2,684 matches
-
vas cu apă, pun două bețișoare în cruce și o piatră de magnet cât palma. În 1269, Pierre de Maricourt, supranumit Peregrinus, scria că busola este formată dintr un ac magnetic fixat pe vârful ascuțit al unei vergele verticale de aramă, astfel încât acul să se rotească ușor. Tot el a descris și busola plutitoare, mai veche decât cealaltă. Busola magnetică a fost utilizată și pentru alte scopuri: mici cadrane solare pliabile, ceasuri care necesitau alinierea pe direcția nordului ca să funcționeze corect
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
o putere de pătrundere de neimaginat până atunci. Ele străbat cu usurință cartonul, lemnul, stofa; ele străbat tăblia unei mese subțiri, o carte de două mii de pagini și fac să strălucească în continuare ecranul plasat în calea lor. Numai metalele, arama, fierul, argintul, plumbul par a fi mai puțin penetrabile, cele mai dense dintre ele fiind practic opace. Cel mai ciudat însă, dintre toate acestea era faptul că, dacă pielea era foarte transparentă, oasele erau mai puțin transparente. Cercetătorul, interpunându și
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
Lui Nicolae Bălcescu, Balada vânzătorului de mărunțiș), Florin Mugur (Cuvintele lui Stalin, La optsprezece ani), Ion Gheorghe (Balada lui Ion și-a lui Octombrie, Țara mea, Pegasul meu), Ion Horea ( Noi purtăm în suflet primăvara, Gânduri lângă un ban de aramă), Florența Albu (Roza, Anii de studenție, Pe Ceahlău), Victor Tulbure, Ion Băieșu, Nicolae Stoian, Doina Ciurea, Ion Acsan, Daniel Drăgan, Horia Aramă. Proza este reprezentată prin fragmente de roman de Ion Grecea (Spionaj la graniță) și Remus Luca (Ana Nucului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285374_a_286703]
-
lui Octombrie, Țara mea, Pegasul meu), Ion Horea ( Noi purtăm în suflet primăvara, Gânduri lângă un ban de aramă), Florența Albu (Roza, Anii de studenție, Pe Ceahlău), Victor Tulbure, Ion Băieșu, Nicolae Stoian, Doina Ciurea, Ion Acsan, Daniel Drăgan, Horia Aramă. Proza este reprezentată prin fragmente de roman de Ion Grecea (Spionaj la graniță) și Remus Luca (Ana Nucului), prin schițe și povestiri de Vera Hudici (Referință), Radu Cosașu (O știre de câteva rânduri, Sunt de discutat probleme importante), Ștefan Luca
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285374_a_286703]
-
XVII-lea, București, 1991; Heere Heeresma, O zi la plajă, pref. Petre Solomon, București, 1970; Robert Merle, Un animal înzestrat cu rațiune, București, 1970; Jan Mens, Meșterul Rembrandt, București, 1971; Graciliano Ramos, Săo Bernardo, București, 1972; Simon Vestdijk, Grădina de aramă, București, 1972, A cincea pecete, pref. Andrei Pleșu, București, 1976; Literatura mărturisirilor, I-II, pref., Silvian Iosifescu, București, 1972 (în colaborare); Hella S. Haasse, Misterul Bomarzo, pref. Ion Frunzetti, București, 1973; Raffaello Brignetti, Pescărușul albastru, pref. Rodica Locusteanu, București, 1973
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289087_a_290416]
-
un mélange al celor două sisteme mitice, cel european arhaic și cel indo-european. Despre religia Europei arhaice nu vorbesc numai treizeci de mii de statuete, modelate sau sculptate În cele mai diferite materiale (printre care pentru prima dată aurul și arama), ci și o mare cantitate de vase ornate, obiecte liturgice, altare, modele de sanctuare, situri cu sanctuare autentice, figurate pe ceramică sau pe pereți și semne grafice convenționale simbolizând idei abstracte (ideograme). În patru milenii de viață, imaginile mitice și
