5,855 matches
-
, revistă apărută la București, o dată la două luni, între decembrie 1924 și decembrie 1928, sub egida Societății Amicii Culturii Clasice. Întemeiată pe convingerea că dezvoltarea spirituală a popoarelor moderne a fost favorizată de contactul cu Antichitatea, publicația - din al cărei comitet de redacție fac parte G. Alexandrescu, D. Evolceanu, Cezar Papacostea, G. Popa-Lisseanu, I. Ștefănescu și Iuliu Valaori
ORPHEUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288594_a_289923]
-
de versuri și prozator. Fiu al învățătorului Vasile Păcățian, P. a urmat gimnaziul la Lugoj și liceul la Arad, apoi a funcționat o vreme ca notar comunal în județul Timiș. Debutează cu încercări literare în „Familia” (1872), apoi publică în „Amicul familiei”, „Foaia literară”, „Noua bibliotecă română” ș.a. Stabilindu-se la Timișoara, P. devine ziarist profesionist și scrie mult timp la ziarele „Luminătoriul” și „Dreptatea” (sub pseudonimele Brutus și Luca Drugă). În 1885 fondează săptămânalul „Timișana” (unde semnează și T. Odor
PACAŢIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288602_a_289931]
-
bunurilor sale materiale - să îi încarce într-un camion toate obiectele de valoare. În momentul în care stăpânul casei năvălește înăuntru - o nouă întorsătură în atitudinea personajului -, tâlharul pare bucuros de reîntâlnire, dar se trezește bătut și fugărit de fostul amic și de consătenii acestuia. Romanul Sublima Sora Camelia (1975) este în același timp o utopie și un imn dedicat frumuseții sufletului omenesc, căci abia în finalul narațiunii se înțelege că povestea de dragoste a lui Marius Mirmidon, profesor în satul
PALAGHIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288626_a_289955]
-
deci eram un papagal. După un timp mi-am dat seama și am revenit la ale mele...” În Amicus Plato sau Despărțirea de Noica, text inclus în volumul Ipoteze de lucru (1980), P. va defini „nodul conflictului cu marele meu amic Noica”: „Părăsirea vieții pentru abstracțiune...”. Ca efect al „destinderii” de după Conferința de la Geneva (1955), beneficiază de un decret de grațiere și reintră în legalitate. În decembrie 1956 este angajat, prin concurs, cercetător științific la Institutul de Istoria Artei al Academiei
PALEOLOGU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288628_a_289957]
-
alcătuit manuale de logică și de psihologie, în colaborare cu Miron Pompiliu - o Carte de cetire (I-III, 1897), iar cu C. Meissner - manuale de germană. A colaborat, între altele, la „Familia”, unde a și debutat în 1878 cu versuri, „Amicul familiei”, „Revista nouă”, „Telegraful român”, „Foaia diecezană”, „Viața românească”, „Transilvania” ș.a. Deși atras timpuriu de literatură - pentru nuvela Nu-i nimic!, publicată în 1881, obține și o distincție în 1883 -, P. este menționabil doar ca autor al câtorva narațiuni, între
PAUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288719_a_290048]
-
în 1926, când este numit director al Teatrului Național din București, M. fiind concomitent elogiat și criticat, adulat și denigrat de critica literară sau de confrați. A călătorit mult, mai ales în Franța, dar și în restul Europei. A fost amic al artiștilor plastici (Iser, Ressu, Steriadi, Dărăscu, Brâncuși, Paciurea) și al actorilor, cărora le-a dedicat nenumărate cronici în revistele timpului. Gazetar împătimit, este prezent într-o mulțime de publicații: „Flacăra”, „Națiunea”, „Viitorul”, „Foaia interesantă”, „Viața literară și artistică”, „Foaia
MINULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288163_a_289492]
-
timpuriu cu școala este atât de important și totuși prea puțin subiect de reflecție teologică. În aceste împrejurări, rămân plauzibile mai ales comentariul autobiografic și arheologia unor memorii coextensive. Te ghidezi după experiența proprie și, la fel de puțin sistematic, după mărturia amicilor care vorbesc despre natura profundă a cunoașterii într-un orizont postsecular. Mai întâi, observ că memoria copilăriei reține impresii mișcătoare, imagini foarte vii, freamătul percepțiilor originare - toate învăluite în aroma nostalgiei. Pe fundal, zâmbetul părinților aduce mereu surplusul de lumină
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
așa cum îi disprețuiește pe mulți intelectuali francezi (ceea ce e descalificant în mediile academice americane de stânga, unde Sartre și atâția alții, de la Simone de Beauvoir la Pierre Bourdieu, sunt idolatrizați)6; a scris o carte bună (e drept, împins de „amicul” său), e un scriitor „cu înzestrări rare”, dar e arivist și are geniul (minor al) relațiilor publice; îi place muzica, dar o ascultă la volum maxim, pe difuzoare de zece mii de dolari bucata, într-o cameră antifonată 7. Chiar delicata
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
