3,103 matches
-
Manualele de istorie au ajuns să fie nu doar instrumente pedagogice prin care statele naționale își socializau subiecții în trecutul colectiv al națiunii, ci și "cărămizile textuale" din care au fost zidite memoriile naționale. În Europa răsăriteană, nu atât spiritul antreprenorial al editorilor de cărți a fost forța motrice care a asigurat elaborarea vernaculalelor în limbi naționale oficiale, cât mai curând antreprenoriatul religios al mișcările sectare izvorâte din Reforma protestantă. Începând cu miezul secolului al XV-lea, când ecourile reformei răzbat
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
agricultura de subzistență. După cum se știe prea bine, satul românesc reprezintă cea mai mare provocare a unei Românii aflate în pragul aderării la Uniunea Europeană și care are ambiția de a-și moderniza economia și societatea în general. Lipsa unei culturi antreprenoriale, adecvată unei economii dinamice, îmbătrânirea populației rurale și structura proprietății terenurilor sunt zone în care întreaga societate românească trebuie să acționeze pentru schimbare, pentru evoluție. Promovarea unei politici favorabile unei ocupări reglementate, mai exact supuse întreținerii unor relații de muncă
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
activitățile asociate încercărilor tipice de schimbare a culturii organizaționale nu sunt bazate pe cercetări riguroase și nu sunt implementate într-un mod care să demonstreze relațiile cauză-efect dintre ceea ce s-a făcut și ceea ce s-a obținut; • „intraprenoriat.” - introducerea spiritului antreprenorial în cadrul unei corporații mari este o idee bună dacă e aplicată cu atenție. De prea multe ori, metoda este aplicată de mântuială, generând tensiuni, gelozii și probleme motivaționale care cântăresc mai greu decât orice beneficii potențiale; • participarea angajaților - cu ani
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
românești intervievate au admis existența mecanismelor adaptative și integratoare de acest fel (firmele producătoare Își trimit proprii tehnicieni), dar doar În cazul partenerilor ce aveau relații stabile, de durată, cu firmele contractante În lohn. Relațiile pe termen lung formează diade antreprenoriale (Larson, 1992) sau cvasi-firme (Eccles, 1981). În general, tipul de contract neoclasic se aplică relațiilor de lungă durată ce necesită mecanisme adaptative speciale. Un astfel de contract lasă loc adaptărilor reciproce În cazul perturbărilor neanticipate: pe de o parte, instituie
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
un anumit tip de comportament al organizațiilor ce ia În calcul impactele sociale mai generale. Teza este formulată În contextul estompării granițelor sectoriale Între public, privat și nonprofit (voluntar). Pe de o parte sectorul public se distinge prin modele comportamentale antreprenoriale, concurențiale, aidoma afacerilor, pe de altă parte sectorul privat pentru profit asumă responsabilități sociale, etice și filantropice. Profitul nu mai reprezintă singurul indicator al performanței, intervenind și alte criterii ce evaluează calitatea, dezvoltarea durabilă, protecția mediului sau cea socială. În
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
propun distincția dintre Încredere (trust) și asigurare (assurance). Încrederea se referă la expectații privind un anumit comportament bazate pe inferențe privind trăsăturile personale și intențiile partenerului. În baza unor studii etnografice, Larson (1992) identifică 3 faze de constituire a diadelor antreprenoriale Între firme, bazate pe Încredere (și nu pe contracte): istoria relațiilor personale și a reputația personală și a firmei; acestea ar fi de natură să reducă incertitudinea și riscul asociate schimburilor reciproce; constituirea diadei ca urmare a intereselor mutuale și
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
și capitaluri. 3.1. Modelul implicării În viziunea Larson A. Larson (1992) studiază un model de constituire de rețele accentuând importanța reputației, Încrederii, reciprocității și interdependenței. Organizarea de tip „rețea” este considerată o alternativă la integrarea verticală În cazul organizațiilor antreprenoriale analizate. Astfel de forme de organizare a cooperării sociale și economice ce nu se identifică nici cu piețele, nici cu ierarhiile, dezvoltă mecanisme de coordonare și control social specifice. Dacă În analiza lui Williamson (1991, 1993), apelul la autoritate menținea