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
de-al II-lea mileniu și cea mai mare parte a primului mileniu, și arameilor, a căror limbă a reușit să Înlocuiască akkadiana (asiro-babiloniana), care a fost secole de-a rândul prima lingua franca din Orientul Mijlociu antic. Despre amoriți și aramei s-a vorbit deja puțin mai sus. Despre religia amoriților se va vorbi pe scurt În „Apendice” (subcapitolul 7.3). Este evident că meritul de a fi creat prima civilizație „literată” mesopotamiană, care se manifestă Într-o primă scriere propriu-zisă
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
numea Eșarra, „Casa/Templul celui atotputernic”. În ciuda afirmării sale repetate În Asiria, mai ales În mileniul I Î.Hr., cultul lui Assurxe "Assur" nu a fost niciodată preluat În Babilon. În schimb, Assur ajunge să fie venerat, mai târziu, la aramei, sub numele de Assirxe "Assir". Ascensiunea lui Assurxe "Assur" merge În tandem cu ascensiunea politică a Asiriei. În secolul al XIII-lea Î.Hr., acesta primește deja atributele lui Enlilxe "Enlil" și este invocat adesea Înaintea lui. În capitală, zeul
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Advena. Gli dèi fenici e l’interpretazione classica, Roma. Ribichini, S. și Xella, P. (1994), La religione fenicia e punica in Italia, Roma. Xella, P. (1991), Baal Hammon. Recherches sur l’identité et l’histoire d’un dieu phénico-punique, Roma. Aramei Abou-Assaf, A., Bordreuil, P. și Millard, A.R. (1982), La statue de Tell Fekherye et son inscription bilingue assyro-araméenne, Paris. Greenfield, J.C. (1974), „The Marzeah as a Social Institution”, În AAASH, nr. 22, pp. 451-455. Greenfield, J.C. (1987), „Aspects of
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
accueillent țes paroles. (Épitaphe) (Miclău, 1978 : 449) [...] în panică furnicile își căra sub chip de ouă-larve viitorul. (Dumbrava africană) (Blaga, 2010 : 330) [...] leș fourmis dans la panique du trépas portant dans leș œufs-larves l'avenir. (Bois africain) (Miclău, 1978 : 481) Arama grea că vinul părul [...]. (Portret) (Blaga, 2010 : 388) Airain lourd țel le vin leș cheveux [...]. (Portrait) (Miclău, 1978 : 519) În cuibul de-argilă, sub streșini, stau puii ghirlanda de capete. (Cuib de rândunica) (Blaga, 2010 : 508) Dans le nid d
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Paul Miclău est littérale, celle de Jean Poncet, plus poétique, est le résultat de son interprétation. Un " tableau vertigineux "1604, construit sur un cumul de métaphores, est présenté par le poème Tămâie și fulgi (Encens et neige) : " [...] și fulgi de-aramă azvârliți din cer/par clopoțeii atârnați/de gâtul pașilor de cai pe drum. " Leș deux traductions de cette image identifiées dans notre corpus șont : " [...] et aux cous de leurs pas sur la route/leș chevaux portent des clochettes/comme des
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
lui Mihai Eminescu este necesară o informație pe măsură, pentru a argumenta orice afirmație. Orice demers analitic trebuie să facă apel la o „critică de profunzime” și nu În ultimul rând la ,,lirismul eminescian În sine:” „De treci codri de aramă, de departe vezi albind Ș-auzi mândra glăsuire a pădurii de arint. Acolo lângă izvoară, iarba pare de omăt, Flori albastre tremuri ude În văzduhul tămâiet...” Mihai EMINESCU PROZA NICOLAE FILIMON - CIOCOII VECHI ȘI NOI „Ce naște din pisică șoareci
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