aplice lui Ravelstein standardele valorice obișnuite, chiar exigentele standarde pentru care Bellow însuși a pledat o viață (așa cum cerea și Chris Wood în The Richmond Review 15). În consecință, romanul a fost lăudat mai mult decât merita - în special de amici ai lui Bellow, cum ar fi scriitoarea Cynthia Ozick -, uneori pentru calități pe care nu le are, dar scrisul lui Bellow le-a ilustrat totdeauna din plin. Temele receptării internaționale a romanului sunt acelea pe care am încercat să le
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
spus despre Florica Bagdasar că era sora legionarului Sterie Ciumetti, un zvon persistent, dezmințit de familie pe bază de documente. Astfel, după apariția primelor două versiuni ale textului meu despre Ravelstein, doamna Alexandra Bellow, născută Bagdasar, m-a contactat prin amicul comun Richard Stern și mi-a furnizat prețioase informații privitoare la părinții săi și la Saul Bellow, pentru care îi rămân recunoscător. Pe baza lor, am operat diverse îndreptări minore, dar și următoarea rectificare majoră, cerându-mi scuze pentru colportarea
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
Leo Strauss Award acordat de American Political Studies Association celei mai bune disertații (dintre compatrioții noștri, Aurelian Crăiuțu, actualmente profesor la Indiana University, a primit aceeași distincție, pentru teza sa de la Princeton despre doctrinarii francezi; semnalez amănuntul din admirație pentru amicul Crăiuțu, dar și pentru a înregistra ciudățenia comună a celor doi premianți, apropiați de liberalismul clasic și atât de departe de modele academice din domeniul lor, cum ar fi rational choice theory, încă și mai puțin amuzantă decât corectitudinea politică
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
Amsterdam care a lucrat pe-o balenieră, căci se știe că orice balenieră trebuie să aibe la bord un dogar. Presupunerea mi-a fost confirmată de o indicație de pe copertă, potrivit căreia tomul era opera unui anume Fitz Swackhammer. Dar amicul meu, dr. Snodhead, un foarte erudit profesor de neerlandeză și germană la Colegiul „Santa-Claus“ și la Colegiul „St. Pott“, căruia i-am încredințat sarcina de a traduce tomul, dîndu-i o ladă cu lumînări de spermanțet pentru osteneală - ei bine, de îndată ce
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
îi rezervă atâtea frustrări, adolescenta, apoi tânăra femeie nu-și reprimă deloc simțul hipertrofic al ridicolului. În râsul ei zvâcnește nervul unei inteligențe tăioase, care sloboade „acidități” ori de câte ori ceva n-o mulțumește. Nu scapă de examenul necruțător nici mintoșii ei amici dintr-o generație scânteietoare, nemaivorbind de profesorii de la facultate, portretizați corosiv, cu un subiectivism mândru de sine. Mai apropiată se simte hiperlucida de Nae Ionescu, căruia îi poartă o admirație în care se percepe o undă afectivă, de Emil Cioran
ACTERIAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285157_a_286486]
-
la sută câștigul celorlalte cărți, și treci paguba la cheltuielile de mărunțiș!”. Am fost și eu un scurt timp, - mai târziu - la conducerea unei astfel de edituri, și n-am rezistat decât două-trei luni, mai mult ca să-mi ajut câțiva amici la strâmtoare, ce treceau prin grele Încercări. Am văzut funcționând la fața locului mecanismul acestei escrocherii care se numea „o societate anonimă de editură”. Patronul era un tinerel bleguț de vreo douăzeci și doi de ani, care Învățase de la tăticu
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
soțul nu-i acordase suficientă atenție, devine contrariată de faptul că acesta nu se interesase de unul din produsele pe care ea le crease. În același timp, furia sa își schimbă ținta și se deplasează de la soțul ei la un amic al acestuia, care, după spusele ei, nu-i acordase nici el suficientă atenție. Exemplul următor poate ilustra, la rândul lui, relația existentă între mecanismele de apărare și procesul psihoterapeutic. Este vorba de umor, ale cărui calități defensive fuseseră notate deja
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
după perioada de doliu, o creștere a libidoului. Aceasta se manifestă printr-o nevoie sexuală accentuată și pare să conducă - la scurtă vreme după deces - la conceperea unui copil” (în N. Abraham și Torok, 1973/1987). Iar Freud își trimite amicul la „Doliu și melancolie” (1917b/1968). Exempletc "Exemple" Pentru a ilustra activismul în scop defensiv, să începem prin a examina cazul lui Jean, prezentat de Jacquet (1987) în cadrul unei cercetări cu privire la problematica alcoolismului. Jean are cam 30 de ani. Fost
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
notar al Companiei grecești. Ca avocat, călătorește în repetate rânduri la Viena, pledând în capitala Imperiului Habsburgic (cu argumente juridice) în apărarea unor drepturi încă refuzate de autorități românilor transilvăneni. Deși neconfirmate în detaliu, există unele indicii semnalând apartenența scriitorului, amic al lui Ion Budai-Deleanu și în curent cu avatarele intelectuale ale vremii sale, la o „Societate filosoficească din Mare Principatul Ardealului” ce-și anunța, pe la 1795, programul iluminist. Întocmai ca Ioan Barac, poetul poate fi considerat un precursor al scrisului
