5,016 matches
-
Acasa > Poezie > Cantec > PRIMĂVARĂ IAR ... Autor: Elisabeta Silvia Gângu Publicat în: Ediția nr. 2252 din 01 martie 2017 Toate Articolele Autorului Un cântec melancolic de violoncel Sărută fruntea-nmiresmat-a serii ... Coardele-i săltărețe ca un brotăcel Mângâie, în amurg, obrazul primăverii. Primăvară, primăvară, însorită primăvară, Te-ai smuls, cu greu, dintre tristele zăpezi! Darnică, ți-ai despletit peste țară Ale tale calde plete de mătase verzi. Iar mi-ai adus un firav ghiocel ... Mi l-ai sădit în păr
PRIMĂVARĂ IAR … de ELISABETA SILVIA GÂNGU în ediţia nr. 2252 din 01 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376155_a_377484]
-
fierbea mămăliguța și sfârâia peștele pe grătar, la lumina răspândită de lampa cu butan, ne-am montat clopoței pe bambine, în eventualitatea vizitei vreunui somn curios, venit să vadă cine îi încalcă teritoriul. Semnale despre existența lui am avut la amurg, când am reușit să-mi reglez tirul - am limitat lungimea nailonului ce trebuia să se desfășoare de pe tamburul mulinetei - și după renunțarea la două lansete, am prins trei moace[ Moacă, moace = denumire comercial - pescărească dată puilor de somn, cu greutăți
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1496 din 04 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376056_a_377385]
-
Publicat în: Ediția nr. 1835 din 09 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului În poarta toamnei ce-i acum bolnavă, de ochii mei ce-n poală i se scurg, s-a așezat scrâșnind ca o epavă, o umbră ce-ai lăsat-o-ntr-un amurg! Mă învelea cu-mbrățișări de ceață, și m-atingea cu răsuflări de vânt, simțeam tăcerea-i zăvorâtă-n gheață, și doru-i răstignit pe sub veșmânt! Îmi mirosea a sărutări cu tine și gura mea cerșea în cești de vis, luciri de
DAR STROPII TOAMNEI PLÂNG FĂRĂ SFÂRŞIT! de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1835 din 09 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376194_a_377523]
-
Acasa > Stihuri > Semne > IUBITE Autor: Ion Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 1494 din 02 februarie 2015 Toate Articolele Autorului iubite a murit amurgul drag în apa serii tulburată, umbra trecutului cernit s-a diluat în univers, pe ochii triști și plini de lacrimi cad amintirile în salbă, și stele albe de zăpadă se văd în vraja unui vers; mi-e sufletul adâncă mare
IUBITE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1494 din 02 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376206_a_377535]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > PRIMUL NOU-NĂSCUT Autor: Gheorghe Vicol Publicat în: Ediția nr. 1494 din 02 februarie 2015 Toate Articolele Autorului PRIMUL NOU - NĂSCUT Într-o zi, către amurg, Pe când umbrele se scurg Și când luna își înmoaie Razele în nori cu ploaie, Se-auzi dintr-un cuibar, Din cotețul dat cu var, Se-auzi un piuit: - Mamă dragă ! Am ieșit ! Se urni cloșca din loc Și văzu un
PRIMUL NOU-NĂSCUT de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1494 din 02 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376214_a_377543]
-
se unește cu cerul la fel de albastru. Pe nisipul ei se desenează o inimă de om. La țărmul ei castele de nisip construite se dărâmă precum iluziile frumoase pe care le vezi pierdute printre lacrimi acolo pe nesfârșitul mării fie în amurg fie la răsărit. Adormi cu zgomotul talazurilor mării chiar dacă te gândești la iubită, totul e zbucium când pierzi iubirea. De ce să mai mergi la mare? Ca să-ți auzi glasul inimii metamorfozat în zbuciumul valurilor!? De ce să mori de dorul clipelor
