5,714 matches
-
a arealului este un proces natural. În condiții naturale, dezechilibrele provocate de speciile invadatoare se atenuau până la dispariție în absența altor factori perturbatori și în condițiile unei rate de colonizare foarte scăzută. Este greu de diferențiat între extinderea naturală a arealului unei specii și extinderea artificială. O serie de specii dispun de un potențial de dispersie foarte ridicat (insectele zburătoare, păsări, lilieci, semințe ale diferitelor specii de plante, etc.Ă, de aceea, populații izolate se pot stabili la distanțe mari de
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
specii și extinderea artificială. O serie de specii dispun de un potențial de dispersie foarte ridicat (insectele zburătoare, păsări, lilieci, semințe ale diferitelor specii de plante, etc.Ă, de aceea, populații izolate se pot stabili la distanțe mari de limita arealului. La alte specii, extinderea arealului este mult mai lentă și se realizează doar în imediata vecinătate a arealului inițial. Frecvent în literatura de specialitate, speciile introduse sunt numite specii exotice. Termenul nu se limitează și nu se referă doar la
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
serie de specii dispun de un potențial de dispersie foarte ridicat (insectele zburătoare, păsări, lilieci, semințe ale diferitelor specii de plante, etc.Ă, de aceea, populații izolate se pot stabili la distanțe mari de limita arealului. La alte specii, extinderea arealului este mult mai lentă și se realizează doar în imediata vecinătate a arealului inițial. Frecvent în literatura de specialitate, speciile introduse sunt numite specii exotice. Termenul nu se limitează și nu se referă doar la specii din zone tropicale, ci
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
păsări, lilieci, semințe ale diferitelor specii de plante, etc.Ă, de aceea, populații izolate se pot stabili la distanțe mari de limita arealului. La alte specii, extinderea arealului este mult mai lentă și se realizează doar în imediata vecinătate a arealului inițial. Frecvent în literatura de specialitate, speciile introduse sunt numite specii exotice. Termenul nu se limitează și nu se referă doar la specii din zone tropicale, ci se referă la orice specie nou introdusă. Căi de introducere. Introducerile de specii
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
paraziți și prădători, introduși pentru controlul biologic al unor dăunători. Scopul introducerilor deliberate este de obicei foarte limitat, urmărește beneficii imediate și nu ține cont de efectele pe termen lung și de posibilele efecte negative. O specie își va extinde arealul dacă poate ajunge acolo, dacă noul areal satisface cerințele de habitat și dacă nu sunt prezenți competitori, prădători sau paraziți care ar duce la eliminarea sa rapidă. Pentru a putea ajunge într-un nou ecosistem, o specie trebuie să aibă
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
al unor dăunători. Scopul introducerilor deliberate este de obicei foarte limitat, urmărește beneficii imediate și nu ține cont de efectele pe termen lung și de posibilele efecte negative. O specie își va extinde arealul dacă poate ajunge acolo, dacă noul areal satisface cerințele de habitat și dacă nu sunt prezenți competitori, prădători sau paraziți care ar duce la eliminarea sa rapidă. Pentru a putea ajunge într-un nou ecosistem, o specie trebuie să aibă un potențial de dispersie mare, care poate
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
