27,361 matches
-
un caz unic printre biologii români contemporani. În sfera activității științifice intră și îndrumarea doctoranzilor în elaborarea tezelor de doctorat și a proiectelor de cercetare contractuală. Domnul profesor Mustață a coordonat 23 doctoranzi în domeniul biologiei - specializarea zoologie și ecologie animală și a coordonat ca director de temă 16 proiecte de cercetare pe teme de: biodiversitate, ecologie, influența radioizotopilor și a metalelor grele asupra biodiversității etc. Profesorul Gheorghe Mustață s-a implicat în organizarea a 11 manifestări științifice naționale și internaționale
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
În curgerea timpului, rămâne un reper important al studenției. Am avut șansa în anii facultății să urmez cursurile de Biologie marină, Hidrobiologie și Evoluționism. Au urmat apoi cursurile de Biodiversitatea mediilor acvatice, Rolul biocenozelor parazitoide în păstrarea echilibrului natural, Filogeneză animală și Strategii evolutive în regnul animal la studiile de master ale secției de Biodiversitate, pe care domnul profesor a ctitorit-o, dar și îndrumarea pentru lucrarea de disertație și mai apoi pentru teza de doctorat. Un om elegant, cu o
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
care se desfășoară la nivelul suprafețelor. În mod fundamental, viața este relația dintre interior și exterior. Nu întâmplător în celula eucariotelor se găsesc nesfârșite suprafețe membranare, oferite de cele mai multe organite celulare și, în mod special, de reticulul endoplasmatic. În lumea animală, membrane cu o semnificație biologică particulară reprezintă și foițele embrionare ale diploblastelor și triploblastelor. Evenimentele cruciale ale macroevoluției și morfogenezei individuale sunt produse de relațiile de contact dintre suprafețele celulare și cele ale Țesuturilor. Suprafața se transformă în interfață, legând
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
efort de voință, să relatez acele istorii "cu turiști"' români, lipsiți de calitățile care definesc în general un om. Nu mi-au plăcut întîmplările greu de suportat, chiar și pentru cei mai puțin sensibili emoțional, de regulă întîlnite în lumea animală, și de aceea nu le-am menționat de loc, menajînd cititorul. Sigur, chiar și aceste situații, profund neplăcute, le poți prezenta într-un mod artistic, cosmetizînd cîte ceva pe ici, pe colo, "prin părțile esențiale". Simțurile mele, chiar solicitate pînă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
era mulțumită. Cam scump, mormăie Victor, privind costumul compromis. O mie două sute de lei împărțit la 22,5 kg.... Face cam multișor... Dar recordul? Nu-l pui? strigă frații. Mda, cam face atîta, concluzionează moale Victor. Două măgării În lumea animală, de cînd sălășluiește aceasta pe acest pămînt, s-a stabilit o regulă de aur: în fața celui mai puternic trebuie să-ți scoți pălăria. Despre un om dacă se spune că "este un om, jos pălăria" nu înseamnă că acesta este
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
jocul norilor bătuți de vînt și se amuză de rapiditatea cu care realitatea se schimbă. Bărbatul tău nu mai are căciulă. Și nici pahar. Din nou se îmbrățișează, apoi privesc spre cazanul lor care se întunecă. Se pregătea atît lumea animală, cît și cea vegetală, de primirea averselor de ploaie. Furioase sau nu, dar întotdeauna aducătoare de seva vieții, apa. Primele picături, mari cît bobul de fasole, au fost primite de cei doi cu brațele întinse și ochii închiși, îndreptați spre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
făcea după 1944. Pe lângă însușirea cunoștințelor teoretice, la unele materii aveam și activități practice la botanică și zoologie. Activitățile practice la zoologie erau limitate și se rezumau la unele îndrumări de modul cum se execută unele activități de îngrijire a animalilor în gospodărie, școala nu avea asigurate condiții necesare pentru desfășurarea unor activități practice. Activitatea practică cu cea mai mare pondere era la botanică unde școala avea asigurate condiții mai bune. Pentru executarea unor asemenea activități, școala avea un lot de
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
răbdarea, dinamismul flexibil și detenta câinilor, din calmul rumegătoarelor, din vocația înaripatelor de a se desprinde. Să fim „înțelepți ca șerpii și inocenți ca porumbeii“. Într-o lume judecată mereu, de puritani, pentru regresul ei în trivialitate ani mală, tocmai animali tatea, ani ma litatea bună, e ceea ce am pierdut, ceea ce ne lipsește. Alături de doctorul care mă somează să mă mișc, am nevoie și de un altul, care să-mi ceară să stau, o oră pe zi, nemișcat, la soare, fără
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