INIMA MĂRII de RADU LIVIU DAN în ediţia nr. 1654 din 12 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376248_a_377577]
-
marea avea scrașnetul macaralelor și al sirenelor de bun rămas unde te voi regăsi orizontul mi se îneca în albastru spicele grâului ocupau tot geamul meu de la clasa a doua o amintire se juca prin talazuri cu picioarele goale în amurg Referință Bibliografică: cu picioarele goale / Radu Liviu Dan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1716, Anul V, 12 septembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Radu Liviu Dan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
CU PICIOARELE GOALE de RADU LIVIU DAN în ediţia nr. 1716 din 12 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376249_a_377578]
-
literară contemporană ce mărturisește vitregiile unei epoci. Este epoca blestematului deceniu șaizecist (1950-1960) care și-a zbenguit ticăloșiile și nefericirea asupra unui popor blajin, deturnându-l de la rosturile sale. Chiar dacă viforul cumplit al acelei vremelnice urgii s-a stins în amurgul veacului trecut, “jurnalul” lui Grigore Gociu avertizează, ca o anamneză, că sechelele acelei nefericiri de import n-au dispărut definitiv. Ele zac încă, latent, pe ici, pe colo, ca un cancer nevindecat, ca o zvârcolire anacronică, putând încolți oricând în
JURNALUL „DEVENIRII PRIN SUFERINŢĂ” (GRIG GOCIU – “CĂMINUL RACOVIŢĂ”. CARTEA A III-A) de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379579_a_380908]
-
I. CÂNTARE PRIBEAGĂ, de Curelciuc Bombonica , publicat în Ediția nr. 2336 din 24 mai 2017. Din murmurul mării cântare pribeagă răsună în pânza corabiei-nălucă, iar ziua așteaptă o oră întreagă lumina-n amurg sângeriu să se ducă. Sirene se zbat în roșcatele valuri, orbind orizontul cu solzii din fluturi... când singurătatea rămâne pe maluri și noi ne ascundem în albele-i scuturi. Cântarea pribeagă adastă în mine, mă mângâie-ncet cu subtilele-i
CURELCIUC BOMBONICA [Corola-blog/BlogPost/379611_a_380940]
-
-n adâncuri necazul, copiii uciși de cruzimea stăpână, spre cer, revoltată, -și înalță talazul și-l roagă pe Domnul să-ntindă o mână. Citește mai mult Din murmurul mării cântare pribeagărăsună în pânza corabiei-nălucă,iar ziua așteaptă o oră întreagălumina-n amurg sângeriu să se ducă.Sirene se zbat în roșcatele valuri,orbind orizontul cu solzii din fluturi...când singurătatea rămâne pe maluriși noi ne ascundem în albele-i scuturi.Cântarea pribeagă adastă în mine,mă mângâie-ncet cu subtilele-i noteumile
CURELCIUC BOMBONICA [Corola-blog/BlogPost/379611_a_380940]
-
și eu când inima mi-aș pune-o pe cântar În lin balans, să văd ce grele mi-s păcatele Sau cât de mult atârnă, -n taler, dorul călător. De albatroșii ar țipa cu glasul tremurat Și-ar sângera-n amurg cu lacrimile mării, Ca o corabie m-aș avânta în val curat, Să port comorile în infinitul inimii Și să le prind, apoi, pe crengile mirării. De tu mi-ai dărui lumina zâmbetului tău, Eu aș ieși din negrul și
CURELCIUC BOMBONICA [Corola-blog/BlogPost/379611_a_380940]
-
văzul tuturor,Aș bea și eu când inima mi-aș pune-o pe cântarîn lin balans, să văd ce grele mi-s păcateleSau cât de mult atârnă, -n taler, dorul călător.De albatroșii ar țipa cu glasul tremuratși-ar sângera-n amurg cu lacrimile mării,Ca o corabie m-aș avânta în val curat,Să port comorile în infinitul inimiiși să le prind, apoi, pe crengile mirării.De tu mi-ai dărui lumina zâmbetului tău,Eu aș ieși din negrul și întortocheatul
