2,761 matches
-
japonezi s-ar retrage te uscat și în munți făcând raiduri asupra unui sat coreean ca să se răzbune, amiralul Yi a poruncit flotei sale să se retragă în ocean. Încurajați de retragerea coreenilor, japonezii au pornit în urmărirea lor. Nava amiral japoneză a preluat conducerea. Japonezii au tras cu archebuzele spre coreeni dar ni i-au putut nimeri deoarece erau prea departe. Când navele japoneze au ajuns în larg, amiralul a ordonat panokseon-urilor să încercuiască navele japoneze în timp ce navele-țestoase atacau din
Războiul Imjin () [Corola-website/Science/333136_a_334465]
-
Încurajați de retragerea coreenilor, japonezii au pornit în urmărirea lor. Nava amiral japoneză a preluat conducerea. Japonezii au tras cu archebuzele spre coreeni dar ni i-au putut nimeri deoarece erau prea departe. Când navele japoneze au ajuns în larg, amiralul a ordonat panokseon-urilor să încercuiască navele japoneze în timp ce navele-țestoase atacau din plin. În câteva minute nava amiral a luat foc iar comandantul japonez a murit. Văzând soarta tragică a amiralului lor, celelalte nave japoneze au încercat să se retragă la
Războiul Imjin () [Corola-website/Science/333136_a_334465]
-
au tras cu archebuzele spre coreeni dar ni i-au putut nimeri deoarece erau prea departe. Când navele japoneze au ajuns în larg, amiralul a ordonat panokseon-urilor să încercuiască navele japoneze în timp ce navele-țestoase atacau din plin. În câteva minute nava amiral a luat foc iar comandantul japonez a murit. Văzând soarta tragică a amiralului lor, celelalte nave japoneze au încercat să se retragă la mal dar au fost urmărite și încercuite din nou de panokseon-uri. În câteva ore, flota japoneză a
Războiul Imjin () [Corola-website/Science/333136_a_334465]
-
erau prea departe. Când navele japoneze au ajuns în larg, amiralul a ordonat panokseon-urilor să încercuiască navele japoneze în timp ce navele-țestoase atacau din plin. În câteva minute nava amiral a luat foc iar comandantul japonez a murit. Văzând soarta tragică a amiralului lor, celelalte nave japoneze au încercat să se retragă la mal dar au fost urmărite și încercuite din nou de panokseon-uri. În câteva ore, flota japoneză a fost complet distrusă de artileria coreeană. Flote coreeană a plecat în zori și
Războiul Imjin () [Corola-website/Science/333136_a_334465]
-
Angolpo. Coreenii au încercat să atragă flota japoneză spre marea largă deoarece în fața portului nivelul apei era foarte scăzut iar panokseon-urile nu se puteau apropia. Cu toate acestea, flota japoneză a rămas în port și a răspuns trăgând de pe teren. Amiralul Yi a trimis diviziile sale să scufunde navele ancorate în port. Mulți soldați japonezi au fost uciși iar cei care au supraviețuit s-au retras pe uscat. După ce jumătate din flota japoneză s-a scufundat, flota Joseon-ului s-a retras
Războiul Imjin () [Corola-website/Science/333136_a_334465]
-
provizii pe uscat, pe drumuri dar acestea au fost blocate de forțele coreene Uibyeong ("Armata Drepților"). Mulți civili coreeni și călugări budiști au format o armată de voluntari pentru a se apăra de japonezi. După bătălia de la Hnsando în care amiralul coreean Yi Sun-sin a învins flota japonezilor, aceștia au rămas tăcuți aproape o lună. La jumătatea lunii august, armatele japoneze conduse de comandanții Kato Yoshiaki, Kimura și Okamoto s-au retras din Hanyang (Seul) în provincia Gyeongsang. În acest timp
