16,661 matches
-
la dreapta lui. Unii dintre catharii radicali au credința că Judecata a și avut loc. Miracolele lui Cristos nu sînt fizice, ci spirituale. Nu există Înviere a trupului de carne, ci numai a trupului angelic sau celest. Albigenzii neagă liberul arbitru, căci Dumnezeu Însuși nu dispune de liber arbitru, astfel că nu l-ar putea acorda creaturilor sale. Profesează preexistența sufletelor, susținînd că poporul psihic al lui Dumnezeu este antiquus, „primordial”, căci Dumnezeu nu mai creează noi suflete. SÎnt Împotriva sacramentelor
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
credința că Judecata a și avut loc. Miracolele lui Cristos nu sînt fizice, ci spirituale. Nu există Înviere a trupului de carne, ci numai a trupului angelic sau celest. Albigenzii neagă liberul arbitru, căci Dumnezeu Însuși nu dispune de liber arbitru, astfel că nu l-ar putea acorda creaturilor sale. Profesează preexistența sufletelor, susținînd că poporul psihic al lui Dumnezeu este antiquus, „primordial”, căci Dumnezeu nu mai creează noi suflete. SÎnt Împotriva sacramentelor, sînt vegetarieni, nu depun jurămînt și nu ucid
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
Luca 22:53), este puternic În nelegiuire. Răul, Împărțit Între Domni și Prinți, este coetern cu Dumnezeu și nu va avea niciodată sfîrșit. De fapt, potrivit lui Sacconi, Ioan de Lugio consideră că nimic din tot ce există nu are liber arbitru, nici măcar Dumnezeu, căci altminteri voința lui Dumnezeu ar fi prevalat asupra celei a Diavolului. În consecință, Dumnezeu nu este nici omniscient, nici atotputernic. Nu există decît o singură creatură a lui Dumnezeu care n-a fost Întinată de Diavol: Cristos
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
antagonismul celor două Principii), tot de origine livrescă Însă ceva mai superficial. Au fost revitalizate În catharismul radical următoarele trăsături ale orgenismului: preexistența sufletelor; corporalitatea Îngerilor; dubla creație și lumile paralele; judecățile multiple; trupul Învierii; negarea atotputerniciei și a liberului arbitru ale lui Dumnezeu. Numai subordinaționismul și căderea sufletelor În trupuri sînt idei comune origeniștilor, catharilor monarhieni (bogomili, reformați sau nu) și catharilor radicali. 5. Catharismul provensal din secolul al XIV-lea Jacques Fournier (aprox. 1280-1342) a devenit episcop de Pamiers
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
doi Authié poate fi definită drept monarhiană, chiar dacă acest Dumnezeu ce astupă cu piciorul gaura din cer, pe unde Îi fugeau Îngerii, pare cam excentric. Însă ascultătorii predicilor nu se arătau Înclinați spre speculații pe tema atotputerniciei sau a liberului arbitru divin. Fantaziasmul lui Nazarie este preferat realismului lui Desiderius, origenismul popular Înțeles ca reîncarnare - traducianismului bogomil, iar „veșmintelor de piele” li se acordă aceeași importanță ca În vechea tradiție. În decursul celor trei ani de noviciat În Lombardia (1296-1299), Pierre
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
acestea, limitele stricte ale ortodoxiei În marele său poem. În ciuda măreției lui dramatice, Satan - eroul poemului - rămîne adversarul invidios al unui Dumnezeu atotputernic. În ceea ce Îi privește pe Adam și Eva, ei păcătuiesc În buna tradiție augustiniană, dintr-un liber arbitru care nu este, totuși, definit În termeni sexuali, pînă și În rîndul Îngerilor Împlinirea sexuală fiind un eveniment dezirabil. Ar fi imposibil să Întreprindem aici o analiză a narațiunilor mitologice create de William Blake sub influența platonismului lui Thomas Taylor
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