n-ai să poți face nimica.” Și Într-adevăr, eroii lui Creangă „tuscinci” Își fac datoria pentru care au fost destinați. Gerilă Îi scapă pe protagoniști de focul În care ar fi ars dacă ar fi intrat În casa de aramă. „Suflă de trei ori cu buzișoarele sale... și casa rămâne ... cum e mai bine de dormit Întrînsa”. Când se supără pe tovarășii săi, „că toți Îi stau Împotrivă... trântește o brumă pe pereți... de au Început a clănțăni și ceilalți
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
din 30 iunie 1941. 27. 8 iulie 1941. Notă telefonică a Armatei a 4-a referitoare la măsurile antievreiești adoptate de Poliția Huși. 28. 9 iulie 1941. Nota nr. 295 întocmită de directorul Direcției Justiției Militare, colonelul magistrat Ioan. G. Aramă, cu privire la transportarea pe calea ferată, pe ruta Iași-Călărași, a 2350 de evrei evacuați din Iași, transport în urma căruia și-au pierdut viața 1409 evrei. 29. 11 iulie 1941. Raportul contrainformativ nr. 2 înaintat Armatei a 3-a de comandantul Diviziei
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
pontonieri: La 7 Iulie au mai murit 5, iar circa 69 sunt în stare muribundă: Medicul Garnizoanei Călărași a constatat că moartea se datorește mizeriei fiziologice. Cercetările asupra morții acestor evrei sunt în curs. DIRECTORUL JUSTIȚIEI MILITARE COLONEL MAGISTRAT ss. Aramă G. Ioan199 *) Adnotare: "9.7.1941 Mi se va prezenta rezultatul cercetărilor. General ss. Iacobici"200. AMR, fond 5465-Direcția Justiției Militare, dosar nr. 2184, f. 1. Documentul nr. 29 DIVIZIA 1 BLINDATĂ P.C. Crișcăuți Statul major. 11.VII.1941 Biroul
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
oare conștienți că atacul pentru cucerirea Basarabiei ne va aduce pierderi în români și că Basarabia va fi pustiită și arsă ? Cine ne-a putut opri să nu acceptăm asemenea sacrificii ? Când evreii în țara noastră și-au dat suficient arama pe față, dovedindu-se periculoși din toate punctele de vedere, se vor găsi oameni în această țară care să-i ajute ca să mai rămână, pe motiv că plecarea lor va produce goluri și micșorarea veniturilor statului, etc.? Se pot echivala
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Ordonanței Nr. 9/942 a Comandamentului Militar Odessa, în sensul că, cei ce vor comite abaterile prevăzute în acea Ordonanță, vor fi trimiși în judecata Curții Marțiale. DIRECTORUL JUSTIȚIEI MILITARE GENERAL MAGISTRAT /ss/ Stroia Șeful Secției Justiție Colonel Magistrat /ss/ Aramă G. Ioan Pentru conformitate Lt. Col. Magistrat ss. M. Busuioceanu 1273 M. Busuioceanu *) Adnotare: "Raport către Domnul Mareșal. Transnistria este guvernată prin ordinele Comandamentului de Căpetenie. General /ss/ Pantazi 1942.X.7". CNSAS, fond Penal, dosar nr. P 7244 (Aramă Ioan
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
ss/ Aramă G. Ioan Pentru conformitate Lt. Col. Magistrat ss. M. Busuioceanu 1273 M. Busuioceanu *) Adnotare: "Raport către Domnul Mareșal. Transnistria este guvernată prin ordinele Comandamentului de Căpetenie. General /ss/ Pantazi 1942.X.7". CNSAS, fond Penal, dosar nr. P 7244 (Aramă Ioan), volumul I, f. 134+verso. Documentul nr. 331 MARELE STAT MAJOR SECȚIA I-a Biroul 10 Nr. 99.664 din 5 Octomvrie 1942 NOTĂ 1/. Guvernământul Bucovinei s'a opus măsurilor luate de Corpul 4 Teritorial de-a lua
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
ARMATEI *) Adnotare: "Împușcarea fără judecată numai în caz de mișcări în contra ordinei și siguranței. Altfel cu judecată. Judecata trebue să se facă după o procedură specială și foarte rapidă-2-3 zile. Legiferare. Mareșal Antonescu" CNSAS, fond Penal, dosar nr. P 7244 (Aramă Ioan), volumul I, f. 135+verso. Documentul nr. 340 D.G.P. 16 Octomvrie 19421302 În cercurile evreești din Capitală, a produs satisfacție comunicatul privitor la Consiliul de Miniștri, ținut în ziua de 13 Octomvrie a.c.1303, în care s'a discutat
