2,792 matches
-
descoperit și „perle” din minereu de cupru, cele mai vechi din țară și printre cele mai vechi din Europa . Din perioada culturii "Gumelnița" s-au găsit așezări la Glina, Jilava, Măgurele ș.a. La Chitila s-a descoperit o brățără de aramă, cu capete în formă de șarpe. Acest tip de brățară stă la originea altor brățări cu capete de șarpe realizate însă mai târziu. Se confirmă astfel părerile istoricilor Vasile Pârvan și Nicolae Iorga că arta traco-dacilor are origini în milenii
Istoria Bucureștiului () [Corola-website/Science/306108_a_307437]
-
arbore rășinos, deci rezistent la apă, fiind etanșată pe interior și exterior cu un strat de catran (Geneza 6:14-16). Nu se spune cum a îmbinat Noe bârnele. Însă, înainte de relatarea despre Potop, Biblia vorbește despre făuritori de unelte de aramă și de fier (Geneza 4:22). În orice caz, și în prezent se folosesc cuie de lemn la construirea unor ambarcațiuni de lemn. Arca avea compartimente, o ușă pe lateral și un țohar înalt de un cot, care, după cât se
Arca lui Noe () [Corola-website/Science/304827_a_306156]
-
pe teritoriul orașului, lângă cimitirul evreiesc. Locuitorii acestor sate își construiau case spațioase, cu sau fără nivel, din lemn și lut amestecat cu pleavă și paie. Populația era antrenată în cultivarea pământului, creșterea vitelor, produceau unele de muncă, deși cunoșteau arama, totuși majoritatea uneltelor de muncă era din cremene. Așezările au fost mistuite de foc, rămânând urme de case, grămezi de lut, ar cu amprente de nuiele, vase de argilă și alte obiecte casnice. După cucerire Daciei de către Imperiul Roman în
Briceni () [Corola-website/Science/305585_a_306914]
-
Bucovina, pe care episcopul Eugenie Hacman anunțase că o va sprijini, s-a ridicat la 94 florini și 33 creițari. Andrei Șaguna a investit în 1859 o sumă de 24.000 de florini într-o societate pentru exploatarea minelor de aramă (Sz. Domokos și Fűle), înregistrându-se începând din anul 1861 o pierdere. Fondurile pentru construcția catedralei au ajuns la sfâșitul anului 1863 la suma de 51.384,44 florini. Donațiile au continuat să vină și după moartea lui Șaguna în
Catedrala Mitropolitană din Sibiu () [Corola-website/Science/305723_a_307052]
-
este așezată între valea pârâului Ozana și cea a pârâului Nemțișor. Arboretul este interesant prin dimensiunile și aspectul exemplarelor de stejar, prin particularitățile subarboretului, bogăția florei ierboase, infiltrațiile de conifere etc. Vârstă acestor arbori variază între 150-200 ani. Codrii de Arama sunt situați în comuna Agapia pe dealul Filioara, fiind alcătuiți în cea mai mare parte din goruni seculari. La poalele dealului se află pârâul Filioara cu pâlcuri de răchitișuri și mici mlaștini. În jur sunt pajiști. La asfințit se poate
Munții Stânișoarei () [Corola-website/Science/306306_a_307635]
-
meleaguri erau populate încă din adîncul istoriei. Deja în secolul II d. Hr. aici au apărut 2 sate, populate de oameni sedentari, care cultivau pămîntul, creșteau vite, practicau diferite meșteșuguri, modelau vase de argilă, produceau diferite obiecte și unelte de aramă, bronz, fier și din alte materiale, făceau comerț intens cu orașele Imperiului Roman, beneficiind de moneda romană. Satele și-au încetat existența în anul 376 în urma invaziei hunilor, fiind devastate și incendiate. Pe vetrele lor au fost atestate urme de
Dubna, Soroca () [Corola-website/Science/305244_a_306573]
-
acestei epoci. În anul 1877, în locul numit "Rodeburg" au fost găsite trei securi de bronz cu cârlig și două cercuri de bronz (pentru butucul roții carului) datând din epoca bronzului. Pe teritoriul satului s-au mai descoperit o secure de aramă din "perioada timpurie a bronzului", un ac de bronz din "epoca târzie a bronzului" și nouă brățări din epoca bronzului. Din locuri neprecizate mai provin un vârf de lance și o brățară, amândouă de origine celtică, un brăzdar de fier
