de a ajuns primul obiectiv să pară simplă aiureală. Cîndva trebuie să fi existat o vreme cînd cele două, a privi îndărăt, către rădăcinile mitice ale graiului originar, și totodată a nutri ambiția unei riguroase scientizări a studierii limbajului, să fi coexistat. Această epocă pare a fi fost, în viziunea autorilor Limbilor Paradisului, secolul al XIX lea, cînd pozitivismul a înflorit la un loc cu tot felul de povești savante și legende care
Ce limbă vorbeau Adam și Eva? (I) by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17166_a_18491]
-
marmeladă, plecarea la școală. În clasa ei, Măriuca se remarcase imediat ca o elevă bună, apreciată de profesori și invidiată de unii colegi. În toți anii de liceu, avea să fie prima din clasa ei. Învăța ușor, cu plăcere, cu ambiție, dar și din dorința de a ști. După ore, întoarcerea la internat. Până la masa de prânz intrau în holul mare, își schimbau cărțile și caietele pentru a doua ziși apoi ieșeau afară, pentru că dormitoarele erau închise. În zilele când terminau
CHAGRIN D AMOUR de STELUȚA CRĂCIUN în ediţia nr. 1932 din 15 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381245_a_382574]
-
a „extrage din el datele conștiinței scriitorului care a trebuit să tacă scriind”. Între exegezele dedicate acestui autor, din creația căruia tocmai operele postume s-au dovedit rezistente la trecerea timpului, interpretarea propusă aici se distinge prin empatia abordării și ambiția de a trece dincolo de text - unul insolit în literatura noastră din anii comunismului - în conturarea profilului spiritual și moral al unei personalități singulare și ea în epocă. Discutând Jurnalul..., dar apelând adesea și la corespondență pentru a stabili delimitări, complementarități
SOROHAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289804_a_291133]
-
în 1996 în SUA) este, în acest sens, o carte care încearcă să „facă ordine” în „cearta”, încă fierbinte, a „metodologiilor” noi de lectură. Criticul își fixează, prin urmare, de-a lungul unei activități foarte laborioase, prin aceste trei proiecte, ambiții majore. Monografismului îi va acorda o atenție sporadică: de la Lovinescu se va întoarce către micromonografiile unor „figurine” din veacul al XIX-lea, ca în Dimineața poeților (1980), și abia mai târziu la altă reconstituire critică de anvergură, Mircea Eliade, un
SIMION-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289682_a_291011]
-
lovinescian, ideea viitoarelor „revizuiri” (care preocupă azi obsedant unele spirite). Nefiind încă o istorie a literaturii, seria Scriitorii români de azi se cere judecată în substanța ei, nu în chestiuni de procedură, criterii de grupare, opțiuni etc. Ea are totuși ambiția de a constitui o „etapă” către țelul final (istoria literaturii din a doua jumătate de veac XX), ceea ce și explică adăugirile, retușurile și chiar „absențele” din ediția a doua a volumului prim și din cele trei următoare. Sunt restituite aproape
SIMION-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289682_a_291011]