CURELCIUC BOMBONICA [Corola-blog/BlogPost/379611_a_380940]
-
dar nu putea risca să audă cineva și să urce la ea. Continuă să se învârtă furioasă gândindu-se. Nu știa nimeni ce făcuse. Nu fuseseră decât ele două în gară când îi servise gogoșile despre logodnă... Ah! Pirandolina! ... XI. AMURG DE DOR, de Gabriela Mimi Boroianu , publicat în Ediția nr. 2227 din 04 februarie 2017. Amurg de dor Nu mi-ai cerut și nu mi-ai dat nimic, Nici ca să plec dar nici să mai rămân, O nebunie ca un
GABRIELA MIMI BOROIANU [Corola-blog/BlogPost/379601_a_380930]
-
furioasă gândindu-se. Nu știa nimeni ce făcuse. Nu fuseseră decât ele două în gară când îi servise gogoșile despre logodnă... Ah! Pirandolina! ... XI. AMURG DE DOR, de Gabriela Mimi Boroianu , publicat în Ediția nr. 2227 din 04 februarie 2017. Amurg de dor Nu mi-ai cerut și nu mi-ai dat nimic, Nici ca să plec dar nici să mai rămân, O nebunie ca un loz în plic Misterizând albeața unui sân... Am fost ca două gânduri visătoare Ce respirau pe-
GABRIELA MIMI BOROIANU [Corola-blog/BlogPost/379601_a_380930]
-
Două banchize într-un trist fiord; Cuvinte agonizând a flori pe ram, Povești care făceau atac de cord. Nici n-am plecat dar parcă nici nu sunt, Nici nu ți-am dat dar nici nu am primit, O umbră gri, amurg de dor cărunt Ce pasu-n mersul tău și-a potrivit... Cuvinte care-și plâng nemărginirea La poarta altui gând neterminat - Noi suntem astăzi zarea și privirea Ce peste timp să crească au uitat ! de Gabriela Mimi Boroianu 31.05.2016
GABRIELA MIMI BOROIANU [Corola-blog/BlogPost/379601_a_380930]
-
Ce pasu-n mersul tău și-a potrivit... Cuvinte care-și plâng nemărginirea La poarta altui gând neterminat - Noi suntem astăzi zarea și privirea Ce peste timp să crească au uitat ! de Gabriela Mimi Boroianu 31.05.2016 ... Citește mai mult Amurg de dorNu mi-ai cerut și nu mi-ai dat nimic,Nici ca să plec dar nici să mai rămân,O nebunie ca un loz în plicMisterizând albeața unui sân...Am fost ca două gânduri visătoareCe respirau pe-atunci la unisonDin
GABRIELA MIMI BOROIANU [Corola-blog/BlogPost/379601_a_380930]
-
alunecamDouă banchize într-un trist fiord;Cuvinte agonizând a flori pe ram,Povești care făceau atac de cord.Nici n-am plecat dar parcă nici nu sunt,Nici nu ți-am dat dar nici nu am primit,O umbră gri, amurg de dor căruntCe pasu-n mersul tău și-a potrivit...Cuvinte care-și plâng nemărginireaLa poarta altui gând neterminat -Noi suntem astăzi zarea și privireaCe peste timp să crească au uitat !de Gabriela Mimi Boroianu 31.05.2016... XII. ORA CÂND
GABRIELA MIMI BOROIANU [Corola-blog/BlogPost/379601_a_380930]
-
se alinta vioara Sub degetele mele de copil, Cum desenam din zori și până seara Cu pași de joc zăpezile de-april Și răsturnam tot cerul din oglinda Unui surâs când zborul mă striga... Uitasem și de soarele din tinda Amurgului și cum mai alerga În jurul mesei noastre-n trei picioare O bucurie fără căpătâi Fiindcă ne-aveam... Uitasem ce ardoare Mă întorcea la dragostea dintâi De fiecare dată când cuprinsul Mi se scria cu-n dor nemărginit... Uitasem cu desăvârșire
AMNEZIE de AURA POPA în ediţia nr. 1584 din 03 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/379770_a_381099]
-
în mine...Zic, da...totul stă-n ține!... IV. TIPTIL PRIN VIAȚĂ, de Dorisdoria Stănescu, publicat în Ediția nr. 2303 din 21 aprilie 2017. Plecați de jos, cu-avântul tineresc, Trecut-au anii noștri, nesimțitor de iute, În prag de-amurg, cu jind la ei privesc, Trecut-au toți, cu vrute, cu nevrute. Un pic mai sus, cu mâinile crăpate, Am ridicat o casă și am trăit nevoi, Și-n prag de amurg, le-aș aruncă pe toate Și aș lua