Războiul Imjin () [Corola-website/Science/333136_a_334465]
-
de comandanții Kato Yoshiaki, Kimura și Okamoto s-au retras din Hanyang (Seul) în provincia Gyeongsang. În acest timp, în Busan existau 8000 de soldați și 430 de nave care apărau coasta. Cu toate aceste, navele de spionaj trimise de amiralul Yi au raportat că sunt 470 de nave de război. Comandantul Yi crezuse că japonezii se retrag spre țara lor. Astfel, Kim Su, guvernatorul din Gyeongsang (慶尙右水營) i-a cerut comandantului Yi să blocheze traseul maritim. Amiralul Yi și-a
Războiul Imjin () [Corola-website/Science/333136_a_334465]
-
spionaj trimise de amiralul Yi au raportat că sunt 470 de nave de război. Comandantul Yi crezuse că japonezii se retrag spre țara lor. Astfel, Kim Su, guvernatorul din Gyeongsang (慶尙右水營) i-a cerut comandantului Yi să blocheze traseul maritim. Amiralul Yi și-a unit flota sa cu cea a comandanților Yi Eok-ki și Won Gyun, formând o flotă unită de 166 de nave. Pe drumul spre Busan, Yi Sun-sin a învins 24 de nave japoneze la Seopyeongpo (西 平 浦
Războiul Imjin () [Corola-website/Science/333136_a_334465]
-
numărul soldaților. Armata coreeană era și mai dezavantajată atunci când japonezii utilizau armele de foc. Armata japoneză avea și o unitate de cavalerie bine instruită. Cu toate acestea, Armata Drepților a luptat în locul flotei ucigând 3800 de dușmani. În această luptă, amiralul Yi a pierdut unul dintre ofițerii săi dragi pe nume Un. După această bătălie, activitatea navală a forțelor coreene a scăzut substanțial. În anul 1592, din mai până la bătălia de la Busan avuseră loc 9 bătălii navale conduse de amiralul Yi
Războiul Imjin () [Corola-website/Science/333136_a_334465]
-
luptă, amiralul Yi a pierdut unul dintre ofițerii săi dragi pe nume Un. După această bătălie, activitatea navală a forțelor coreene a scăzut substanțial. În anul 1592, din mai până la bătălia de la Busan avuseră loc 9 bătălii navale conduse de amiralul Yi. Darurmătoarea bătălie a avut loc 6 luni mai târziu, în februarie 1593. Forțele japoneze au reușit să apere Busan-ul și ruta către Japonia. Deoarece japonezii și-au dat seama de importanța apărării linilor de aprovizionare, au încercat să aducă
Războiul Imjin () [Corola-website/Science/333136_a_334465]
-
au pierdut-o în fața generalului coreean Kim Si-min care a învins o armată japoneză de 20.000 de soldați. În 1593, japonezii au atacat din nou Jinju, de data aceasta reușind să cucerească fortăreața. În Coreea se spune că amiralul Yi și marina Joseon-ului a câștigat bătălia iar japonezii au pierdut controlul asupra mărilor din jurul Joseon-ului. Pe de altă parte, în Japonia se spune că această bătălie s-a încheiat cu victoria strategică a Japoniei deoarece japonezii au reușit să
Războiul Imjin () [Corola-website/Science/333136_a_334465]
-
nobilii patrioți, supraviețuitorii și soldații coreeni rămași fără conducători sau călugării budiști. În timpul primei invazii, provincia Jeolla a rămas singura zonă din peninsula coreeană care nu a fost ocupată de japonezi. În plus față de patrulele de succes pe mare ale amiralului Yi Sun-sin, trupele coreene de voluntari au pus presiune pe japonezi, făcându-i să evite provincia concentrându-se pe alte priorități. Gwak Jae-u a fost un lider celebru al Armatei Drepților. Mulți istorici sunt de părere că el a fost