Vurpăr, Sibiu () [Corola-website/Science/301519_a_302848]
-
ale naturilor statice realizate de Andrei Sârbu. Perioadă realizării ciclului de tablouri cu genericul “Reflexe” (1987-89) este considerată că perioada atingerii de către Andrei Sârbu a maturității depline în creație. Operele din această perioadă precum “ Înaltul cerului”, “De treci codri de aramă”, “Fiind băiat păduri cutreeram”, “Nu credeam să-nvăț a muri vreodată” și ciclul de tablouri cu genericul “Câmp” țin de genul abstracției lirice. Din 1988, în mare parte datorită eforturior lui Marat Ghelman, Andrei Sârbu începe să participe la expozițiile
Andrei Sârbu () [Corola-website/Science/299996_a_301325]
-
Ghelman, Andrei Sârbu începe să participe la expozițiile moscovite. Lucrarea “Sonet” (1989) este une dintre cele mai reprezentative din ciclul “Reflexe” în care poate fi depistată influența expresionismului abstract, a suprematismului și a curentului De Stijl. “De treci codri de aramă” (1989) este una dintre cele mai poetice opere din această perioadă. În seria “Metaforme” precum și în ciclul de tablouri “Fără titlu”, Andrei Sârbu caută limbajul picturii pure, non figurative. Galbenul divers atât în saturație cât și în valoare a constituit
Andrei Sârbu () [Corola-website/Science/299996_a_301325]
-
aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate"). Acesta se suprapune sitului de importanță comunitară și ariei de protecție specială avifaunistică omonime și include trei rezervațiile naturale de interes național: Pădurea de Argint, Codrii de Aramă și Rezervația de zimbri și faună carpatină Dragoș Vodă. Parcul prezintă o arie naturală (păduri de conifere, păduri mixte, păduri caducifoliate, păduri în tranziție, pajiști ameliorate, vârfuri, culmi, abrupturi stâncoase, grote, văi, mlaștini și turbării) cu o diversitate floristică și
Parcul Natural Vânători-Neamț () [Corola-website/Science/313064_a_314393]
-
Transilvania, purtătorii ei au impus primele vase antropomorfe și zoomorfe realiste. Prezentă în Câmpia Română, s-a extins pe un spațiu larg, cuprins între Munții Carpați și Balcani. Se caracterizează prin răspândirea toporului cu gaură pentru coadă, utilizarea frecvența a aramei pentru producerea podoabelor și uneltelor și pictură cu grafit. Apărută în mileniul IV î.e.n., a fost prezentă în sud-estul Transilvaniei și sud-vestul Moldovei. S-a extins către est, până la Nipru. Impresionează prin ceramică, decorată cu forme geometrice, în care predomină
Preistoria pe teritoriul României () [Corola-website/Science/314605_a_315934]
-
vas format din șase siluete feminine în vâltoarea unui dans popular. Sunt bine reprezentate și cuptoarele din lut ars. Prezența la est de Prut, atestată după descoperirile de la Seliște de pe răul Răuț, Orhei, Zahareuca sau valea Botnei. Apar unelte din aramă și din bronz, iar purtătorii culturii răspândesc calul domestic în spațiul carpato-danubian și central-european. Prezentă în Transilvania, Banat, Oltenia, vestul Munteniei. Începutul Epocii bronzului în România poate fi plasat la mijlocul mileniului al III-lea î.Hr. Cele mai importante culturi sunt
Preistoria pe teritoriul României () [Corola-website/Science/314605_a_315934]
-
