4,171 matches
-
Regele Carol I” din Cluj (1923). Mai târziu va fi cercetător (1955) și șef al Sectorului de etnografie al Academiei RPR (1957), șef al Secției de etnografie la Institutul de Etnografie și Folclor din București (1963). Membru al Societății de Antropologie, Etnologie și Preistorie din Berlin (1910), în 1939 va înființa Cercul de Studii Etnografice și de Folclor. A colaborat la „Lucrările Institutului de Geografie din Cluj”, „Anuarul Institutului de Istorie Națională din Cluj”, „Anuarul Muzeului Etnografic al Transilvaniei”, „Buletinul Arhivei
VUIA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290660_a_291989]
-
istoria artei”, „Revista de etnografie și folclor”, „Revue historique du Sud-Est Européen” ș.a., uneori semnând cu inițiale sau Vulca, Vulcan, V. Petre, Petre V. În 1981 a fost distins cu premiul „Simion Bărnuțiu” al Academiei Române. V. a elaborat lucrări de antropologie culturală și socială, sociologia și filosofia culturii, mitologie, etnografie. O secțiune însemnată a operei sale o constituie studiile de mitologie, autorul numărându-se printre cercetătorii care au făcut pasul important de la mitografie (acea „fază [...] lungă de tatonări și explorări mitologice
VULCANESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290665_a_291994]
-
care se sustrage instinctiv probei criticii, cu principiile democrației, care postulează nedeterminarea radicală a finalităților existenței colective și care disting în confruntarea pașnică a valorilor și a intereselor sursa evoluțiilor sociale? Intuim, în schimb, ce putea aduce o astfel de antropologie socială proiectului de aservire a societății. Trebuie să admitem însă, și asta în apărarea lui Marx, că acestei mecanici intelectuale îi lipsește o verigă decisivă, adusă de Lenin: o teorie a organizării* revoluționare, piesă intermediară între doctrina marxiană a revoluției
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
angajament, excluderea înseamnă moartea politică și socială, ereticul fiind imediat boicotat de toți foștii „camarazi”. PROPAGANDĂ → Agitprop, Informare/dezinformare PSIHISM Dimensiunea psihologică a ființei umane a fost neglijată de către Marx*, a cărui cea de-a șasea teză despre Feuerbach fundamentează antropologia marxistă: „Esența umană nu este o abstracțiune inerentă individului singular. în realitatea sa, aceasta este ansamblul raporturilor sociale”. Totuși, mișcarea comunistă a încercat, în perioadele sale de „deschidere”, să integreze specificitățile individuale în cadrul socio-economic al marxismului*. în URSS*, psihanaliza influențează
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
cursuri de formare a interpreților. Educația la distanță poate lua forma unor videoconferințe, cursuri pe internet sau alte forme mai complicate. Cursurile, de nivel universitar, cu durata de 3 ani includ următoarele obiecte: - limbajul gestual național, - psihologie, lingvistică, sociolingvistică, psiholingvistică; antropologie; - expresie facială și corporală; - exerciții de limbaj și de interpretare cu persoane surde; - teoria și metodica traducerii; - limbaj gestual internațional; - etica profesională. - cursuri de ORL, - istoria comunității de surzi și caracteristicile ei, Majoritatea cursurilor sunt predate de profesori auzitori cu
Importan?a form?rii de interpre?i ?n limbajul mimico-gestual ?n Rom?nia by Florea Barbu [Corola-publishinghouse/Science/83961_a_85286]
-
28. CASSAGNE, J.M; MARCHAND, P. "Les theories de la communication", "L`approche de la psychologie sociale", Cinem Action, 63, 1992. 29. CHELCEA S. - „Memorie socială și identitate națională”, Ed. INI, București, 1998. 30. CLASTRES P. - „Societatea contra statului și studii de antropologie politică”, Ed. Ararat, București, 1995. 31. COHEN, D. "Psychologists on Psychology Ask Paperbaks”, London, Cox & Wyman Ltd, Reading, 1985. 32. CORRAZE, J. "Les communications non verbales", Paris, PUF, 1980. 33. CORSINI, R.J. "Encyclopedia of Psychology", N.Y., John Wiley & Sons
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