Războiul Imjin () [Corola-website/Science/333136_a_334465]
-
salvat pe acesta și a rezolvat problemele cu guvernatorul. Gwak Jae-u și-a desfășurat trupele după trestiile înalte, la unirea dintre râurile Nakdong și Nam. Această strategie a împiedicat rupele japoneze să intre ușor în provincia Jeolla unde staționa flota amiralului Yi Sun-sin. Divizia a șasea a armatei japoneze condusă de Kobayakawa Takakage se ocupa de cucerirea provinciei Jeolla. Divizia a șasea a mărșeluit spre Songju prin traseul japonez prestabilit. Ei au atacat Geumsan în Chungcheong unde Kobayakawa și-a asigurat
Războiul Imjin () [Corola-website/Science/333136_a_334465]
-
Michiel Adriaenszoon de Ruyter (n. 24 martie 1607 - d. 29 aprilie 1676) a fost un amiral olandez. De Ruyter este cel mai cunoscut și unul dintre cei mai experimentați amirali din istoria Olandei, faimos pentru rolul jucat în Războaiele Anglo-Olandeze din secolul al XVII-lea. A luptat împotriva englezilor și francezilor și a înregistrat câteva victorii
Michiel de Ruyter () [Corola-website/Science/333206_a_334535]
-
Michiel Adriaenszoon de Ruyter (n. 24 martie 1607 - d. 29 aprilie 1676) a fost un amiral olandez. De Ruyter este cel mai cunoscut și unul dintre cei mai experimentați amirali din istoria Olandei, faimos pentru rolul jucat în Războaiele Anglo-Olandeze din secolul al XVII-lea. A luptat împotriva englezilor și francezilor și a înregistrat câteva victorii importante asupra lor, cea mai cunoscută fiind probabil Raidul de la Medway. Piosul Ruyter era
Michiel de Ruyter () [Corola-website/Science/333206_a_334535]
-
navă comercială numită "Vlissinge," a fost contactat din nou de Amiralitatea Zeelandei pentru a deveni comandantul navei "Haze", un fost vas comercial transformat în navă de război și echipat cu 26 de tunuri. Vasul făcea parte din flota comandată de Amiralul Gijsels care lupta împreună cu portughezii împotriva Spaniei. O flotă olandeză, cu De Ruyter al treilea la comandă, a respins o flotă spaniolă în Bătălia de la Capul St. Vincent din 4 noiembrie 1641. La întoarcere și-a cumpărat propria navă, "Salamander
Michiel de Ruyter () [Corola-website/Science/333206_a_334535]
-
fost creat special pentru el în februarie 1673 când noul Stadtholder William al III-lea de Orania a devenit amiral-general. Purtând iarăși bătălii în Caraibe, de această dată împotriva francezilor, De Ruyter a sosit în Martinica la bordul navei sale amiral "De Zeven Provinciën" pe 19 iulie 1674. A condus o flotă importantă formată din 18 nave de război, nouă nave de transport și 15 nave de transport trupe cu 3.400 de soldați. Când a încercat să asalteze Fort Royal
Michiel de Ruyter () [Corola-website/Science/333206_a_334535]
-
Debrecen i-a ridicat o statuie pentru rolul său în eliberarea din sclavie a 26 de preoți maghiari protestanți. Șase nave din Marina Regală a Olandei au fost numite HNLMS De Ruyter iar alte șapte sunt numite după nava sa amiral HNLMS De Zeven Provinciën. În 2007, în timpul campaniei "Cei Mai Mari Olandezi", De Ruyter a ocupat locul șapte după numărul de voturi. De Ruyter încă are descendenți care trăiesc în Statele Unite, Marea Britanie, Africa de Sud, Australia, Noua Zeelandă și Canada.
