3,048 matches
-
obținute de grupa copiilor normali și grupa copiilor cu dizabilitate mentală severă se încadrează în apropierea acestor valori. Celelalte două grupe, grupa copiilor cu dizabilitate mentală ușoară precum și grupa copiilor cu sindrom Down, înregistrează valori inferioare celor din Graficul 2. Amplitudinea Analizând valorile taliei pe ansamblu la cele patru grupe, putem observa că acestea variază între un minim de 122 cm, la grupa copiilor cu dizabilitate mentală ușoară și un maxim de 168 cm, la grupa copiilor cu dizabilitate mentală severă
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
dizabilitate mentală ușoară și un maxim de 168 cm, la grupa copiilor cu dizabilitate mentală severă. Modulul are valori cuprinse între 149 cm la grupa copiilor cu dizabilitate mentală ușoară și 157 cm la grupa copiilor cu dizabilitate mentală severă. Amplitudinea înregistrează cea mai mare valoare la grupa copiilor cu sindrom Down, având o valoare de 40 cm (conform Graficului 3). 4.1.2. Date referitoare la anvergură Măsurătoarea se face în ortostatism, brațele paralele cu solul, cu spatele la un perete pe
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
CV cuprinse între 6,14% și 14,13%. În urma calculării testului t și a valorilor pragului de semnificație pentru p>0,05 (Tabelul 5), putem afirma ca nu există diferențe semnificative din punct de vedere statistic între cele patru grupe. Amplitudinea Analizând valorile anvergurii pe tot eșantionul, putem observa din Tabelul 6 că acestea se încadrează între un minim de 116 cm la grupa copiilor cu sindrom Down și un maxim de 176 cm la grupa copiilor cu dizabilitate mentală severă
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
și grupa copiilor cu dizabilitate mentală ușoară înregistrează același maxim de 165 cm. De asemenea, grupa copiilor normali și grupa copiilor cu dizabilitate mentală ușoară înregistrează valori foarte apropiate ale medianei, 147,7 cm și respectiv 148cm (conform Graficului 5). Amplitudinea înregistrează cea mai mare valoare la grupa copiilor cu dizabilitate mentală severă (conform tabelului 6). 4.1.3. Rezultate referitoare la greutate Greutatea este un indicator foarte sensibil al creșterii cantitative a corpului. Greutatea se modifică destul de repede. Ea poate
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
aprecia faptul că grupa copiilor normali și grupa copiilor cu dizabilitate mentală ușoară înregistrează valori mai mici decât cele prezentate în Graficul 2. O valoare mai mare decât cea prezentată în Graficul 2 o înregistrează grupa copiilor cu sindrom Down. Amplitudinea Pe întregul eșantion minimul (24,6 kg) și maximul (77,6 kg) se înregistrează la grupa copiilor cu sindrom Down, la această grupă înregistrându-se și cea mai mare amplitudine 53 kg. Mediana are valori egale (51,25 cm) pentru
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
în Graficul 2 o înregistrează grupa copiilor cu sindrom Down. Amplitudinea Pe întregul eșantion minimul (24,6 kg) și maximul (77,6 kg) se înregistrează la grupa copiilor cu sindrom Down, la această grupă înregistrându-se și cea mai mare amplitudine 53 kg. Mediana are valori egale (51,25 cm) pentru grupa copiilor cu dizabilitate mentală ușoară și pentru grupa copiilor cu dizabilitate mentală severă. Analizând valorile centrale și de dispersie din Tabelul 10, putem observa că la grupa copiilor cu
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
mentă severă, au valori apropiate cuprinse între 43,73 Kg și 49,42 Kg, cea mai mare valoare înregistrându-se la grupa copiilor cu sindrom Down, o caracteristică a lor fiind obezitatea ușoară până la ponderată. Cea mai critică valoare, pentru amplitudinea respiratorie, se înregistrează la grupa copiilor cu dizabilitate mentală severă aceasta fiind de 1,3 cm, lucru ce scoate în evidență faptul că acești copii au probleme respiratorii severe. Prag de semnificație mare și foarte mare s-a înregistrat la
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
este puternică semnificativ statistic. Valorile dispersiei pentru presiunea arterială sistolică variază între un minim de 76 mmHg la grupa copiilor cu dizabilitate mentală ușoară și un maxim de 180 mmHg pentru grupa copiilor cu dizabilitate mentală severă. Cea mai mare amplitudine se înregistrează tot la grupa copiilor cu dizabilitate mentală severă și are valoarea de 67 mmHg. Grupa copiilor cu dizabilitate mentală severă înregistrează o valoare a ritmului respirator cu 50,42 % mai mare decât cea a copiilor normali. Graficul 25
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
între un minim de 22 resp./min la grupa copiilor normali și un maxim de 40 respirații pe minut la grupa copiilor cu dizabilitate mentală severă (conform graficului 26). La această grupă, se înregistrează și cea mai mare valoare a amplitudinii, 10 resp./ min (conform tabelului 28). 4.2.4. Date referitoare la mobilitatea coloanei vertebrale în plan sagital Mobilitatea coloanei vertebrale în plan sagital - se înregistrează cu ajutorul scăriței de mobilitate. Ea este mult deficitară la copiii cu deficiențe și se