de științe ale educației la IUFM din Insula Réunion LAICITATE JUCQUOIS Guy Profesor emerit de științe ale limbajului la Universitatea catolică din Louvain (UCL) DIVERSITATE, GENOCID, HIBRIDITATE, SCLAVIE, SIONISM, XENOFOBIE LAZAR Judith Sociolog MARGINALITATE/MARGINALIZARE LE ROY Etienne Profesor de antropologia dreptului la Universitatea Paris I DREPT ȘI CULTURĂ LUCRECE André Sociolog și scriitor ARTĂ ȘI INTERCULTURALITATE, CREOLITATE, NEGRITUDINE MARCHAND-TONEL Xavier Profesor agregat de științe economice și sociale la Universitatea Toulouse I CETĂȚENIE (codul Î), COTE, MORAVURI POLICAR Alain Profesor agregat
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
UNIVERSALISM, RASĂ, RECUNOAȘTERE (politică de Î), SOLIDARITATE REY Jean-François Profesor agregat de filosofie la IUFM din Nord-Pas-de-Calais ALTERITATE, STRĂIN, TOTALITARISM RICHARD Michel Profesor agregat de filosofie, conferențiar la Școala superioară de comerț din Nantes FRATERNITATE RIVIERE Claude Profesor emerit de antropologie la Universitatea Paris V CLAN, DIFUZIUNE/DIFUZIONISM, ETNIE, ETNOCID, EXOTISM, MELTING POT, NEAM, SINCRETISM, SUBCULTURĂ, TRIB, TRIBALISM, VIOLENȚĂ ROBERT Martine Conferențiar, științe economice, Universitatea Aix-Marsilia III ECONOMIE ȘI CULTURĂ (În colaborare cu GRANIER Roland) ROGER Antoine Conferențiar, științe politice, Institutul
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Celălalt), când Alter (altul În raport cu fiecare). ν Alteritatea este antonimul identității. Scriem Celălalt cu majusculă pentru a desemna o poziție, un loc În cadrul unei structuri; așa Îl folosește, spre exemplu, psihanaliza lui Lacan („Inconștientul este discursul Celuilalt”). În filosofie și antropologie Însă, „alteritatea” este utilizată mai mult pentru a desemna un sentiment, o influență, un regim: există ceilalți, care sunt diferiți; sunt eu oare semenul lor? Toată literatura modernă despre călătoriile ce duc la mari descoperiri (Las Casas, Isaac de la Péreyre
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
cel mai bine rigoarea veritabilei alterități a celuilalt. Fața nu se poate reduce la o simplă captare, la o percepție prădătoare: a privi pe cineva fix În față este o violență. Lévinas este deci cel care părăsește scena hegeliană, deși antropologia și istoria par pentru o clipă a lăsa să se Înțeleagă că Hegel are dreptate, și care, În același timp, consideră schema Eu ă Tu a lui Buber prea irenistă. Pentru a depăși schema hegeliană, a trebuit deci să se
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
lui Hegel, reliefând pentru cititorul „laic” și contemporan faptul că, dincolo de această tragedie religioasă și istorică, se joacă drama alterității: asimilarea Într-un joc al dominării sau primirea celuilalt, perceput din perspectiva unicității sale. Chiar dacă o asemenea dramaturgie trece dincolo de antropologie, aceasta, la rândul său, prin intermediul decolonizării și al luptelor pentru eliberare și independență, a făcut și ea experiența Întâlnirii cu celălalt (Lévi-Strauss, 1955). Faptul că independența și libertatea nu Înseamnă doar accesul la o lume omogenă și la standarde de
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
domeniul științelor sociale să-și facă auzite vocile, cu condiția să se ferească de orice dogmatism. Acesta este domeniul pe care Îl solicită și-l instrumentalizează noul rasism, căci ceea ce se interpretează În sens rasial sunt anumite modele preluate din antropologia socială, din etnologie, din sociologie sau din psihologie. Așadar, acestor cercetători le revine În primul rând sarcina de a reacționa Împotriva derivelor ideologice. Se pare deci că diferitele concepții asupra rasismului reclamă concepții diferite asupra antirasismului. Se naște un conflict
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
cauză, greu de așternut În scris. În Statele Unite Noțiunea de Kulturkreis, creată În 1911 de Graebner, În Germania, a fost mai apoi popularizată de Leo Frobenius. În Statele Unite, ea a căpătat forță și a jucat un rol fundamental În dezvoltarea antropologiei. Printre cercetătorii care s-au interesat În mod deosebit de această chestiune se numără Boas, geograf de formație, Kroeber, Sapir și Wissler, Însă abia Melville Herskovits (1895-1963), fost elev al lui Boas, a realizat o sinteză globală pe baza cercetărilor acestora