să nu le pui pe grătar sau la tigaie, ci, mai curând, la fiert, sau la cuptor. (Ceea ce e valabil, de altfel, și pentru vită, pui și pește: nu prăjit, nu afumat, nu uscat.) Aflăm însă că o anumită patologie animală le face pe toate suspecte. Vaca înnebunește, găinile fac gripă, iar porcii se îmbolnăvesc de „pestă porcină“. Poate că cel mai bine e să renunți la carne. Deși regimul vegetarian a fost dovedit ca incomplet din punct de vedere nutritiv
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
trecerea de la natură la cultură. Cum e justificată teza ? Aici, lucrurile se complică, fiindcă, în lipsa oricărei demonstrații posibile, imaginația se dezlănțuie. Unii evocă comportamentul cimpanzeilor sălbatici, ale căror femele, atunci cînd sînt în călduri, obțin de la masculi mai multă hrană animală decît celelalte. Extrapolînd cu îndrăzneală, se trage de aici concluzia că la oameni, atunci cînd vînătoarea a devenit o ocupație îndeosebi masculină, femeile care se arătau accesibile în orice moment primeau de la bărbați o parte mai mare din vînat. Mai
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
Încetînd să mai fie naturale, ele au putut să devină culturale. Aceasta ar fi originea parfu murilor, a căror structură chimică rămîne foarte asemănătoare cu cea a feromonilor organici, căci, chiar și astăzi, ingredientele care le compun sînt de proveniență animală. Cu această teorie, se deschidea o cale pe care unii s-au năpustit, dar răsturnînd din nou datele problemei. Departe de a folosi ca argument pierderea totală a estrului, se subliniază că femeile nu puteau să-l ascundă complet deoarece
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
carnivore, lucru deloc imposibil în opinia lui de vreme ce în Norvegia, atunci cînd nutrețul lipsește, animalele sînt hrănite cu pește uscat. În felul acesta, unele erbivore vor fi aduse la cel mai înalt grad de perfecțiune pe care îl admite natura animală. Devenite mai active și mai inteligente datorită noului lor regim alimentar, ele vor fi mai înclinate să se devoteze stăpînilor, să se poarte ca niște slujitori ai umanității. Li se va putea încredința supravegherea surselor de energie și a mașinilor
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
biologice asupra originii limbajului, refuzul, pronunțat în trecut de Societatea Lingvistică din Paris, de a permite orice dezbatere pe această temă rămîne valabil. Nu avem nici un mijloc de a afla cum s-a putut naște treptat limbajul uman din comunicarea animală. Diferența dintre cele două este de natură, nu de grad. În fapt, problema a părut dintotdeauna atît de greu de soluționat, încît anticii - și chiar și cîțiva moderni - au făcut din limbajul uman o creație divină. Descoperirea codului genetic a
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
ori să devină compatibile. O plantă este mai puțin interesată de faptul că falia San Andreas i-a retezat câteva rădăcini sau i-a Împărțit În două arealul. La fel, animalul a cărui galerie este astfel Întreruptă. Mai mult, viața animală a putut să-și asigure mijloace, anatomice, de previziune, deci și reacția de apărare, fuga. Mai rău e cu omul, adică substratul pe care se manifestă viața spirituală a planetei; omul deci, care a „uitat“ sau mai bine-zis a renunțat
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
de o antiteză negentropică - la nivelul viului - are nevoie abioticul entropic mediteranean. Să rămân pe tărâmul entropiei pentru a privi și recipientele tradiționale pentru vin; tradiționale, adică adânc ancorate În specificul locurilor, deci optime. Și acelea sunt burduful - de sorginte animală - În Mediterana, respectiv butoiul - de sorginte vegetală - În restul Europei. Intră deci În horă Încă cineva: stejarul. Fiecare sacrifică acestui scop ceea ce are la discreție: În entropica Mediterană, entropizantul animal, respectiv În negentropica Europă, negentropizantul arbore. Dar ambele zone folosesc
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
ursului, iar barba caprei, ca și a ursului denumesc și niște ciuperci comestibile cu aspect de măturoi: Clavaria; „numai“ patru specii! Și Încă una, dar pentru țap. Barba depășește și stadiul singular bărbătesc și pe acela de poreclă vegetală și animală, de specie deci, definind acea asociație de organisme care e biocenoza, adică elementul esențial pentru viața pe termen lung. Căci ce e altceva „barba“ vapoarelor, decât o biocenoză plimbăreață prin toate porturile lumii, dar și cumplit de vivace: alge, moluște
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