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
între un minim de 4,5 sec. înregistrat la grupa copiilor normali și un maxim de 10,76 sec. pentru grupa copiilor cu dizabilitate mentală severă (conform Tabelului 41) La această grupă se înregistrează și cea mai mare valoare pentru amplitudine, 4,4 sec (conform Graficului 39). Singurele grupe între care nu se înregistrează o diferență semnificativă statistic sunt: grupa copiilor normali și grupa copiilor cu dizabilitate mentală ușoară. Comparând mediile celorlalte grupe, două câte două, pentru 0,001< p < 0
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
43, pentru săritura în lungime de pe loc, se observă un minim de 31 cm la grupa copiilor cu dizabilitate mentală severă și un maxim de 220 cm la grupa copiilor normali. Tot aici, observăm și cea mai mare valoare pentru amplitudine 105 cm (conform Tabelului 45 ) 4.3.8. Rezultate pentru ridicarea trunchiului la verticală din culcat dorsal Pentru ridicarea trunchiului la verticală din culcat dorsal s-a efectuat o singură încercare, înregistrându-se numărul de repetări în maxim 30 secunde
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
30,59% și 39,54%. Valorile dispersiei, pe tot lotul de subiecți, se situează între un minim de 4 repetări la grupa copiilor cu dizabilitate mentală severă și un maxim de 30 repetări la grupa copiilor normali. Ce mai mare amplitudine (14 repetări) se observă la grupa copiilor cu dizabilitate mentală ușoară. Valorile minime, maxime, modulul și mediana la cele patru grupe pentru ridicarea trunchiului la verticală din culcat dorsal 4.3.9. Date privind extensia trunchiului din culcat facial 4
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
lor). 3. Pentru lungimea membrelor inferioare cea mai mică valoare se înregistrează tot la copii cu sindrom Down, 89,06 % din media copiilor normali. 4. În ansamblu parametrii morfologici nu sunt foarte puternic afectați de dizabilitatea mentală. 5. Analizând valorile amplitudinii respiratorii (indicele Hirtz) observăm că acesta este puternic afectat la copii cu dizabilitate mentală severă, aceștia neavând capacitatea de a și coordona mișcările respiratorii, bazându-se pe o respirație predominant abdominală. Totodată acești copii nu au posibiliatea de a se
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
lățime; intră în alcătuirea cavităților de protecție (cutia craniană) sau servesc ca suprafețe de inserție pentru un număr mare de mușchi (omoplatul); -oasele scurte: au toate dimensiunile sensibil eaale; se aăsesc dispuse în reaiunile care necesită o mare mobilitate și amplitudine de mișcare: coloana vertebrală, carp, tars. în afara acestor clasificări există oase \a care intră în discuție caracterul arhitectural (oasele pneumatice), poziția și situarea lor în oraanism (sesamoide, suturale). Oasele pneumatice (Fiaura 8) sunt oase care în interiorul lor au incluse cavități
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
și de deplasarea osului cum se realizează în cazul mișcărilor de supinație/pronație; - prin punctele de contact ale suprafețelor articulare, rotația fiind în acest caz pură cum se realizează în cazul rotației fosei capului radial pe capitul humeral. Sensul și amplitudinea mișcărilor (3, 4, 15) ce se efectuază într-o articulație sunt dictate de confiaurația suprafețelor articulare. Prin conducere osoasă articulară se înțeleae sensul, direcția și amplitudinea mișcării determinată de forma suprafețelor osoase. Prin conducere liaametară se înțeleae frânarea mișcării dintr-
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
cum se realizează în cazul rotației fosei capului radial pe capitul humeral. Sensul și amplitudinea mișcărilor (3, 4, 15) ce se efectuază într-o articulație sunt dictate de confiaurația suprafețelor articulare. Prin conducere osoasă articulară se înțeleae sensul, direcția și amplitudinea mișcării determinată de forma suprafețelor osoase. Prin conducere liaametară se înțeleae frânarea mișcării dintr-o articulație cu ajutorul aparatului liaamentar: ex. articulația șoldului. Conducerea musculară presupune limitarea mișcării într-o articulație cu ajutorul mușchilor periarticulari. După poziția oaselor în timpul unei mișcări se
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
hialin se asiaură continuitatea cu fibre colaaenice sinoviale și cele ale periostului ceea ce determină ca mușchii care au inserții periarticulare să nu dezvolte o forță de tracțiune mai mare pe epifiză. întinderea și arosimea (1-12mm) cartilajului articular sunt leaate de amplitudinea mișcărilor precum și de presiunea care se exercită asupra oaselor. Cartilajul hialin este o structură anatomică care nu prezintă vase de sânae și nici terminații nervoase. Nutriția este asiaurată de arterele capsulo-sinoviale, de arterele osului subiacent și de către lichidul sinovial. în
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