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Φ COLONIALISM, IDENTITĂȚI CULTURALE, MULTICULTURALISM, NEGRITUDINE, Sincretism Creuzet franceztc "Creuzet francez" Φ INTEGRARE, Melting pot Culturalismtc "Culturalism" Conceptul de culturalism, apărut la mijlocul secolului XX În Statele Unite, s-a născut cu ocazia publicării unor lucrări novatoare, considerate uneori aproape revoluționare, ale antropologiei americane reprezentate de Ruth Benedict. Această autoare insistă asupra faptului că o formă anume de cultură impune diferiților săi membri sisteme de valori diferite. ν Această nouă școală respingea concepția evoluționistă, de inspirație darwinistă, și se afla În relație directă
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
afla În relație directă cu mișcarea psihanalitică. Aceasta din urmă a cuprins personalități cum sunt Karl Abraham, Karen Horney, norvegiancă născută la Hamburg (1885), sau Erich Fromm, emigrat dincolo de Atlantic În 1934. O doctrină antropologică nord-americană Primă asociere coerentă Între antropologie și psihanaliză pentru studierea fenomenelor sociale, culturalismul a stabilit În fapt o distincție Între comportamentul social și comportamentul biologic și fiziologic. Vedem deja schița acestei teorii la Franz Boas, fondatorul antropologiei culturale, după care Margaret Mead (1901-1978) ă În special
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
1934. O doctrină antropologică nord-americană Primă asociere coerentă Între antropologie și psihanaliză pentru studierea fenomenelor sociale, culturalismul a stabilit În fapt o distincție Între comportamentul social și comportamentul biologic și fiziologic. Vedem deja schița acestei teorii la Franz Boas, fondatorul antropologiei culturale, după care Margaret Mead (1901-1978) ă În special ă și-a adus o importantă contribuție la edificarea sa. Cultura este percepută de atunci ca o matriță care determină forma comportamentelor și reprezentărilor. În cadrul aceluiași curent de gândire se situează
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
distingă trăsăturile majore ale caracterului și personalității (testul lui Rorschach, numit și testul petelor de cerneală, sau testul lui Murray, cunoscut și ca testul de apercepție tematică șTATȚ), ele au asigurat celebritatea acestui curent. Utilizarea lor este destul de amplă În antropologia americană. În antropologia franceză, ele au fost mai puțin utilizate, cu atât mai mult cu cât aceasta a adoptat orientări cu totul diferite, fiind puternic influențată de gândirea și curentul structuralist. Ca exemple, totuși, să-i cităm pe Bernot și
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
ale caracterului și personalității (testul lui Rorschach, numit și testul petelor de cerneală, sau testul lui Murray, cunoscut și ca testul de apercepție tematică șTATȚ), ele au asigurat celebritatea acestui curent. Utilizarea lor este destul de amplă În antropologia americană. În antropologia franceză, ele au fost mai puțin utilizate, cu atât mai mult cu cât aceasta a adoptat orientări cu totul diferite, fiind puternic influențată de gândirea și curentul structuralist. Ca exemple, totuși, să-i cităm pe Bernot și Blancard (Nouville, 1953
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
științele despre om” În utopice „științe exacte”. Acestea pot totuși conlucra la elaborarea unei abordări mai „riguroase”, prin prisma unei paradigme unice și dominante, recunoscută și acceptată de către comunitatea științifică. Dintr-o altă perspectivă, Alfred Radcliffe-Brown și, alături de el, reprezentanții antropologiei sociale britanice consideră că antropologia culturală, acordând o mai mică importanță situării În timp, nu poate descrie o societate decât Într-o manieră statică, prin operele și modelele sale simplificate de structuri comportamentale individuale sau colective (patterns, În terminologia lui
