16,511 matches
-
umanitare. Momentul declanșator al inițiativei sale în problema „Salvării” l- a constituit Expoziția din 1906 din Parcul Carol din București, unde, la pavilionul vienez, era expusă o ambulanță de tip trăsură, cu anexele necesare. Întâlnirea la expoziție, cu acea trăsură - ambulanță i-a produs o puternică emoție creatoare. Atât de mult l-a preocupat cele văzute în acel pavilion vienez, cu săli de pansamente și pentru operații, încât zile în șir a mers să studieze cele expuse acolo și care intuiau
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
sprijin financiar. Contemporanii relatează că profesorul Minovici a reușit să strângă ceva fonduri umblând din casă în casă și din prăvălie în prăvălie, din Smârdan în Lipscani și din Sf. Gheorghe în Calea Victoriei. Cu suma colectată reușește să construiască prima ambulanță (o trăsură) după modelul celei vieneze. Caii au fost donați de prefectul de poliție de pe atunci al Capitalei, iar ca sanitari, instruiește sergenți de oraș; ca sediu, o baracă de scândură în curtea prefecturii. Acesta a fost începutul. Punctul 0
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
vicepreședinți Prof. dr. Ion Cantacuzino și Elena Bălăceanu, iar printre membri Teodora Dumitrescu - Cazzavilan - cea care va dona Salvării primul său local. De asemenea, din Comitet mai făceau parte, de drept, Prefectul poliției, Primarul și medicul șef al Capitalei. Primele ambulanțe auto (1912) (Arhiva Ambulanței București). Din materialul documentar ce ni l-a pus la dispoziție, cu multă amabilitate, conducerea Serviciului de Ambulanță București-Ilfov, completăm cu informații și documente care atestă începutul modest al Salvării, dar mai ales spiritul de abnegație
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
Cantacuzino și Elena Bălăceanu, iar printre membri Teodora Dumitrescu - Cazzavilan - cea care va dona Salvării primul său local. De asemenea, din Comitet mai făceau parte, de drept, Prefectul poliției, Primarul și medicul șef al Capitalei. Primele ambulanțe auto (1912) (Arhiva Ambulanței București). Din materialul documentar ce ni l-a pus la dispoziție, cu multă amabilitate, conducerea Serviciului de Ambulanță București-Ilfov, completăm cu informații și documente care atestă începutul modest al Salvării, dar mai ales spiritul de abnegație, dăruirea celor care au
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
De asemenea, din Comitet mai făceau parte, de drept, Prefectul poliției, Primarul și medicul șef al Capitalei. Primele ambulanțe auto (1912) (Arhiva Ambulanței București). Din materialul documentar ce ni l-a pus la dispoziție, cu multă amabilitate, conducerea Serviciului de Ambulanță București-Ilfov, completăm cu informații și documente care atestă începutul modest al Salvării, dar mai ales spiritul de abnegație, dăruirea celor care au slujit activitatea la Salvare. Pentru că activitățile Societății i-au fost inspirate, în mare parte, doctorului Nicolae Minovici de către
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
documente care atestă începutul modest al Salvării, dar mai ales spiritul de abnegație, dăruirea celor care au slujit activitatea la Salvare. Pentru că activitățile Societății i-au fost inspirate, în mare parte, doctorului Nicolae Minovici de către Salvarea vieneză, primul model de ambulanță a fost construit asemănător cu cea austriacă, adusă la expoziția din 1906. Astfel că, din data de 28 iulie a acelui an, pe străzile Capitalei a început să circule cea dintâi ambulanță, cu care vizitiul și sergenții de oraș instruiți
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
Nicolae Minovici de către Salvarea vieneză, primul model de ambulanță a fost construit asemănător cu cea austriacă, adusă la expoziția din 1906. Astfel că, din data de 28 iulie a acelui an, pe străzile Capitalei a început să circule cea dintâi ambulanță, cu care vizitiul și sergenții de oraș instruiți de doctorul Minovici răspundeau solicitărilor populației aflate în suferință. În luna august 1908 s -a reușit instalarea primului telefon la sediul Salvării, după ce, cu trei luni înainte, s-a realizat prima evidență
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
exactă a activității, iar ca personal medico-sanitar apar medicii interni și sanitarii. Rezultă aceasta din Raportul de activitate pe luna Aprilie 1908 în care se menționează că Societatea „Salvarea” a fost anunțată de două ori pentru incendii și a trimis ambulanța de fiecare dată cu un intern și doi sanitari. Totalul de cazuri cuprinse în raport a fost de 263, grupate pe maladii, dintre care putem aminti: „otrăviri, plăgi prin instrument tăietor, afecțiuni gastro-intestinale, sincopă, fracturi, histerie, arsuri, hemoragie, luxații, plăgi
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