aibă un potențial de dispersie mare, care poate fi atins fie prin sporirea numărului indivizilor dipersați (semințe, descendențiă, metoda nefiind prea eficientă, dar foarte costisitoare din punct de vedere energetic, fie prin creșterea abilității de dispersie. Caracteristicile care favorizează extinderea arealului unei specii sunt (Lodge, 1993): strategie de tip “r” (rată ridicată a reproducerii, specii pioniere, durată scurtă a unei generațiiă; potențial de dispersie ridicat; reproducere unisexuată/vegetativă; variabilitate genetică mare; plasticitate fenotipică; areal nativ extins; niță ecologică largă; spectru trofic
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
abilității de dispersie. Caracteristicile care favorizează extinderea arealului unei specii sunt (Lodge, 1993): strategie de tip “r” (rată ridicată a reproducerii, specii pioniere, durată scurtă a unei generațiiă; potențial de dispersie ridicat; reproducere unisexuată/vegetativă; variabilitate genetică mare; plasticitate fenotipică; areal nativ extins; niță ecologică largă; spectru trofic larg; comensală a omului. Caracteristicile care fac un ecosistem permeabil pentru specii străine sunt: Generale: stadiu succesional timpuriu; diversitate scăzută a speciilor native; perturbări datorate fie unor cauze naturale, fie în urma activităților umane
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
asemănător cu cel nativ; absența prădătorilor și/sau paraziților speciilor invadatoare; absența speciilor native morfologic sau ecologic cu specia invadatoare. Trebuie reținut că marea majoritate a unităților de dispersie nu ajung într-un nou habitat și nu duc la extinderea arealului. Extinderea arealului se petrece doar atunci când: 97 o barieră geografică fie dispare, fie poate fi evitată, în urma unor procese geologice sau ca o consecință a activităților umane; o zonă inospitalieră devine la un moment dat favorabilă pentru respectiva specie în urma
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
cel nativ; absența prădătorilor și/sau paraziților speciilor invadatoare; absența speciilor native morfologic sau ecologic cu specia invadatoare. Trebuie reținut că marea majoritate a unităților de dispersie nu ajung într-un nou habitat și nu duc la extinderea arealului. Extinderea arealului se petrece doar atunci când: 97 o barieră geografică fie dispare, fie poate fi evitată, în urma unor procese geologice sau ca o consecință a activităților umane; o zonă inospitalieră devine la un moment dat favorabilă pentru respectiva specie în urma unor modificări
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
specie cheie în restructurarea ecosistemului invadat. Efectele pot fi negative sau pozitive (ducând la sporirea heterogenității mediuluiă. De exemplu, aproximativ 1000 specii de plante dintr-o regiune a Australiei sunt mirmecochore (semințele sunt răspândite de furnici). Extinderea cu succes a arealului unei specii invadatoare de furnici (Iridomyrmex humilis), care nu îngroapă semințele de plante și care înlocuiește speciile native de furnici, reprezintă un factor de risc extrem de ridicat. Alte câteva specii invadatoare, reprezentate de arbori, au de asemenea un impact major
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
de furnici, reprezintă un factor de risc extrem de ridicat. Alte câteva specii invadatoare, reprezentate de arbori, au de asemenea un impact major. Se estimează că între 12 - 25% din cele 7316 specii de plante din zonă sunt amenințate de extinderea arealului acestor specii invadatoare. speciile introduse pot fi infestate/infectate cu paraziți/patogeni, pot fi vectori ai unor paraziți/patogeni sau pot fi gazde intremediare ai unor paraziți. În general, speciile invadatoare beneficiază, la început, de o încărcătură scăzută de paraziți
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