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
științe exacte”. Acestea pot totuși conlucra la elaborarea unei abordări mai „riguroase”, prin prisma unei paradigme unice și dominante, recunoscută și acceptată de către comunitatea științifică. Dintr-o altă perspectivă, Alfred Radcliffe-Brown și, alături de el, reprezentanții antropologiei sociale britanice consideră că antropologia culturală, acordând o mai mică importanță situării În timp, nu poate descrie o societate decât Într-o manieră statică, prin operele și modelele sale simplificate de structuri comportamentale individuale sau colective (patterns, În terminologia lui Benedict) ipostaziate, și nu În
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Random House. WYLIE Laurence (1968), Un village du Vaucluse, trad. fr., Paris, Gallimard (prima ediție americană: 1957). Φ APARTENENȚĂ (sentiment de Î), Arie culturală, Atitudine, Cultură, Etnocentrism, Grupuri restrânse (dinamica Î), PARTICULARISME/ UNIVERSALISM Culturătc "Cultură" În lucrarea sa Inițiere În antropologie, Clyde Kluckhohn Își punea Întrebări legate de variabilitatea normelor și practicilor: „De unde vine dezgustul chinezilor față de lapte și derivatele sale? De ce luptătorii japonezi se aruncă În brațele morții În atacuri disperate care nouă ne par nebunești? De ce anumite națiuni Își
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
de vedere, putem vorbi despre strategii și despre raționalitate subiectivă, despre câștiguri și costuri, despre situații și oportunități sau, cu alte cuvinte, despre piețe și organizații, despre rețele de influență și despre relații. O abordare pluridisciplinară, care mobilizează, printre altele, antropologia, psihologia experimentală și sociolingvistica, a Început să se dezvolte În ultimii ani, Încercând să explice noile crime și delicte, cum sunt frauda electronică sau atentatele teroriste, accentul căzând pe o Întrepătrundere mai strânsă Între mediul de origine și istoria personală
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
RICŒUR Paul (1990), Soi-même comme un autre, Paris, Seuil. Φ ANTICOLONIALISM, Culturalism, DREPTURILE OMULUI, ETNICITATE, Etnocentrism, Rasă, Recunoaștere (politică de Î), PARTICULARISME/UNIVERSALISM Difuziune/difuzionismtc "Difuziune/difuzionism" Repunând În discuție ideea evoluționistă a marilor etape ale istoriei, curentul difuzionist din antropologie Își propune să studieze distribuția geografică a trăsăturilor culturale, explicându-le prezența printr-o succesiune de Împrumuturi de la un grup la altul. El afirmă că procesele de inventare sunt puțin numeroase și privește asemănarea unor elemente ținând de două grupuri
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
op. cit.). Una dintre ultimele observații importante ce trebuie făcute cuprivire la acest subiect, din nefericire inepuizabil, este aceea că apariția comportamentelor legate de prejudecăți și de stereotipuri, precum și agravarea lor rezultă din situația descrisă de nenumărate ori de specialiștii În antropologie și În psihosociologia cognitivă și a reprezentărilor: există o inflație și o saturație de gânduri cu potențial fascist, violente, intolerante sau reducționiste În mediul Înconjurător restrâns sau extins. Pericolul reacției la contextul internațional și la influența discursurilor liderilor emblematici de
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
totuși distincția Între praxeologie și istorie: prima se referă la cunoașterea unor universalii și a unor categorii catalactice, structura logică a minții umane fiind universală (raționalism critic); cea de-a doua, calificată ca non-știință și incluzând deopotrivă istoria economică și antropologia, se concentrează asupra valorilor și judecăților de valoare, conținutul gândirii fiind variabil În timp și În spațiu. Dacă apriorismul metodologic al primeia duce la teoreme În mod necesar adevărate, metoda comprehensivă a celei de-a doua pune În evidență „tipuri
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]