de guvern“, oscilații despre care depune mărturie conținutul de oxigen al atmosferei. Și, din acest punct de vedere, ne aflăm astăzi Într’o stare similară celei de acum 200 de milioane de ani - anterioara „schimbare de guvern“, ambele favorizând hegemonia animală. Paralelismul se Întrerupe când vine vorba de bioxidul de carbon, pe atunci dublu și chiar mai mult, impunând o climă mult mai călduroasă, hegemonia amintită manifestându-se deci cu o intensitate mult mai mare. În care context s’au Înstăpânit
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
sens al cuvântului, fie biotică, știu eu care cochilie. Și, până să vedem ce și cum la „antipozi“, să mai facem un pas. Marea e conservatoare: În două miliarde și jumătate de ani a fost În stare să Împingă evoluția animală doar până la pești, iar pe aceea vegetală doar până la alge pluricelulare, În vreme ce uscatul, În următoarea mai puțin de jumătate de miliard de ani, a făcut restul, chiar și omul, pentru care plantele au ajuns la grâu și crin. Dar marea
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
un hambar, cu ceilalți. Tot biochimia furnizează cel mai curat și eficient mijloc, copiind de la Natură arsenalul ce stă la baza alelopatiei, războiul chimic, ascuns ochilor noștri comuni, care reglează conturile Între plante, microorganisme sau Între ambele. Cât privește partea animală a concurenței, ea ascultă de o altă biochimie, a feromonilor, adică a mesajelor purtate de un soi de parfum care atrage, alarmează, alungă, câte și mai câte, după caz. Și, cum orice viețuire naște deșeuri - cineva spunea că Natura s
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Așa că, fie arătând cu degetul doar calitățile, Îi rămân prieten... Femeia diferă - ca de la cer la pământ - de bărbat. Cer, pământ? Da, căci bărbatul e, prin datul lucrurilor, un teluric. Și aș putea spune că pentru prima dată În evoluția animală sexele unei specii devin un fel de subspecii, și doar omul Își asigură reproducerea, mai bine spus regenerarea, În baza unui contract, căci ce altceva este căsătoria decât recunoașterea a două părți care se Înțeleg Într’un scop comun? Și
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
ucigașă perfidă... Cine știe, totuși? S’ar putea să nu cunoaștem chiar totul... Dar, chiar și așa, găsesc scuzabil feleșagul plantelor: n’au creier, nici măcar sistem nervos. Ceea ce are omul, care Însă până și pe semen - caz unic În lumea animală - Îl ucide, Încă cu toată ferocitatea, reală nu doar aparentă. Doar un exemplu: un condamnat pus la zid, cu un pluton de execuție În față, cu un grefier care-i citește sentința; ba chiar fumându-și - subliniez - ultima țigară, aflat
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
fie Yang, fie Yin adică deficitar În energie; de exemplu, pisica e Yang, ca și peștele ori șoarecele, ceea ce explică apetența ei pentru așa bucate, dar și alerta ultimilor. Omul e de o largă diversitate, adunând În sine Întreaga devenire animală: Ceea ce adună o Întreagă „populație“ de specii animale, face omul În doar populația lui. Și atunci, să alegem un partener, evident compatibil. Dar biocâmpul uman - și nu doar el - nu e o constantă, ci se modifică În timp, atât prin
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
e vorba de o soluție de supraviețuire, oferind un surogat - mai degrabă o alternativă - care conține energie dar trebuie acordat cu pretențiile noastre gustative, precum salamul cu soia al „ciuruitului“, ba chiar și de astăzi. În care Înlocuiesc doar proteina animală cu aceea vegetală. Numai că, imediat ce intervine și ideea de profit, supraviețuirea devine Înșelăciune. - Mai e ceva, Cristi. Eu hălădui, cu pisicile mele, prin pârloage care au fost cândva ogoare. Și cred că, atâta vreme cât aveți ce cultiva și n’o
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
consumăm chiar resursele menite unui progres. Care, fiind excesiv, ar adăuga greutatea altor consecințe pe umerii Naturii. - Alea pe care tu le numești „lucruri de spus“... Și, pentru ca noul factor limitativ să fie mai eficace, ați Învățat - singurii În lumea animală - Încă ceva: morala. Adică certitudinea aplicării legii. Cum să te descotorosești de tat’tu, precum eschimoșii? Este că ești tentat să-i critici, deși ei trăiesc sau mai bine-zis trăiau absolut firesc? Cară-ți crucea, mai bine-zis Încă una, și
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
esențe. Ce? Amărâtul ăla de om de prin lumea a treia, nu visează la icre negre și elicopter personal? Elicopter? Altă risipă, câtă vreme aveți două picioare. Dar asta n’are nimic comun, sau chiar are cu concluzia: O lume (animală) Întreagă respectă economia proprie acestei lumi. Voi risipiți. Altfel spus, Îi sunteți străini, deși aveți același cod genetic, esența vieții, cu tot ce viețuiește pe această planetă. Ce urmează? Doar evadarea, chiar de pe Terra, undeva În spațiu. Vă spun, cu
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]