în război. Ca urmare, în decursul anilor 1914-1915, s-a lucrat intens pentru mărirea capacității de lucru a Salvării, organizându-se inclusiv platforme de tramvai pentru transportul victimelor războiului. În luna noiembrie 1916, după intrarea României în război, 30 de ambulanțe ale Salvării (5 proprii și 25 rechiziționate) părăsesc Bucureștiul și se îndreaptă către Iași, sub conducerea doctorului Nicolae Minovici. În București rămân toate ambulanțele hipo și 36 de cai, sub îndrumarea doctorului Mina Minovici. În decurs de 3 luni, Salvarea
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
tramvai pentru transportul victimelor războiului. În luna noiembrie 1916, după intrarea României în război, 30 de ambulanțe ale Salvării (5 proprii și 25 rechiziționate) părăsesc Bucureștiul și se îndreaptă către Iași, sub conducerea doctorului Nicolae Minovici. În București rămân toate ambulanțele hipo și 36 de cai, sub îndrumarea doctorului Mina Minovici. În decurs de 3 luni, Salvarea a transportat din gări, spitale, locuri ale bombardamentelor, 42 807 răniți. La Iași, Salvarea s-a confruntat cu epidemia de tifos. În lupta pentru
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
Direcția Generală a Poștelor aprobă gratuitatea convorbirilor telefonice către Salvare, „având în vedere serviciile atât de mari pe care acea Societate le aduce publicului”. Prefectul Capitalei reînnoiește, în 1924, printr-o circulară, obligația de a da prioritate pe străzile Capitalei, ambulanțelor Salvării: „Se știe de toată lumea că intervențiile Salvării au un caracter de extremă urgență, datorită căreia în multe cazuri ajutorul dat a putut fi de mare folos. Pentru aceea dar, agenții de circulație și gardienii publici, în special la răspântii
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
un caracter de extremă urgență, datorită căreia în multe cazuri ajutorul dat a putut fi de mare folos. Pentru aceea dar, agenții de circulație și gardienii publici, în special la răspântii, vor continua ca și până aci să înlesnească trecerea ambulanțelor, fără ca acestea să piardă din timp, de îndată ce și-au făcut apariția”. Din 1925, la cursele automobilistice, Salvarea colaborează și acordă sprijin ACRR (Automobil Clubul Regal Român). În anii următori, Societatea devine un exemplu pentru alte localități; în 1926 se înființează
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
Regina Elisabeta” (în care va lua ființă Institutul Național de Gerontologie și Geriatrie „Ana Aslan”). Cea mai importantă acțiune socială a ei a fost înființarea în 1906 împreună cu profesorul Nicolae Minovici a Societății de „Salvare” din București, prima unitate de ambulanțe din România. Aceasta a început modest cu o ambulanță cu cai și a ajuns repede să aibă un parc de automobile ultramoderne și dotate potrivit epocii. A fost o instituție nonguvernamentală, nonprofit, bazată pe donații și condusă de un comitet
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
de Gerontologie și Geriatrie „Ana Aslan”). Cea mai importantă acțiune socială a ei a fost înființarea în 1906 împreună cu profesorul Nicolae Minovici a Societății de „Salvare” din București, prima unitate de ambulanțe din România. Aceasta a început modest cu o ambulanță cu cai și a ajuns repede să aibă un parc de automobile ultramoderne și dotate potrivit epocii. A fost o instituție nonguvernamentală, nonprofit, bazată pe donații și condusă de un comitet în care bunica a fost președintă. Profesorul N. Minovici
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
nu aveau un serviciu de urgență și un program adecvat, nu puteau primi la orice oră din zi sau noapte bolnavii traumatizați la care se impunea o intervenție imediată. Datorită peregrinărilor de la un spital la altul, bolnavul murea uneori în ambulanță [2]. Un spital care să rezolve urgențele chirurgicale devenise o problemă de mare actualitate și interes social. La această concluzie ajunsese nu numai prof. dr. Nicolae Minovici, confruntat cu neputința Salvării de a asigura, întotdea-una, cu promptitudine, traumatizaților, asistența chirurgicală
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
sfaturi scrise pe înțelesul tuturor sunt binevenite. Dr. Firică se adresează - iată - primei verigi din sistemul asistenței extraspitalicești de urgență - primul ajutor - intervenție care să poată fi executată de „omul de rând” (în condițiile de atunci), până la sosirea, eventual a ambulanței. Fotografie de grup: Profesorul Amza Jianu (X) și o parte din colaboratorii și apropiații săi la Clinica Chirurgicală de la Spitalul Filantropia; Printre aceștia și dr. Theodor Firică (XX), pe atunci conferențiar Dr. C. Enescu (XXX) și dr. D. Turnescu (XXXX
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
medico-sanitar pentru încropirea unei truse. Tot din acest an, apare pentru prima oară programul ordonat pe echipe și ture de 12 ore de lucru, înlocuind liberul arbitru în modul de efectuare a numărului de ore de muncă lunar. Apare prima ambulanță antișoc, montată cu multă dăruire și profesionalitate în atelierul propriu, botezată „Mireasa” pe o mașina provenită dintr-un camion Molotov. Inițiatorii programului au fost dr. Panaitescu, specialist reanimare, dr. Titel Georgescu, șef secție chirurgie, ambii de la Spitalul Grivița, și asistentul