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
1991, 1993), apelul la autoritate menținea controlul În interiorul ierarhiilor, Larson accentuează un altfel de control social ce menține rețelele. Problema specifică analizată este aceea a măsurii În care controlul social informal, opus contractelor și instituțiilor formale, guvernează tranzacțiile În diadele antreprenoriale. Larson analizează un eșantion de relații diadice stabile ce constituie astfel de rețele Între organizații antreprenoriale. În același sens, Powell (1990) a teoretizat rețelele ca o formă distinctă de organizare, ce nu se confundă nici cu piețele, nici cu ierarhiile
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
ce menține rețelele. Problema specifică analizată este aceea a măsurii În care controlul social informal, opus contractelor și instituțiilor formale, guvernează tranzacțiile În diadele antreprenoriale. Larson analizează un eșantion de relații diadice stabile ce constituie astfel de rețele Între organizații antreprenoriale. În același sens, Powell (1990) a teoretizat rețelele ca o formă distinctă de organizare, ce nu se confundă nici cu piețele, nici cu ierarhiile sau o combinație a acestora. Astfel, rețelele se bazează pe reciprocitate, colaborare, reputație, interdependență complementară și
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
eficacitatea organizațiilor. Organizațiile având resurse limitate urmăresc să-și stabilizeze o rețea de furnizori și beneficiari, punându-se astfel la adăpost de forțele competiției și reușind să stabilizeze structura ca actor distinct pe piață. Integrarea În rețele este o strategie antreprenorială având valoare instrumentală: Larson păstrează astfel argumentul eficienței, dar extins la o perspectivă temporală mai cuprinzătoare (viabilitatea pe termen lung a relației În cadrul rețelei) și nu aplicat la tranzacția discretă ca unitate fundamentală de analiză. Cercetarea empirică realizată de Uzzi
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
acest caz partenerul român, are inițiativa prin manifestarea unui comportament credibil, atent față de interesele partenerului, proces care poate deveni recurent; cealaltă parte are astfel ocazia să-și demonstreze credibilitatea prin reciprocare ulterioară. Modelul propus de Larson (1992) pentru explicarea diadelor antreprenoriale este util În Înțelegerea strategiei exemplificate. Reciprocarea ulterioară este semnalată de către unul din manageri astfel: Trebuie să cântărești bine relația cu partenerul respectiv, pentru că dacă el Întâmpină o problema cu aprovizionarea cu un auxiliar, tu nu poți să-i spui
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
dusă până la capăt). Există, în primul rând, o nevoie uriașă de fonduri: pentru restaurări, pentru lansarea de noi instituții, pentru menținerea în stare funcțională a vechilor instituții, pentru proiecte de avangardă, pentru formare de specialiști sau pentru germinarea unor aventuri antreprenoriale în zona culturală sau a industriilor creative. Diversitatea și amploarea solicitărilor sunt cu neputință de acoperit din resursele Ministerului de Resort. Posibilitățile de finanțare sunt limitate de un buget sfrijit (spre rușinea lui, Guvernul a alocat culturii românești doar 0
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
Stelian Tănase e deja o vedetă mediatică pentru pricini mai curând neculturale, deși domnia sa este un personaj care a construit cărți, reviste și dezbateri televizate de referință în anii '90, fiind printre puținii activiști civici de la noi cu un simț antreprenorial și de afaceri admirabil integrat mentalității cinic-individualiste a capitalismului de sușă protestantă, capabil adică să facă bani chiar și din activități culturale, grație inteligenței, a conexiunilor lucrative cu lumea politică și cu noii îmbogățiți, dar și a unei capacități de
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