inclus și credincioșii ortodocși martiri, dar i-a uitat pe enoriașii uniți care au pierit În universul concentraționar comunist. BOR, care oricum a dat cel mai mare număr de preoți arestați, nu avea nevoie de o astfel de „competiție” cu arbitrii care ocolesc reguli deontologice elementare. Potrivit părții greco-catolice, unii preoți uniți trecuți la ortodoxie, dar care ulterior au retractat și au fost arestați apar În Martirologiu ca fiind ortodocși. În plus, coordonatorul general al acestei lucrări ar fi eliminat din
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
rochie (2); schimba (2); siguranță (2); soartă (2); sortare (2); sorteală (2); telefon (2); varianta (2); viața (2); votează (2); accepta; acces; acțiune grea; adevărul; admitere; adopta; aduna; a alege ce e mai bun; alergat; ales; alintă; alta; analizează; liber arbitru; ascunde; asortiment; așteaptă; balanță; bani; bazar; bărbat; bijuterie; botez; bunăstare; bunătate; ce-i bun; cel mai bun; bune; cai; o cale; caltaboș; calul; campanie; candidat; candidați; a fi capabil; capricios; care; cată; cărare; cărți de jucat; căuta; căutare; ce?; cerință
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
vultur (3); zbura (3); alb (2); avînt (2); cer (2); cioară (2); hulub (2); înălțare (2); de înger (2); mașină (2); mînă (2); de pasăre (2); rîndunică (2); sprijin (2); văzduh (2); visător (2); de vultur (2); -; aerodinamic; albină; anexă; arbitru; aripă; aripioară; aviator; de avion; ban; barză; boacă; bolnavă; brațul păsării; bufniță; caldă; carne; cădere; căldură; cîntă; cîrd; claviculă; clătită; cocoș; copil; corp; curcan; de curcan; defect; dorință; emoție; facultate; far; fermecată; de fier; fluturaș; fraged; fragilă; frică; friptă; friptură
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
administrarea se caracterizează prin: formularea în termeni generali a obiectivelor, obținerea succesului prin prevenirea erorilor, plasarea resurselor în plan secundar, adoptarea de decizii puține și pentru un număr mare de persoane, ierarhii și domenii de responsabilitate ample, precizarea rolului de arbitru al administratorului, accentuarea rolului procedurilor, conformismului, pasivității, prudenței, raportărilor periodice; • managementul se remarcă prin: formularea de obiective strategice și operaționale, căutarea condițiilor de obținere a performanțelor măsurabile, abordarea prioritară a resurselor, adoptarea deciziilor de diferite tipuri și grade de complexitate
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
Toc40175063" 1.1 ÎNDOIALA CA METODĂ PAGEREF Toc40175063 \h 4 HYPERLINK \l " Toc40175064" DESPRE METODĂ PAGEREF Toc40175064 \h 4 HYPERLINK \l " Toc40175065" DESPRE ÎNDOIALĂ PAGEREF Toc40175065 \h 8 HYPERLINK \l " Toc40175066" 1.2 ÎNDOIALA CA LIBERTATE: GENIUL RĂU ȘI LIBERUL ARBITRU PAGEREF Toc40175066 \h 14 HYPERLINK \l " Toc40175067" 1.3 ÎNDOIALA CA PRINCIPIU METAFIZIC PAGEREF Toc40175067 \h 16 HYPERLINK \l " Toc40175068" 2 HYPERLINK \l " Toc40175069" COGITO PAGEREF Toc40175069 \h 18 HYPERLINK \l " Toc40175070" 2.1 COGITO, ERGO SUM PAGEREF Toc40175070 \h
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
posibilă. Putem spune că Îndoiala devine un principiu metafizic numai dacă ne permite să ajungem la nivelul fundamental al cunoașterii, al „noțiunilor simple”. 1.2. ÎNDOIALA CA LIBERTATE: GENIUL RĂU ȘI LIBERUL ARBITRUTC " Îndoiala ca libertate: Geniul råu øi Liberul arbitru" \l 4 Există Însă posibilitatea ca eroarea să Își poată avea sursa și În afara rațiunii omenești. Omul ar putea fi indus În eroare În mod voit de către Însuși Creatorul său, sau de către o altă ființă divină care ar putea controla
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