Michiel de Ruyter () [Corola-website/Science/333206_a_334535]
-
domeniul transmisiilor radio. Unul dintre comandanții de submarine care au acționat în Marea Mediterană a fost și tânărul de 23 de ani Karl Dönitz, comandantul submarinului U68. Experiența câștigată de Dönitz în luptele din Mediterana l-au făcut pe viitorul Mare amiral să ordone folosirea tacticii „haitei de lupi” în 1935. Amiralul Otto Ciliax, care a commandant în acastă perioadă flota de crucișătoare germane, a criticat tactica „haitei de lupi”, deoarece se baza prea mult pe comunicații radio, ușor de interceptat de
Haită de lupi (tactică navală) () [Corola-website/Science/333368_a_334697]
-
acționat în Marea Mediterană a fost și tânărul de 23 de ani Karl Dönitz, comandantul submarinului U68. Experiența câștigată de Dönitz în luptele din Mediterana l-au făcut pe viitorul Mare amiral să ordone folosirea tacticii „haitei de lupi” în 1935. Amiralul Otto Ciliax, care a commandant în acastă perioadă flota de crucișătoare germane, a criticat tactica „haitei de lupi”, deoarece se baza prea mult pe comunicații radio, ușor de interceptat de inamici. Pe de altă parte, Dönitz a fost entuziasmat de
Haită de lupi (tactică navală) () [Corola-website/Science/333368_a_334697]
-
a fost numit funcționar junior în Oficiul Guvernatorului-General din Varșovia și 600 de ruble pentru relocare. La 2 aprilie 1899 a fost ridicat în rang de consilier titular. În 1900, sa căsătorit cu Ecaterina Unkovskaia (1873-1935), o fiică a unui amiral. La 22 aprilie 1906 a fost ridicat la rangul de consilier de instanță. Între 5 februarie și 7 mai 1908 a servit la filiala Băncii Țărănești din Moscova, ulterior la Ministerul Finanțelor. Având în vedere aprobarea lui Evreinov la 8
Serghei Evreinov () [Corola-website/Science/334643_a_335972]
-
Amiralul de flotă Sir John Michael de Robeck, primul Baronet GCB, GCMG, GCVO (n. 10 iunie 1862, , Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei, astăzi în Irlanda - 20 ianuarie 1928, Londra, Regatul Unit) a fost un ofițer al Marinei Regale Britanice
John de Robeck () [Corola-website/Science/334674_a_336003]
-
GCVO (n. 10 iunie 1862, , Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei, astăzi în Irlanda - 20 ianuarie 1928, Londra, Regatul Unit) a fost un ofițer al Marinei Regale Britanice. În primii ani ai secolului al XX-lea, a servit ca amiral de patrulă, comandând patru flotile de distrugătoare. De Robeck a comandat forța navală aliată din Dardanele în timpul Primului Război Mondial. Campania sa de forțare a strâmtorii, demarată la 18 martie 1915, a fost aproape de succes, artileria turcă de pe uscat fiind aproape de a
John de Robeck () [Corola-website/Science/334674_a_336003]
-
Flota Mediteraneană în august 1906, comandant al cuirasatului HMS "Dominion" din Flota Canalului în ianuarie 1908 și apoi ofițer inspector la școlile de instrucție de băieți în ianuarie 1910. Înaintat în gradul de contraamiral la 1 decembrie 1911, a devenit amiral de patrulă, comandând patru flotile de distrugătoare în aprilie 1912. De Robeck a primit comanda Escadrilei 9 Crucișătoare, nava-amiral fiind crucișătorul HMS "Amphitrite" în august 1914, imediat după izbucnirea Primului Război Mondial, și a capturat vasele germane SS "Schleisen" și SS "Graecia
John de Robeck () [Corola-website/Science/334674_a_336003]
-
distrugătoare în aprilie 1912. De Robeck a primit comanda Escadrilei 9 Crucișătoare, nava-amiral fiind crucișătorul HMS "Amphitrite" în august 1914, imediat după izbucnirea Primului Război Mondial, și a capturat vasele germane SS "Schleisen" și SS "Graecia". De Robeck a devenit apoi secundul amiralului Sackville Carden, al Escadrilei Mediteranei de Est, adică al forțelor navale aliate din Dardanele, pe vasul HMS "Vengeance", în februarie 1915. Sackville Carden a primit instrucțiuni să forțeze strâmtoarea și să împingă spre Constantinopol: a făcut o încercare de a
John de Robeck () [Corola-website/Science/334674_a_336003]