DORISDORIA STĂNESCU [Corola-blog/BlogPost/374615_a_375944]
-
anii noștri, nesimțitor de iute, În prag de-amurg, cu jind la ei privesc, Trecut-au toți, cu vrute, cu nevrute. Un pic mai sus, cu mâinile crăpate, Am ridicat o casă și am trăit nevoi, Și-n prag de amurg, le-aș aruncă pe toate Și aș lua tinerețea și ne-aș lua pe noi. Se strâng copii la masă...și are mama doi. Și mi-aș da tinerețea și anii vechi și noi, Să știu că sunteți bine, ca
DORISDORIA STĂNESCU [Corola-blog/BlogPost/374615_a_375944]
-
noi, Să știu că sunteți bine, ca sunteti fericiți Și că veniți acasă cu gând să mă iubiți. 24.02.2016 ... Citește mai mult Plecați de jos, cu-avântul tineresc,Trecut-au anii noștri, nesimțitor de iute,În prag de-amurg, cu jind la ei privesc,Trecut-au toți, cu vrute, cu nevrute.Un pic mai sus, cu mâinile crăpate,Am ridicat o casă și am trăit nevoi,Și-n prag de amurg, le-aș aruncă pe toateSi aș lua tinerețea
DORISDORIA STĂNESCU [Corola-blog/BlogPost/374615_a_375944]
-
anii noștri, nesimțitor de iute,În prag de-amurg, cu jind la ei privesc,Trecut-au toți, cu vrute, cu nevrute.Un pic mai sus, cu mâinile crăpate,Am ridicat o casă și am trăit nevoi,Și-n prag de amurg, le-aș aruncă pe toateSi aș lua tinerețea și ne-aș lua pe noi.Se strâng copii la masă...și are mama doi.Și mi-aș da tinerețea și anii vechi și noi,Să știu că sunteți bine, ca sunteti
DORISDORIA STĂNESCU [Corola-blog/BlogPost/374615_a_375944]
-
a schimbat culoarea ascultă iar cum neaua cade tot viscolind învârtejit, a obosit cerul de nori și iarna și-a schimbat culoarea; doar sentimentele nu mor, nuanțele de disperare trec de la dragoste la dor și cad în moartea din ninsoare; amurgul iernii cade-n simțuri degeaba facem la litanii, zăpada apă fără trup cu piruiete fără șir cade pe clape de clavir; m-am rugat la miazănoapte și mai tare și în șoapte, orei cumpene să-i steie, fără lacăt, fără
IARNA ŞI-A SCHIMBAT CULOAREA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374717_a_376046]
-
dragoste pentru neam și țară este foarte greu să te formezi ca patriot. Cine își asumă crucea de veteran, își asumă responsabilitatea patriotului, a celui care ia parte la războiul războaielor, unde sufletul eroului primește libertatea zilei „care nu cunoaște amurgul, a zilei care nu cunoaște umbra”. Cel care își asumă crucea patriotului îmbracă cămașa morții ca și mireasa rochia pentru solemnitatea nunții. Sunt câte unii oameni care sunt așa de pătrunși de sentimente naționale și patriotice că nu poți să
VETERANUL de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1411 din 11 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371653_a_372982]
-
pereți, departe în asfințit. Asistenta iese o clipă și revine cu pași apăsați ținând în mână o seringă. „Tratamentul de ora 8”, explică mai mult ca pentru ea întrucât pacienta aproape a adormit iar mama continuă să privească cerul în amurg, absorbită de magia îngemănării celor două lumi, a răsăritului și a nopții, a mamei și a fiicei. O antagonie ce răscolește în sufletul nostru căutând alte imagini care să se suprapună, chipuri și voci ce se adună și se risipesc
DESPRE NOI…. …PENTRU EI CEI CARE AU FOST…(AUTOR DR.RUXANDRA FILIPESCU) de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1415 din 15 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371681_a_373010]