așa-numitul efect de colonizare, deoarece colonizarea se realizează de către un număr mic de indivizi, în general tineri și sănătoși. Consecințe La scară de spațiu regional/continental, restructurările diversității specifice sunt relativ constante și reprezintă o caracteristică a evoluției. Extinderea arealului unei specii este, în general, un fenomen comun și nu trebuie considerat un eveniment anormal. Gravitatea fenomenului este dată însă de amploarea fără precedent a acestuia, datorată activităților umane. Orice încercare de a prognoza consecințele economice ale introducerii de specii
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
COMUNA CIUREA - JUDEȚUL IAȘI Alecsandru Puiu TACU, Aurel BURCIU, Ion TALABĂ Introducere Existența a mai multor forme de relief - munți, dealuri, câmpii etc.- determină trăsături specifice turismului rural și agroturismului. Ideea acreditată prin care turismul rural ar fi specific doar arealului montan, care dispune de mai multe resurse de susținere nu trebuie absolutizată, deoarece și în zona de deal și câmpie uneori abundența acestora este revelatoare. Acest adevăr este puternic susținut de situația potențialului turistic al comunei Ciurea din județul Iași
POTEN?IALUL DE DEZVOLTARE AL TURISMULUI DIN COMUNA CIUREA ? JUDE?UL IA?I by Alecsandru Puiu TACU () [Corola-publishinghouse/Science/83101_a_84426]
-
multe resurse de susținere nu trebuie absolutizată, deoarece și în zona de deal și câmpie uneori abundența acestora este revelatoare. Acest adevăr este puternic susținut de situația potențialului turistic al comunei Ciurea din județul Iași. Astfel, în timp ce resursele turistice din arealul montan rural sunt în principal de ordin natural, peisagistic, corelate de la o zonă la alta într-o proporție diferită cu elemente de ordin antropic, în zona de deal și câmpie devin preponderente în evantaiul atracțiilor turistice ocupațiile tradiționale ale locuitorilor
POTEN?IALUL DE DEZVOLTARE AL TURISMULUI DIN COMUNA CIUREA ? JUDE?UL IA?I by Alecsandru Puiu TACU () [Corola-publishinghouse/Science/83101_a_84426]
-
dezvoltare a turismului prin analiza condițiilor actuale pe care le oferă și, mai ales, pentru a răspunde exigențelor actuale ale turiștilor și în consens cu acestea de a oferi condiții optime pentru practicarea următoarelor forme de turism: a) silvoturism - în arealul pădurii cu toate formele sale inclusiv pentru culegerea de fructe de pădure; b) turism de tratament cu miere de albine, cu struguri și fructe; c) turism de weekend; d) turism de agrement sub diversele sale variante; e) turism cultural și
POTEN?IALUL DE DEZVOLTARE AL TURISMULUI DIN COMUNA CIUREA ? JUDE?UL IA?I by Alecsandru Puiu TACU () [Corola-publishinghouse/Science/83101_a_84426]
-
presupune implicarea comunității în procesul de planificare și dezvoltare,precum și la crearea și dezvoltarea formelor de turism care generează beneficii pentru localnici. Prin maximizarea avantajelor pentru rezidenți,aceștia vor fi tot mai mult interesați în susținerea unei dezvoltări turistice a arealului respectiv, urmărind totodată și conservarea resurselor turistice locale. Potențialul turistic oferit de județul Brăila Brăila, popas al Dunării în drumul său spre mare, se remarcă prin faima lui de oraș pitoresc. Important sub aspect comercial, în calea drumurilor comerțului între
VALORIFICAREA POTEN?IALULUI TURISTIC ?I AGROTURISTIC AL JUDE?ULUI BR?ILA DIN PERSPECTIVA DEZVOLT?RII REGIONALE DURABILE by Nina HANCIUC () [Corola-publishinghouse/Science/83102_a_84427]
-
manifestări periodice amintind că aici s-au născut sau au trăit o parte a vieții lor scriitorii N.D.Cocea, Panait Istrati, Ștefan Petică, Panait Cerna, A.Bacalbașa, Mihail Sebastian. Individualizarea potențialului turistic al județului Brăila se realizează grupându-l în areale de interes turistic. Astfel, pe teritoriul județului am identificat șapte areale cu perspective de dezvoltare a turismului: 1) Arealul turistic „Brăila - Balta Brăilei” cuprinzând municipiul Brăila, Baldovinești, Stațiunea Lacu Sărat,Corotișca, Blasova, Zăton, Insula Mică a Brăilei, Gropeni; 2) Arealul