suprafața osoasă cea mai mobilă și o însoțește în toate mișcările ex: articulația aenunchiului. Mijloacele de unire ale unei articulații Capsula articulara (capsula articularis) Circumferința capsulei articulare se inseră în funcție de necesitățile de mișcare în articulația respectivă: în cazul mișcărilor de amplitudine mică capsula se inseră la marainea cartilajului articular; în cazul articulațiilor cu mișcări ample inserția se realizează la distanță față de cartilajul articular. Grosimea membranei din care este formată capsula este diferită în funcție de activitatea în articulația respectivă: - aroasă, în articulațiile cu
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
inferioris liberi) Articulațiile membrului inferior liber sunt incomparabil mai intens solicitate față de cele ale membrului superior ceea ce determină o mai mare dezvoltare a aparatului capsulo-liaamentar, a suprafețelor și cartilajelor articulare, adaptarea stațiunii și motilității pentru susținerea areutății corpului realizare în defavoarea amplitudinii mișcărilor. ARTICULAȚIA COXO-FEMURALA (articulatio caxae) Este o articulație de tip sferoidal (enartroză)Fiaura 68. 1. Cartilajul articular al coxalului 2. Marele trohanter 3. Micul trohanter 4. Ramura ischiatică a coxalului 5. Linia trohanteriană 6. Zona orbiculară 7. Labrum acetabular 8
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
lia. tibiofibularis posterius). Gamba prelunaește axul biomecanic al coapsei, transmițând astfel areutatea trunchiului la picior. Aceasta se realizează prin intermediul tibiei al cărei ax luna corespunde axului biomecanic al aambei. în articulațiile dintre tibie și peroneu se realizează mișcări de mică amplitudine, în care nu intervin mușchii. în sindesmoza tibio-fibulară se realizează mișcări de depărtare și apropiere între oasele aambei, aceste mișcări însoțind flexia dorsală și plantară a piciorului. Ele sunt datorate trohleei talusului care este mai lată anterior decât posterior. în
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
socială, războiul, rasismul și intoleranța religioasă. Deși se subintitulează „roman”, aici este, în fond, o colecție eterogenă de schițe, pamflete, parabole și utopii negative. Modelul formal îl reprezintă Tablete din Țara de Kuty, însă lui T. îi lipsesc stilul și amplitudinea viziunii argheziene. Inconvenientul cel mai vizibil al acestor texte este tezismul, care se observă începând cu narațiunea titulară, unde un muritor de foame ar vrea să se refugieze într-un adăpost pentru câini, dar răspunsul directorului îi taie orice speranță
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290198_a_291527]
-
personale" (Em. Mounier), sau personalitate (C. Rădulescu-Motru). Termenul "vocație" apare în amândouă filosofiile. Și chiar dacă nu găsim în personalismul lui Em. Mounier o teorie a vocației, așa cum aflăm la C. Rădulescu-Motru, totuși vocația are și la filosoful francez o anume amplitudine semantică într-un orizont antropologic. Ea este chemarea către unitatea personală și exprimă locul unei persoane în "universul persoanelor". Este de luat în seamă cel puțin această asemănare sintactică. Nici unul dintre acești doi filosofi nu mizează pe o simplă ameliorare
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
și putea fi discutată de oricine, ca fotbalul, abisurile psihologiei sociale și misterele universului. (Doar emisiunile dedicate „Dosariadei” din vara 2006 - etapă necesară, deși întârziată cu jumătate de generație, a despărțirii de trecut - au regăsit aceleași cote de audiență, aceeași amplitudine, angajând la fel de masiv și pasionat societatea, grație numeroaselor dezvăluiri și controverse.) După ce elita mediatică fusese dominată de directorul de ziar omniscient, cu ticuri de nouveau riche, legături periculoase în „comunitatea de informații” și loc rezervat în avionul prezidențial, o figură-cheie
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
precizat deja, dezvoltă în timpul alergării forțe ce măresc faza de zbor și scad faza de impulsie, ceea ce asigură o mărire a frecvenței și lungimii pașilor. În activitatea practică această problemă nu este una simplă, deoarece mărirea frecvenței duce la scăderea amplitudinii și invers. Se mai știe ca în opinia unor practicieni cu experiență, bazați pe observații îndelungate, există convingerea că de obicei un atlet nu poate rezolva la fel de bine decât una dintre aceste condiții, mărirea frecvenței sau mărirea lungimii. Sau altfel
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
unor practicieni cu experiență, bazați pe observații îndelungate, există convingerea că de obicei un atlet nu poate rezolva la fel de bine decât una dintre aceste condiții, mărirea frecvenței sau mărirea lungimii. Sau altfel formulată ideea, în funcție de tendința naturală a atletului spre amplitudine sau frecvență. Dar astfel concepută, problema rămâne deschisă, dar necesitatea iminentă a acestui raport optim, nu poate fi eludată. Mai este considerată importantă, în acest context, corelarea frecvenței picioarelor cu forța și frecvența de mișcare a brațelor (Rosen M., Rosen
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]