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
deoarece potrivit dispozițiunilor procedurale în vigoare din Codul Justiției Militare, infractorii la Ordonanțele Comandamentelor Militare pot fi trimiși direct în judecată și judecați în 2-3 zile. DIRECTORUL CONTENCIOSULUI GENERAL MAGISTRAT /ss/ C. Manoliu 1313 DIRECTORUL JUSTIȚIEI MILITARE COLONEL MAGISTRAT/ss/Aramă G. I. Pentru conformitate Lt. Colonel Magistrat ss. M. Busuioceanu M. Busuioceanu *) Adnotare: "A se raporta ordinul de executare făcut de Direcția Justiției. General /ss/ Pantazi 1942.X.24". CNSAS, fond Penal, dosar nr. P 7244 (Aramă Ioan), volumul I
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
COLONEL MAGISTRAT/ss/Aramă G. I. Pentru conformitate Lt. Colonel Magistrat ss. M. Busuioceanu M. Busuioceanu *) Adnotare: "A se raporta ordinul de executare făcut de Direcția Justiției. General /ss/ Pantazi 1942.X.24". CNSAS, fond Penal, dosar nr. P 7244 (Aramă Ioan), volumul I, f. 133. Documentul nr. 343 MARELE STAT MAJOR SECȚIA I-a Biroul 10 Nr. ......din 27 Oct. 1942 NOTĂ ISTORIC ASUPRA SANCȚIUNILOR APLICATE EVREILOR CARE SE SUSTRAG DELA MUNCA OBLIGATORIE. I. În luna Aprilie 1942, problema muncii
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Nu se semnalează temporizări în materie de procese contra siguranței Statului. p. DIRECTORUL JUSTIȚIEI MILITARE COLONEL MAGISTRAT, ss. D. Rudeanu 1381 *) Adnotări: "De acord. D-lui Mareșal General Magistrat ss. Stroia"; +) "HOTĂRÂREA: da !! ss. Antonescu"; "Conform cu originalul. General Magistrat ss. Aramă". CNSAS, fond Penal, dosar nr. P 7244 (Aramă Ioan), volumul I, f. 142+verso. Documentul nr. 360 DIRECȚIUNEA GENERALĂ A CĂILOR FERATE ROMÂNE DIRECȚIUNEA ADMINISTRATIVĂ București I, Str. R. Poincaré 5, Et. 3 Telefon 4.78.10 MARELUI STAT MAJOR
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
contra siguranței Statului. p. DIRECTORUL JUSTIȚIEI MILITARE COLONEL MAGISTRAT, ss. D. Rudeanu 1381 *) Adnotări: "De acord. D-lui Mareșal General Magistrat ss. Stroia"; +) "HOTĂRÂREA: da !! ss. Antonescu"; "Conform cu originalul. General Magistrat ss. Aramă". CNSAS, fond Penal, dosar nr. P 7244 (Aramă Ioan), volumul I, f. 142+verso. Documentul nr. 360 DIRECȚIUNEA GENERALĂ A CĂILOR FERATE ROMÂNE DIRECȚIUNEA ADMINISTRATIVĂ București I, Str. R. Poincaré 5, Et. 3 Telefon 4.78.10 MARELUI STAT MAJOR S. I-a LOCO 113 conf. MONT. 1942
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Petre, 861 Apostolescu, Vasile, 70, 136, 151, 153, 183, 212, 213, 215, 267, 272, 274, 434, 477 Apostolide, Ioan, 469, 584, 599, 605, 630, 631, 681, 682, 692, 712, 714, 720, 725, 734, 738, 763, 772, 773, 786, 787, 797 Aramă, Ioan G., 55, 154, 686, 698, 702, 727 Arbore, Ioan, 63, 248, 263, 266, 269, 285, 383, 481, 483, 485, 490, 525, 543, 544, 613, 748, 750, 763, 772, 773, 786, 787, 789 Arcu (strada), 128 Ardeleanu, Eftimie, 24 Arhip
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
10 ani degradare civică. Ulterior pedeapsa i-a fost redusă la 12 ani și 6 luni, fiind eliberat la 22.10.1956. A trecut prin închisorile din Aiud și Făgăraș. Sublocotenent de rezervă (din 01.10.1923). 199 Ioan G. Aramă (1890-?), militar de carieră și magistrat român. Intră în armată cu gradul de sublocotenent (1913), participă la primul război mondial. Șeful Direcției Justiției Militare din Ministerul de Război (20.05.1937-10.12.1941). Prin Decizia Ministerială Nr. 3000 din 20
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]