capăt). Există, în primul rând, o nevoie uriașă de fonduri: pentru restaurări, pentru lansarea de noi instituții, pentru menținerea în stare funcțională a vechilor lăcașuri de cultură, pentru proiecte de avangardă, pentru formare de specialiști sau pentru germinarea unor aventuri antreprenoriale în zona culturală sau a industriilor creative. Diversitatea și amploarea solicitărilor sunt cu neputință de acoperit din resursele ministerului de resort. Posibilitățile de finanțare sunt limitate de un buget sfrijit (spre rușinea lui, Guvernul a alocat culturii românești doar 0
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
se mai poate face prin metode tradiționale, bazate pe experiență și intuiție, cu organizare piramidală, un grup de conducere și control în vârf și departamente permanente și funcționale în subordine, ci pe baza unor forme care să permită stimularea spiritului antreprenorial (întreprinzător) și de creare a unei culturi manageriale care să focalizeze cunoștințele unui grup de interese spre atingerea unui anumit obiectiv. O astfel de formă creată pentru scopuri temporare, sensibilă la imperativele schimbării de mare rapiditate, este managementul accesării proiectelor
Sinergetica accesării proiectelor Pregătire. Elaborare. Evaluare. Optimizare by Conf. univ. dr. Claudiu CICEA, Lect. univ. dr. Cristian BUŞU () [Corola-publishinghouse/Science/207_a_476]
-
etc.; proiectul trebuie să includă informații referitoare la respectarea prevederilor legislative naționale și comunitare în domeniul achizițiilor publice, al protecției mediului, al respectării și promovării principiului egalității de șanse etc.; realizarea de analize și studii care să asigure dezvoltarea oportunităților antreprenoriale în activități noi în sectoare productive, privind dezvoltarea economică, sectoarele emergente, sectorul turistic durabil etc.; formarea profesională pentru a sprijini și susține unitățile economice, în special IMM-urile; sprijinirea noilor companii prin dezvoltarea parteneriatului între noile companii și companiile considerate
Sinergetica accesării proiectelor Pregătire. Elaborare. Evaluare. Optimizare by Conf. univ. dr. Claudiu CICEA, Lect. univ. dr. Cristian BUŞU () [Corola-publishinghouse/Science/207_a_476]
-
etc.; formarea profesională pentru a sprijini și susține unitățile economice, în special IMM-urile; sprijinirea noilor companii prin dezvoltarea parteneriatului între noile companii și companiile considerate la nivel național sau transnațional; sprijinirea activităților inovatoare, interregionale și transnaționale, în vederea promovării culturii antreprenoriale; -creșterea productivității muncii în cadrul întreprinderilor românești (POSCCE); respectarea principiilor dezvoltării durabile și reducerea decalajelor față de Uniunea Europeană; consolidarea și dezvoltarea durabilă a sectorului productiv; stimularea cooperării între instituțiile de cercetare-dezvoltare și inovare și unitățile economice; valorificarea potențialului tehnic, tehnologic existent pe
Sinergetica accesării proiectelor Pregătire. Elaborare. Evaluare. Optimizare by Conf. univ. dr. Claudiu CICEA, Lect. univ. dr. Cristian BUŞU () [Corola-publishinghouse/Science/207_a_476]
-
care se creditează. Asumarea de responsabilități personale de întreprinzător în cadrul afacerii, prin aducerea de garanții personale (case, proprietăți etc.). Prezentarea de întreprinzător a unui plan de afaceri care să-i demonstreze profitabilitatea și capacitatea de returnare a creditului. Finanțarea acțiunilor antreprenoriale care generează venituri imediat, cum ar fi cumpărarea unui utilaj sau mărirea capitalului de lucru; de regulă, băncile nu finanțează proiecte de cercetare dezvoltare, cercetare a pieței etc. Obținerea de la întreprinzător de garanții superioare creditului, ca mărime și cât mai
Sinergetica accesării proiectelor Pregătire. Elaborare. Evaluare. Optimizare by Conf. univ. dr. Claudiu CICEA, Lect. univ. dr. Cristian BUŞU () [Corola-publishinghouse/Science/207_a_476]
-
care se creditează. Asumarea de responsabilități personale de întreprinzător în cadrul afacerii, prin aducerea de garanții personale (case, proprietăți etc.). Prezentarea de întreprinzător a unui plan de afaceri care să-i demonstreze profitabilitatea și capacitatea de returnare a creditului. Finanțarea acțiunilor antreprenoriale care generează venituri imediat, cum ar fi cumpărarea unui utilaj sau mărirea capitalului de lucru; de regulă, băncile nu finanțează proiecte de cercetare dezvoltare, cercetare a pieței etc. Obținerea de la întreprinzător de garanții superioare creditului, ca mărime și cât mai