prim inventar păstrat al parohiei întocmit de părintele Iulian ne spune că parohia greco-catolică Frata avea o biserică de lemn ridicată în 1827 cu prestol de piatră și turn cu două clopote. În altar se mai aflau: patru sfeșnice de aramă galbenă cu câte trei crengi, trei cruci, un potir de sticlă, un disc de argint, o stea suflată cu aur, un antimis din 1839, trei icoane, un sfeșnic pe proscomidiar și o scatulă pentru comunicat. La capitolul veșminte aflăm trei
Biserica de lemn din Frata () [Corola-website/Science/314115_a_315444]
-
și capiteluri, chenare de uși și ferestre sculptate în piatră din veacurile XVII-XVIII, cărți rare în ediții de lux, picturi din sec. al XIX-lea, faianță, mobilier de stil din diferite epoci, artă orientală (vase și stampe japoneze, vase de aramă orientale), iar la subsol, din iun. 1971, o interesantă și cuprinzătoare secție de Practica viticulturii în podgoria Dealu Mare. Schitul Sf. Maria - Cricov cu biserica de lemn se află în Jercălăi, Urlați. Biserica de lemn, monument de arhitectură, a fost
Monumente istorice ale orașului Urlați () [Corola-website/Science/313827_a_315156]
-
naturilor moarte artistul iese în afara convenției dominante în ceea ce privește tematica. Naturile moarte ale lui Chardin sunt lipsite de orice simboluri sau anecdotă, ele sunt un exemplu de moderație și simplitate, artistul renunță la pitorescul decorativ în favoarea unor motive comune. "Vasul de aramă", împreună cu alte câteva vase, reprezintă o parte dintr-o bucătărie. Chardin plasează obiectul pe fundalul unui perete cenușiu, aproape monoton, dând astfel naștere unui efect de reducere a profunzimii și, în consecință, evidențiază obiectul din prim-plan. Totul este integrat
Jean Siméon Chardin () [Corola-website/Science/314783_a_316112]
-
în , nominativ plural: "asses", iar la genitiv plural: "assium") era o monedă de bronz sau de cupru din Roma antică. Greutatea și aspectul acestei monede au evoluat în mod considerabil de-a lungul secolelor. Cuvântul din provine din cuvântul din : „aramă”, „bronz”. În "Istoria" sa despre începuturile Republicii Romane, în secolul al IV-lea î.Hr., Titus Livius face referință la as ca unitate de cont, de exemplu pentru evaluarea censului sau în suma totală a amenzilor. La începutul secolului al III
As (monedă) () [Corola-website/Science/323446_a_324775]
-
de tipul celei întâlnite în lucrările lui Chină Miéville, având ca fundal o societate tehnologică la nivelul erei victoriene. Cititorul află povestea a doi buni prieteni, Râule - un vindecător și Gwynn - un vânător de recompense, care fug din Ținutul de Arama, urmăriți de Armată Eroilor. Ajungând în orașul Ashamoil cu gândul să înceapă o nouă viață, dau peste necazuri nebănuite. Personajele sunt bine creionate, iar decorul este bine descris, dând impresia unei lumi moderne aruncată în Vestul Sălbatic. Spitalul din Ashamoil
Orașul gravat () [Corola-website/Science/322926_a_324255]
-
întrerupte de cataclisme rămân un mister. Din perioada 4000 - 2000 î.Hr. s-au găsit urme de civilizație primitivă, tehnic și cultural (topoare de piatră, cuțite de obsidian, peșteri de locuit sau peșteri cimitir). În perioada 2800 - 2500 î.Hr. apare metalurgia aramei (datorită unei presupuse migrări a unor populații din Asia Mică). În perioada 2500 - 2000 î.Hr (cultura minoică timpurie) se dezvoltă epoca bronzului, se folosește scrierea pictografică și se consolidează epoca sclavagistă. Vasele de piatră sunt șlefuite, bijuteriile sunt din
Terra - planeta vieții () [Corola-website/Science/319386_a_320715]
-
În jurul Stelei lui David se văd șapte stele, amintind de cele șapte ore de lucru cotidiene. Cele șapte stele erau parte din steagul propus de Herzl pentru viitorul stat evreiesc. Pe teritoriul orașului s-au găsit vestigii arheologice din Epoca aramei și a bronzului. În evul mediu zona a fost pentru multă vreme puțin locuită. La începutul veacului al XVIII-lea populației arabe existente în zonă i s-au alăturat membri ai tribului de beduini Abu Kishk din Sinai, iar după
