3,529 matches
-
revelat din plin valențele distructive ale naționalismului. Experiența traumatică a Holocaustului și a celor două războaie mondiale ce s-au originat ideologic din naționalism a semnalat imperiozitatea morală și politică de imaginare a unor soluții alternative exclusivismelor naționaliste. Sub umbra amenințătoare a trecutului belic naționalist s-a născut proiectul Uniunii Europene, conceput fiind tocmai pentru "a face războiul inconceptibil și material imposibil", după cum enunța R. Schuman (1950), unul dintre arhitecții politici ai noii ordini europene postbelice. Declarația Schuman poate fi instituită
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
de către guvern a unor responsabilități directe, de gestiune și politice, în fața cetățenilor și într-o prezență bine resimțită, deși costisitoare, a aparatelor birocratice guvernamen-tale în sfera socio-economică. Criza de guvernabilitate Fenomenul creșterii rolului și prezenței guvernului apărea destul de grav și amenințător în anii '70, cînd părea că se diminuează chiar capacitățile guvernelor de a face față sarcinilor atît de noi și de importante. S-a vorbit și s-a scris mult despre criza de guvernabilitate [Rose 1980; Pasquino 1994], care părea
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
dar, când ne-am întâlnit din întâmplare în 1961 în grădina Universității din Ierusalim prima noastră întâlnire după dizolvarea mișcării sioniste în 1947 -, nu mi-am aplicat amenințarea. Am reținut însă că răspunsul lui la salutul meu amabil avea ceva amenințător. La această experiență s-a adăugat apoi avertizarea fostului șef suprem al mișcării de tineret Bnei Akiva care, în 1960 când am venit să-l văd la Tel Aviv, mi-a șoptit la plecare: "Vezi, ai grijă de tine și
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
spuselor lui Ben Gurion. Kurt Grunebaum nu înțelegea nici rusa, nici ebraica... În 1973, David Ben Gurion avea 86 de ani... * * * Spre sfârșitul lunii mai 1967, când criza care a dezlănțuit războiul de șase zile s-a agravat în mod amenințător, ministrul de externe, ca și primul-ministru de altfel, s-au instalat în birourile care stăteau la dispoziția lor în cartierul "Hakirya" din Tel Aviv. (Ministerul Apărării se află, de la independența statului, în același cartier.) Această deplasare a șefului diplomației israeliene
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
Am văzut odată" a zis tânărul meu interlocutor "o adunare a studenților arabi unde unul, înfășurat în cearșaful ăla ca și Arafat, ținea un discurs agitat, punctat de tonuri înalte, la care asistența răspundea tot agitată și cu pumnul înălțat amenințător: Allah u-Achbar29. Bineînțeles, eu nu am înțeles despre ce vorbea agitatorul, dar sunt convins că nu vorbea de medicină, ci de politică". Să fi fost agitatorul care îndoctrina auditoriul viitorul medic-rector al Universității "Bogdan Vodă"? Intermezzo la Roma Avionul pe
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
bine întreținut ca și acum două mii de ani. Dinspre satul Miorcani un punctuleț, nu mai mare decît o părere, dădea impresia că se mișcă pe acel drum înspre satul Mitoc. Drumul era cu desăvîrșire pustiu și nori grei, burduhănoși, defilau amenințători dinspre vest spre est, urmînd parcă fidel bătrînul martor a fel de fel de întîmplări care au avut neșansa să nu fie menționate în istoria acelor locuri. Cînd în anul 711 Tariq Ibn-Ziyad, după ce a trecut Gibraltarul și l-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
drumul mai spre est, care trecea prin Kiev, oraș întemeiat de vikingi. Cum spuneam, drumul acesta străvechi dinspre Miorcani spre Mitoc, avea un punctuleț în mișcare de melc. Era o vreme întunecoasă, cu nori negri care se fugăreau bezmetici și amenințători. Punctulețul acesta era Costică Cotiugă, nume care a fost acceptat de toți cei care au avut de a face cu el și părea venit din negura timpului, neras de la naștere, cu ochi vicleni și gura ascunsă printre tufișurile unei bărbi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
-o pe bancă pînă mai tîrziu. O aduc, zău, o aduc, că de acum este novia 1 mea și mă ascultă. O ultimă strînsoare de ceafă parafează înțelegerea și Tirbușon o întinde ca din pușcă. Să nu uiți, Alfaro, țipă amenințător Macias. Băiatul a uitat de aventură și era înspăimîntat de faima rea pe care o avea vagabondul străzii. A doua zi se duce iarăși pe la fată și scena de ieri se repetă. De data asta, parcă, fiind mult mai conștient
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