Sinergetica accesării proiectelor Pregătire. Elaborare. Evaluare. Optimizare by Conf. univ. dr. Claudiu CICEA, Lect. univ. dr. Cristian BUŞU () [Corola-publishinghouse/Science/207_a_476]
-
sprijinirii învățării pe tot parcursul vieții, flexibilizării pieței muncii pentru a răspunde eficient schimbărilor economice, evitării discriminării și excluziunii sociale. Cei patru piloni pe care este construit planul coincid cu cei ai strategiei UE: îmbunătățirea capacității de angajare, dezvoltarea spiritului antreprenorial și crearea unor locuri de muncă, promovarea capacității de adaptare a întreprinderilor și a angajaților acestora, asigurarea egalității de șanse între femei și bărbați. Disfuncționalități în actul de justiție, de promovare a ordinii sociale și de creștere a siguranței cetățeanului
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
reacția socială față de ordinea socială modernă, esențialmente polarizată, născută prin acumularea primitivă a capitalurilor. Din această perspectivă, dincolo de evoluțiile sale utopic premarxistă, revoluționar-marxistă, reformist-antimarxistă socialismul apare ca o expresie ideologică emancipatoare a mișcării muncitorești, formă politică de opoziție față de capitalismul antreprenorial și liberalismul clasic, proces de socializare a valorilor lansate lumii moderne de ideile revoluției de la 1789". Născut, deci, ca o reacție la liberalismul clasic, socialismul a încercat să răspundă insistenței liberale asupra competiției și libertății individuale. Aceasta nu înseamnă, însă
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
Înainte de 1989, existau elitele oficiale provenite din structurile de stat și elite neoficiale ale satului, iar respectul pentru primele dintre acestea era scăzut. Astăzi alături de elitele administrative ale satului, s-a ridicat și un nou strat, cel al elitelor economice, antreprenoriale. Dificultățile trecerii spre postcomunism s-au reflectat și în modul în care populația a evaluat de-a lungul timpului rezultatele tranziției, succesul democrației și legitimitatea și suportul pentru măsurile de reformă. Scăderea înregistrată între 1991 și 1998 în ce privește suportul pentru
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
curge de ce trebuie să mai dau și bani?' Eu am crezut că după '90 facem niște schimbări extraordinare...dar trebuie să depunem niște efort." (R. H., Tălmăcel) Schimbările în bine în nivelul de trai al oamenilor se datorează așadar inițiativelor antreprenoriale, migrației circulatorii în străinătate, dar și unor mijloace mai puțin ortodoxe (intrarea în posesia unor animale, terenuri după 1989, specula cu produse, etc.). Deteriorarea nivelului de trai se datorează închiderii fabricilor și deci dispariției uneia din sursele principale de venit
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Discuțiile din literatura de specialitate acceptă unanim faptul că drepturile de proprietate asupra pământului influențează în mod covârșitor eficiența economică, în mai multe moduri (Deininger, 2003: 19). În primul rând securitatea oferită de dreptul de proprietate asupra pământului stimulează inițiativa antreprenorială și dorința de investire, precum și accesul la credite. În al doilea rând, drepturile de proprietate nesigure prin modul în care au fost definite sau conferite prin lege, obligă proprietarul la apărarea acestora în instanță, ceea ce presupune consum ridicat de resurse
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
după regimul comunist, a devenit extrem de evident că, pentru alinierea României în rândul celorlalte țări europene și pentru a realiza o societate capitalistă viabilă, una din schimbările esențiale de realizat este transformarea agriculturii dintr-una de subzistență într-o agricultură antreprenorială, eficientă și orientată spre profit. Iar aceasta este în esență o agricultură în care predomină exploatarea prin ferme și nu prin gospodării. Sociologia rurală face o distincție clară, ideal-tipică, între cele două tipuri de agricultură. Punctele comune și diferențele între
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]