tocmai din cauza faptului că, așa cum vom vedea mai departe, Descartes o consideră, până la urmă, o ideea prea puțin productivă pentru metafizică. Mult mai important i se pare filosofului să se Îndrepte spre analiza și discutarea alteia, anume cea a „liberului arbitru”. Aceasta are meritul de a Înlătura arbitrarul incontrolabil al „geniului rău”. Fiind o instanță negativă, exterioară omului și Într-un fel divină, „geniul rău” scăpa oricărei determinări posibile. El putea fi presupus, i se putea presupune acțiunea, dar nu puteau
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
geniului rău”. Fiind o instanță negativă, exterioară omului și Într-un fel divină, „geniul rău” scăpa oricărei determinări posibile. El putea fi presupus, i se putea presupune acțiunea, dar nu puteau fi produse În nici un fel temeiurile acțiunii sale. Liberul arbitru este o instanță pozitivă, controlabilă, care ne permite să ne manifestăm reținerile În fața cunoștințelor neîndeajuns cercetate sau care sunt suspectate a fi urmare a unor capricii, neînțelese nouă, ale lui Dumnezeu. De aceea, filosoful renunță la presupoziția „geniului rău”, Înlocuindu
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
controlabilă, care ne permite să ne manifestăm reținerile În fața cunoștințelor neîndeajuns cercetate sau care sunt suspectate a fi urmare a unor capricii, neînțelese nouă, ale lui Dumnezeu. De aceea, filosoful renunță la presupoziția „geniului rău”, Înlocuindu-l cu facultatea „liberului arbitru”. „Avem un liber arbitru care ne permite să ne abținem a crede lucrurile Îndoielnice, și astfel ne Împiedică să fim Înșelați. Dar, chiar dacă cel care ne-a creat ar fi atotputernic, și chiar dacă i-ar face plăcere să ne Înșele
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
să ne manifestăm reținerile În fața cunoștințelor neîndeajuns cercetate sau care sunt suspectate a fi urmare a unor capricii, neînțelese nouă, ale lui Dumnezeu. De aceea, filosoful renunță la presupoziția „geniului rău”, Înlocuindu-l cu facultatea „liberului arbitru”. „Avem un liber arbitru care ne permite să ne abținem a crede lucrurile Îndoielnice, și astfel ne Împiedică să fim Înșelați. Dar, chiar dacă cel care ne-a creat ar fi atotputernic, și chiar dacă i-ar face plăcere să ne Înșele, asta nu ne Împiedică
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
să simțim În noi o astfel de libertate Încât, când vrem, putem să ne abținem a Îngădui În convingerea noastră lucrurile pe care nu le cunoaștem bine, și astfel, acea libertate ne ferește a fi Înșelați vreodată”. Îndoiala, prin liberul arbitru, devine expresie a libertății gândirii și condiția esențială a acțiunii spiritului. Înțeleasă În această lumină, Îndoiala delimitează În mod fundamental acțiunea dubitativă de scepticism, refuză negarea absolută și agnosticismul, transformând acțiunea spiritului dubitativ În activitate epistemică. Astfel, Descartes aduce Îndoiala
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
însărcinări publice”, responsabilități pentru organizarea și întreținerea calității vieții școlare (sala de clasă, curtea, grădina). Elevii care primeau, prin rotație, diferite însărcinări, prezentau rapoarte periodice. Se practica sistemul „autoguvernării” elevilor, iar diferendele dintre aceștia erau judecate de un „juriu de arbitri”. Se urmărea ca elevii „să-și facă dreptate prin ei înșiși”. Autorul acestui proiect, profesorul M.I. Ionescu, se întreba: „Oare această judecată făcută de elevi prin ei înșiși nu prețuiește, nu edifică și nu moralizează mai mult decât una făcută
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
supraponderal, foarte elegant și plin de aur. Ospătarul fugise după apă ca un pompier la incendiu. Eu, într-o stare oarecum depresivă după ultima despărțire, tocmai comandam ceva de mâncare... M-a studiat cu ochi de expert blazat, ca un arbitru la concursul de Miss, am simțit că-mi dă nota maximă și m-a abordat de parcă ne cunoșteam de când lumea: „Mănânci lături de la ăștia“? Chelnerul tocmai se întorcea cu apa și l-a auzit, dar i-a zâmbit slugarnic... M-