capătă gri mase de pandemie. Să nu uităm însă meteoriții, SIDA, dezastrele ecologice, demografice, financiare, uraniul iranian, Bin Laden, mogulii, anul 2012 și școala de la Păltiniș, cu ucigașul ei monopol cultural și politic. Coborând în pitorescul parohial, vom vorbi despre amenințătorul guvern Boc (dacă suntem pesedi zanți), despre riscul mortal al unei eventuale guvernări PSD (dacă suntem pedelizanți) și, oricum, despre nenoro cul fatal al realegerii lui Băsescu (dacă nu mai știm asupra cui să ne delegăm amocul). Pe scurt, situația
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
arăta mușchii, va ieși cu pene pe stradă, va face șpagatul între două scaune, mă rog, va etala tot arsenalul lui de băiat frumos, deștept și dur. Iar cine se leagă de el o pățește. Insul se îndreaptă din șale amenințător și, desfigurat de ură, printre două citate „fine“, eventual în engleză (căci e un intelectual adevărat, nu ca idioții de intelectuali din restul lumii), dă drumul la aforisme marca proprie: „Boule“, „Prostule“, „Să vezi ce smardoială (sic! ) o să-ți dau
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
răscumpără liniștea cu ajutorul unor daruri mărunte. Înaintarea toamnei, de la începutul ei pînă la solstițiul ce marchează salvarea luminii și a vieții, este însoțită așadar, pe plan ritual, de un demers dialectic ale cărui principale etape sînt : revenirea morților, comportamentul lor amenințător și de hărțuire, stabilirea unui modus vivendi cu cei vii, constînd într-un schimb de servicii și de daruri, și, în fine, triumful vieții în momentul în care, de Crăciun, morții copleșiți cu daruri îi părăsesc pe cei vii și
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
meu personaj mișună pe streșini, de unde privește la noi, după care vine la Radio, ori mă trimite pe mine, să-și verse năduhul... Rubrica face „pui“. Sper nu morți. Sub „amenințarea“ de care mă apără doar microfonul - și ăsta la fel de „amenințător“, consimt: să vorbim, cândva, și despre Lorenz, acela care a fundamentat etologia. A schimbat o literă doar pentru a arunca o mănușă: care sunt mijloacele, nu numai nevoia și finalitatea - obiectul ecologiei - prin care cineva, Închingat Într’un lanț trofic
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
decisiv de izolare politică a statului român în perioada august 1939septembrie 1940. Imediat după semnarea Pactului RibbentropMolotov, Ungaria a trecut la mobilizarea unor mari efective militare la granița sa cu România, motivând aceasta ca o măsură de prevedere la mobilizările „amenințătoare” ale statului român. La îndemnul guvernului englez, România a propus Ungariei un tratat de neagresiune româno-maghiar, respins prompt de partea maghiară, pe motiv că nu poate trata în condiții de presiune. Găsind un moment favorabil, Ungaria, prin ministrul său de
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
3.190.000 de locuitori în Basarabia și 5.220 km pătrați și 596.000 de locuitori în Bucovina de Nord. Drama care avea să determine și alte mutații ale teritoriului național începuse. Corbii de pradă se învârteau tot mai amenințători deasupra României și astfel se adevereau cuvintele marelui savant Nicolae Iorga și chemarea lui adresată poporului român cu ceva vreme în urmă: „Ferește-te popor al meu, că mari primejdii ți se pregătesc.” Marea nenorocire, abătută de Rusia sovietică asupra
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
pe dealurile cultivate, puține la număr, se învârte ca-ntr-un dans în jurul stâncilor prăpăstioase galben-verzui și ajunge până în vârf. Urcând pe serpentine, uitându-ne când spre înălțimea mănăstirilor care apăreau după cotituri una câte una, când spre abisul prăpăstiilor amenințătoare, am ajuns la mănăstirea Sfântul Ștefan, prima pe care am întâlnit-o în stânga drumului nostru. Am coborât ca să dăm piept în piept cu priveliștea care demonstra măreția naturii, imensitatea spațiului terestru cu prăpăstiile adânci și cu stâncile înalte, că te
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
ai falsificat imaginea reală și ți-aș putea cere o despăgubire grea... Ascultam cu toții cuvintele doamnei. Și eu devenisem cel mai descumpănit și nedumerit. Fiindcă o vedeam și ne cunoșteam pentru prima oară. Fiindcă doamna ridicase și glasul și degetul amenințător spre mine. Iar tonul ei cerea o pedeapsă. Maestrul râdea ușor. Și eu, ca și colegii mei, așteptam, totuși, o explicație. Să știi de la mine, a continuat ea, după câteva minute. Aș vrea să mă asculți și să nu uiți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
mâncărică de cartofi pentru diseară când ne Întoarcem cu dom’ maior, că fasolica s-a terminat. Hai, țuțule, mișcă! Hai, mâncați-aș flocii tăi ăia ca mătasea de porumb. - Ți-am spus să nu mai zici așa! Neli se strâmbă amenințător, scuturând brațul stâng și schițând un croșeu: Măi țâgane! - Hai, țuțule, că te-a scăpat țâganu’ de nămol. De mâine ies cu văru’ Relu pe plajă. Această veste Îi spori veselia. Râdea În hohote ce-i urcau sângele În obraji