Ramat Gan () [Corola-website/Science/319897_a_321226]
-
păstoririi sale s-a mărit pridvorul, s-au construit cele două veșmântării (preoțească și arhierească) de-o parte și de alta a sfântului prestol, mărindu-se, totodată, și proscomidiarul, s-a parchetat altarul, s-au acoperit turlele cu tablă de aramă și s-au îmbrăcat în argint două icoane mari din catapeteasmă. Episcopul Nifon Criveanu (1934-1935) a efectuat o serie de reparații ale lăcașului de cult: s-au reparat și vopsit strănile, s-au curățat părțile aurite și argintate din catapeteasmă
Catedrala Episcopală din Huși () [Corola-website/Science/318910_a_320239]
-
din cânepă, una din giulgiu dar și de o năframă roșie cu flori. Pe masa altarului se afla o cruce de lemn, frumos proporționată și pictată. De cruce era rezemată icoana Sfintei Treimi. Tot pe masă stăteau două sfeșnice din aramă. Pentru proscomidie se folosea o scândură învelită cu două fețe de masă de hârtie. O ladă de lemn era folosită ca spațiu de depozitare. Dintre vasele specifice cultului întâlnite în această biserică, protocolul enumeră: un potir, un disc, o lingură
Biserica de lemn din Târlișua () [Corola-website/Science/318940_a_320269]
-
cu două fețe de masă de hârtie. O ladă de lemn era folosită ca spațiu de depozitare. Dintre vasele specifice cultului întâlnite în această biserică, protocolul enumeră: un potir, un disc, o lingură pentru cuminecătură din cositor, o stea de aramă. Cădelnița era tot din aramă. Cărțile bisericii erau: o evanghelie, un liturghier, un minologhion și un "apostoleriu". După edificarea noii biserici, vechea biserică a fost demolată iar lemnele au fost vândute unor săteni. O parte din bârnele pictate dar și
Biserica de lemn din Târlișua () [Corola-website/Science/318940_a_320269]
-
de hârtie. O ladă de lemn era folosită ca spațiu de depozitare. Dintre vasele specifice cultului întâlnite în această biserică, protocolul enumeră: un potir, un disc, o lingură pentru cuminecătură din cositor, o stea de aramă. Cădelnița era tot din aramă. Cărțile bisericii erau: o evanghelie, un liturghier, un minologhion și un "apostoleriu". După edificarea noii biserici, vechea biserică a fost demolată iar lemnele au fost vândute unor săteni. O parte din bârnele pictate dar și ușa bisericii se puteau vedea
Biserica de lemn din Târlișua () [Corola-website/Science/318940_a_320269]
-
și taxe, prin emiterea de monedă în cantități suficiente și cu valori potrivite, precum și prin stimularea schimburilor comerciale cu țările vecine cu care încheie tratate și privilegii în acest sens. Se înființează noi surse de venit în urma deschiderii minelor de aramă, în timp ce producțiile de cereale, animale și sare cresc. Administrația este organizată centralizat, punându-se accentul pe sfatul boieresc alcătuit în principal din dregătorii curții. De asemenea, se înmulțește numărul funcționarilor însărcinați cu adunarea impozitelor și judecarea pricinilor și le sunt
Mircea cel Bătrân () [Corola-website/Science/297281_a_298610]
-
se află stema țării, iar pe revers reprezentarea lui Mircea în costum bizantin, cu lancea în mâna dreaptă și globul crucifer în mâna stângă. Pe lângă aceste tipuri de ducați, realizați din argint, a fost bătută și o serie redusă din aramă amestecată cu argint. A fost emisă de asemenea și monedă măruntă, numită "ban", care prezintă pe avers stema dinastică timbrată cu un coif pe care stă acvila valahă, iar pe revers o cruce cu brațe egale despicate, cu un număr
Mircea cel Bătrân () [Corola-website/Science/297281_a_298610]