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
la acea vreme, să monteze pupitre telefonice noi și să introducă numărul de apel 06 au fost dr. Reindel și asistentul Ion Enciu. În 1960 este numit director dr. Mihai Rădulescu, chirurg la Spitalul Colentina. Se îmbunătățește baza materială a ambulanței: IFA de proveniență germană,6 pulmotoare, aparate de tensiune și seringi suficiente. Apar substațiile Anastasie Panu, Șerban Vodă, Drumul Taberei, Pantelimon și punctul sanitar Gara de Nord, pentru bolnavii în tranzit. În 1962, se organizează concurs pentru aducerea de medici tineri, până la
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
cerințe și împliniri. Este etapa actuală a organizării moderne a asistenței urgențelor medico-chirurgicale. În lucrare am urmărit firul istoric pe durata a mai bine de un secol: de la modesta birjă cu cai și sanitarul de urgență pe bicicletă, la moderna ambulanță de tip A, B, sau Serviciul SMURD, de la Spitalul de chirurgie, accidente de muncă și mecanoterapie al Asigurărilor Sociale, de la Spitalul de Urgență cu 50 paturi - amenajat în localul propriu al Salvării, la unitățile de Primire Urgențe, la Clinicile moderne
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
sau în structura spitalelor aparținând ministerelor și instituțiilor cu rețele sanitare proprii, cu personal propriu, special pregătit, destinată triajului, evaluării și tratamentului de urgență al pacienților cu afecțiuni acute, care se prezintă la spital spontan sau care sunt transportați de ambulanțe. La nivelul spitalelor orășenești sau municipale, funcționează compartimente de primire a urgențelor (CPU). Este întărit atributul dintotdeauna, al oricărui spital de a asigura asistența medicală de urgență. Legea actuală reglementează acest atribut stabilindu-i următoarele coordonate:Orice spital are obligația
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
urgență și de prim ajutor calificat. Primul factor important este sistemul de alarmare. El este acum unic: Centrul unic de apel: 1 - 1 - 2. Această realizare este de o semnificație deosebită. Dacă la începutul sistemului chemarea primului ajutor calificat, a ambulanței se făcea prin mijloace diferite (pe care populația le cunoștea sau nu, le avea la dispoziție sau nu), acum, toată lumea o știe, sau ar trebui să știe, că 1 - 1 - 2 este numărul unic de apel pentru orice solicitare a
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
realizarea comunicației dintre postul de la care se efectua apelul de urgență și dispeceratul pentru apeluri de urgență corespunzător, precum și pentru cele legate de realizarea comunicației necesare între dispeceratul pentru apeluri de urgență și dispeceratele serviciilor specializate de poliție, pompieri și ambulanță. Persoanele juridice interesate în realizarea comunicației cu Sistemul Național Unic pentru apeluri de Urgență erau obligate să solicite, în scris, de la operatorul sistemului avizul tehnic de compatibilitate a sistemelor proprii cu soluția tehnică implementată la dispeceratul pentru apeluri de urgență
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
de Telecomunicații Speciale a activității privind Sistemul Național Unic pentru Apeluri de Urgență, finanțată integral din venituri proprii. În demersurile de implementare a Sistemului „112” Serviciul de Telecomunicații Speciale urma să colaboreze cu serviciile specializate de intervenție ale poliției, pompierilor, ambulanței și altele stabilite prin acte normative. Direcția pentru Apel Unic de Urgență, constituită în cadrul Serviciul de Telecomunicații Speciale conform Hotărârii Consiliului Suprem de Apărare a Țării din 01.11.2002 urma să aibă rolul de a implementa, întreține și exploata
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
și utilizate exclusiv pentru Serviciul de urgență 112 aveau să se pună gratuit la dispoziția operatorului Sistemului Național Unic pentru Apeluri de Urgență. Până la constituirea acestui Sistem 112 existau numere separate pentru a apela fiecare serviciu de urgență: 961 pentru Ambulanță, 955 pentru Poliție, 981 pentru Pompieri și 956 pentru Jandarmi, iar suportul pentru cooperare era scăzut, întrucât nu exista posibilitatea de a vizualiza resursele sau de a acționa pe proceduri comune. O altă problemă pentru o intervenție rapidă în urgențe
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
organizate la nivelul municipiilor din România, în prezent la 67 municipii/187 stații de intervenție ;- proiectul „Extinderea sistemului informatic pentru realizarea interope-rabilității informaționale în cadrul SNUAU pentru apeluri de urgență între dispeceratele de urgență ale agențiilor specializate de intervenție ale poliției, ambulanței și pompierilor și stațiile de intervenție ale acestora organizate la nivelul orașelor”, în derulare pentru 198 de orașe /462 - stații de intervenție;- proiectul pan-european de implementare a serviciului eCall, denumit HeERO, în baza unui acord de finanțare semnat între
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]