AARON-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285139_a_286468]
-
a scos la Iași, între 1875 și 1877, un „Almanah muzical”. A colaborat la publicații prestigioase („Convorbiri literare”, „Revista pentru istorie, arheologie și filologie”, „Românul”, „Arhiva” ș.a.) și a făcut parte din numeroase societăți culturale, printre care Junimea (1878), Societatea „Amicii artelor” (1886), Societatea Științifică și Literară din Iași, pe care o va conduce în intervalele 1903-1906 și 1908-1914. A fost membru corespondent al Academiei Române (1887), propus de B. P. Hasdeu. Cele dintâi cercetări pe care B. le întreprinde sunt muzicale
BURADA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285952_a_287281]
-
momentul de față În jurul lui Corneliu Vadim Tudor, ca senatori și deputați. Vladimir Tismăneanu: Excelentă observație! Zilele acestea se desfășoară la Muzeul Holocaustului o conferință pe tema tragediei evreimii maghiare, „Holocaustul În Ungaria”. Se vor liniști astfel și mulți dintre amicii mei care se Întreabă de ce există un panou la Muzeul Holocaustului cu titlul „Holocaustul În România”. Pentru că a fost Holocaust În România, e foarte simplu! Iată că vor vedea acum că nici Ungaria nu este protejată din acest punct de
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
Corneliu Coposu vedea tentativa de permanentizare a puterii criptocomuniste. Se lucra deci, foarte puternic, la refacerea, reconfecționarea imaginii (ceea ce În engleză se numește to refurbish an image). Eu am rămas destul de surprins când am primit mesaje pe e-mail de la diverși amici care m-au Întrebat ce se poate face cu acest tip de declarație. Reflectă ea gândirea lui Iliescu? Ulterior, acesta a venit la Washington și a făcut multe gesturi care trebuie amintite. Menționai mai devreme politica din ce În ce mai apăsat imperială a
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
se potrivește sută la sută. Vladimir Tismăneanu: Știi cine o mai avea pe vremuri? Ion Traian Ștefănescu, pe când era ministru al Tineretului și prim-secretar al UTC-ului. Nu știu cât și-l mai amintește Adrian Năstase - mie Îmi povestea pe vremuri amicul pe care l-ai cunoscut, Stelian Moțiu, figură foarte interesantă, care asista la ședințele cu activul pe vremea lui Traian Ștefănescu, om de altfel extrem de inteligent. Când lua cuvântul, spunea: „Fiți atenți, măi, și notați, căci altfel am să procedez
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
e adeseori vulgar, grotesc. Au făcut carieră multe din sintagmele lui - precum „Numărați-mi ouăle” și altele de acest gen -, care aveau poate și o expresivitate involuntară, dar care dau marca aroganței sale. Vladimir Tismăneanu: Mi-ai adus aminte de amicul său de odinioară, nu știu dacă mai sunt prieteni și acum, celălalt Adrian, care avea și el probleme de adaptare a discursului la diverse medii. Severin Însă nu a coborât niciodată discursul. Cum scrie, așa vorbește. Mircea Mihăieș: El este
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
a avut bunici miniștri liberali. Sub regimul comunist nu a făcut carieră, a fost un distins cărturar, și iată că s-a asociat cu arme și bagaje cu Ion Iliescu, o lungă perioadă de timp până În prezent. Putem lua cazul amicului nostru comun, cel puțin de odinioară, strălucitul grafician Eugen Mihăescu. El nu era un suporter al regimului comunist, dimpotrivă. La momentul când trebuia luptat Împotriva regimului Ceaușescu, a luptat alături de Dorin Tudoran, Mihai Botez, Paul Goma - cu armele sale, Înainte de
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
tot felul de persoane pe care nu m-aș fi așteptat să le văd acolo. Ceea ce se vede la televizor și ceea ce se vede Într-o Întâlnire de după-amiază la Snagov sunt lucruri destul de diferite. La fel, Îmi povestea un amic ce a văzut mergând odată În vizită la Sorin Ovidiu Vântu: persoanele din anticamera acestuia nu erau amici, ci indivizi pe care cu greu s-ar fi așteptat să-i Întâlnească acolo. Poate și ei s-au mirat văzându-l
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
la televizor și ceea ce se vede Într-o Întâlnire de după-amiază la Snagov sunt lucruri destul de diferite. La fel, Îmi povestea un amic ce a văzut mergând odată În vizită la Sorin Ovidiu Vântu: persoanele din anticamera acestuia nu erau amici, ci indivizi pe care cu greu s-ar fi așteptat să-i Întâlnească acolo. Poate și ei s-au mirat văzându-l: toată lumea se mira, și venea În vizită la Sorin Ovidiu Vântu! Bănuiesc eu, nu ca să discute problema voinței
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]