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
culorilor ei care se schimbă continuu. O privesc la fel de fascinat de fiecare dată. Dimineața apa e limpede, luminoasă, așa încât pot să văd foarte clar peștii și crabii de pe fund. Apoi, odată cu trecerea orelor, se tulbură și capătă o întunecime nemișcată, amenințătoare. Nuanța mată a apei e înșelătoare. Aici nu există culoarea neagră; e vorba, mai curând, de un mănunchi cromatic, cu multiple nuanțe vineții, pe care nu-i cu putință să le descrii amănunțit. Cred că tocmai neputința de a defini
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
nenașterii din pântecul matern, chiar dacă uneori mă simt copleșit de o adâncă apăsare metafizică: în jur mișună spiritele răzbunătoare ale celor care au trăit pe pământul ăsta și acum vor să mă alunge. Le simt cum freamătă, cum se adună amenințătoare la un loc; știu că se luptă între ele ca să pună stăpânire pe trupul meu, ca o locuință posibilă. Au nevoie de trupuri de nou-născuți; nu de un hoit puhav ca al meu, bineînțeles. Licărire Ființa mea nu-i decât
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
temut pentru tine până ce acei frați, fii ai pământului - fapt cu adevărat extraordinar - se luptară între ei cu acele arme periculoase, până ce se uciseră unii pe alții. Dar iată că balaurul neadormit, cu solzi zbârliți, trăsnind și șuierând, se descolăcește amenințător, măturând cu foc terenul în fața lânii de aur. Unde era atunci bogata-ți zestre? Unde-ți era soția regală și istmul ce separă cele două mări? Tot eu, eu care acum am devenit pentru tine o barbară, eu care acum
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
ocupa de fiarele pădurii cu pornire fraternă. L-am văzut nemișcat în fața ursului, privindu-l fix în ochi, fără ca măcar să-ncerce să se dea la o parte. L-am auzit vorbind cu lupii ce ne înconjurau noaptea cu urletul lor amenințător; și ei, ca și ursul, au preferat să se depărteze, domoliți și convinși de privirea lui hipnotică. De fiecare dată, am avut impresia că regele Cotys se folosea de puterile tainice ale omului primordial; în fața ființelor vii se comporta ca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
pur. Totuși eu o preferam așa cum era. Călătorie în Geția (4) Peisajul s-a schimbat din nou: am intrat în inima muntelui și, pe neașteptate, totul a devenit altfel. Acum, drumul pare un labirint calcaros. Ne învârtim în jurul unor stânci amenințătoare, ce par scobite special ca să lase să treacă pe sub ele acest drum abrupt, săpat astfel de elementele naturii. Din car întrezăresc o vegetație tot mai rară care nu reușește să-și prindă rădăcinile de stâncile uriașe. Aici fiarele sunt din ce în ce mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
calitatea de a fi "în regulă", ceea ce pentru cei mai mulți dintre americani reprezintă o achiziție "firească". Numai depășind un prag dublu, prin care subiectul își recuperează motivația angajării în sarcină și se convinge că ceea ce i se dezvăluie nu are nimic amenințător, acesta ajunge să favorizeze progresiv stimulii la care este expus. Dacă, dimpotrivă, societatea nu îl înzestrează pe subiect cu "informație validă", întreținînd o obișnuință a învățării nerelevante, fenomenul conduce la o pregătire perceptivă retractilă, producînd o reacție reticentă la repetarea
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
vieții în culturile masculine, dar are un rol secundar în culturile feminine și, totodată, stresul ocupațional este trăit mai intens în culturile masculine. 8.9.3. Evitarea incertitudinii (EI) Dimensiunea evocată se referă la măsura în care culturile resimt ca amenințătoare situațiile ambigue și nesigure și încearcă să le evite prin stabilirea mai multor structuri și reguli, definind implicit nivelul de toleranță al nesiguranței și ambiguității în cadrul societății. Un scor mare la această dimensiune caracterizează culturile care au o toleranță scăzută
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
de un singur personaj care contează, el însuși> (de aceea și e centrat pe sine). Mai poate fi identificat și tipul grobian explicit-agresiv (22%), care ar fi în stare <să "vă scuipe între ochi">, însoțit de o gesticulație abundentă și amenințătoare. <îl recunoașteți, desigur, printre cei care vă împing "cu naturalețe în tramvai">,<care "bagă manelele" pînă vă dansează geamurile apartamentului>, <care vă înghiontesc sufletul cînd înjură de cele sfinte în fața copiilor dumneavoastră> sau care apreciază "calificat", după <o fluierătură semnificativă
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]