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
lucru cazul afirmator". grupa 2 Va pregăti sistemul de argumente prin care se va opune temei anunțate completând "Fișa de lucru Cazul negator". În același timp, va pregăti și contraargumente posibile vizavi de cazul afirmativ. grupa 3 Este cea a arbitrilor și a celui care va cronometra dezbaterea; arbitrii trebuie să se familiarizeze cu regulile de arbitraj din Foaia de arbitraj. Elevul responsabil cu gestionarea duratei intervențiilor se va familiariza cu timpul specific acordat fiecărui vorbitor și timpii de odihnă dintre
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
de argumente prin care se va opune temei anunțate completând "Fișa de lucru Cazul negator". În același timp, va pregăti și contraargumente posibile vizavi de cazul afirmativ. grupa 3 Este cea a arbitrilor și a celui care va cronometra dezbaterea; arbitrii trebuie să se familiarizeze cu regulile de arbitraj din Foaia de arbitraj. Elevul responsabil cu gestionarea duratei intervențiilor se va familiariza cu timpul specific acordat fiecărui vorbitor și timpii de odihnă dintre discursuri. Secvența 2: 20 min. * Se inițiază câteva
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
cu cea din lumea animală, discutată anterior? Ce ascunde masca umană? Cine stă în spatele măștii de fapt? Cine este anonimul din spatele măștii? * Profesorul trece pe la fiecare grup de lucru și îndrumă elevii în realizarea cazurilor. Se asigură că echipa de arbitri a înțeles regulile * Din grupa 1 se aleg 3 voluntari care vor susține dezbaterea în ora următoare. * Din grupa 2 se aleg 3 voluntari care vor susține dezbaterea în ora următoare. * Din grupa 3 se aleg 35 arbitri, precum și doi
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
echipa de arbitri a înțeles regulile * Din grupa 1 se aleg 3 voluntari care vor susține dezbaterea în ora următoare. * Din grupa 2 se aleg 3 voluntari care vor susține dezbaterea în ora următoare. * Din grupa 3 se aleg 35 arbitri, precum și doi elevi care vor măsura timpul. Reflecția didactică Această oră și-a propus pregătirea temei de dezbatere prin punerea problemei în discuție: Societatea de consum este un habitat care ne obligă să purtăm măști? Prin activitățile propuse elevilor, li
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
care vor apărea prin dezbatere. A treia oră: dezbaterea propriu-zisă Resurse didactice: cazul afirmator, cazul negator, foaie de arbitraj, cronometru Secvența 1: 40 min. Se desfășoară dezbaterea respectivă, respectând regulile știute. Secvența 2: 10 min. Feedback asupra dezbaterii, prin care arbitrii, argumentând asupra calității cazurilor, discursurilor, dau un verdict în favoarea uneia dintre echipe. Fiecare arbitru își motivează decizia. Colegii care au asistat la dezbatere vor exprima prin vot decizia asupra uneia dintre cele două echipe. Pot și ei să-și exprime
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
cazul negator, foaie de arbitraj, cronometru Secvența 1: 40 min. Se desfășoară dezbaterea respectivă, respectând regulile știute. Secvența 2: 10 min. Feedback asupra dezbaterii, prin care arbitrii, argumentând asupra calității cazurilor, discursurilor, dau un verdict în favoarea uneia dintre echipe. Fiecare arbitru își motivează decizia. Colegii care au asistat la dezbatere vor exprima prin vot decizia asupra uneia dintre cele două echipe. Pot și ei să-și exprime opiniile cu privire la mersul dezbaterii. Reflecția didactică: Timp de milioane de ani, arta camuflării animalelor
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]