VALORIFICAREA POTEN?IALULUI TURISTIC ?I AGROTURISTIC AL JUDE?ULUI BR?ILA DIN PERSPECTIVA DEZVOLT?RII REGIONALE DURABILE by Nina HANCIUC () [Corola-publishinghouse/Science/83102_a_84427]
-
o parte a vieții lor scriitorii N.D.Cocea, Panait Istrati, Ștefan Petică, Panait Cerna, A.Bacalbașa, Mihail Sebastian. Individualizarea potențialului turistic al județului Brăila se realizează grupându-l în areale de interes turistic. Astfel, pe teritoriul județului am identificat șapte areale cu perspective de dezvoltare a turismului: 1) Arealul turistic „Brăila - Balta Brăilei” cuprinzând municipiul Brăila, Baldovinești, Stațiunea Lacu Sărat,Corotișca, Blasova, Zăton, Insula Mică a Brăilei, Gropeni; 2) Arealul turistic „Cîineni-Jirlău”cu zona lacurilor cu același nume; 3) Arealul turistic
VALORIFICAREA POTEN?IALULUI TURISTIC ?I AGROTURISTIC AL JUDE?ULUI BR?ILA DIN PERSPECTIVA DEZVOLT?RII REGIONALE DURABILE by Nina HANCIUC () [Corola-publishinghouse/Science/83102_a_84427]
-
Panait Istrati, Ștefan Petică, Panait Cerna, A.Bacalbașa, Mihail Sebastian. Individualizarea potențialului turistic al județului Brăila se realizează grupându-l în areale de interes turistic. Astfel, pe teritoriul județului am identificat șapte areale cu perspective de dezvoltare a turismului: 1) Arealul turistic „Brăila - Balta Brăilei” cuprinzând municipiul Brăila, Baldovinești, Stațiunea Lacu Sărat,Corotișca, Blasova, Zăton, Insula Mică a Brăilei, Gropeni; 2) Arealul turistic „Cîineni-Jirlău”cu zona lacurilor cu același nume; 3) Arealul turistic „Ianca - Movila-Miresii” incluzând lacurile Movila- Miresii,Ianca,Plopu
VALORIFICAREA POTEN?IALULUI TURISTIC ?I AGROTURISTIC AL JUDE?ULUI BR?ILA DIN PERSPECTIVA DEZVOLT?RII REGIONALE DURABILE by Nina HANCIUC () [Corola-publishinghouse/Science/83102_a_84427]
-
areale de interes turistic. Astfel, pe teritoriul județului am identificat șapte areale cu perspective de dezvoltare a turismului: 1) Arealul turistic „Brăila - Balta Brăilei” cuprinzând municipiul Brăila, Baldovinești, Stațiunea Lacu Sărat,Corotișca, Blasova, Zăton, Insula Mică a Brăilei, Gropeni; 2) Arealul turistic „Cîineni-Jirlău”cu zona lacurilor cu același nume; 3) Arealul turistic „Ianca - Movila-Miresii” incluzând lacurile Movila- Miresii,Ianca,Plopu,Lutu-Alb; 4) Arealul turistic „Valea Siretului” cuprinzând Lunca Siretului, Măxineni, Vădeni; 5) Arealul turistic „Batogu” cu zona lacurilor Vultureni și Lacu-Sărat
VALORIFICAREA POTEN?IALULUI TURISTIC ?I AGROTURISTIC AL JUDE?ULUI BR?ILA DIN PERSPECTIVA DEZVOLT?RII REGIONALE DURABILE by Nina HANCIUC () [Corola-publishinghouse/Science/83102_a_84427]
-
șapte areale cu perspective de dezvoltare a turismului: 1) Arealul turistic „Brăila - Balta Brăilei” cuprinzând municipiul Brăila, Baldovinești, Stațiunea Lacu Sărat,Corotișca, Blasova, Zăton, Insula Mică a Brăilei, Gropeni; 2) Arealul turistic „Cîineni-Jirlău”cu zona lacurilor cu același nume; 3) Arealul turistic „Ianca - Movila-Miresii” incluzând lacurile Movila- Miresii,Ianca,Plopu,Lutu-Alb; 4) Arealul turistic „Valea Siretului” cuprinzând Lunca Siretului, Măxineni, Vădeni; 5) Arealul turistic „Batogu” cu zona lacurilor Vultureni și Lacu-Sărat - Batogu; 6) Arealul „Colțea-Dudești” - cuprinde zona pădurilor Colțea și Tătaru
VALORIFICAREA POTEN?IALULUI TURISTIC ?I AGROTURISTIC AL JUDE?ULUI BR?ILA DIN PERSPECTIVA DEZVOLT?RII REGIONALE DURABILE by Nina HANCIUC () [Corola-publishinghouse/Science/83102_a_84427]
-
Balta Brăilei” cuprinzând municipiul Brăila, Baldovinești, Stațiunea Lacu Sărat,Corotișca, Blasova, Zăton, Insula Mică a Brăilei, Gropeni; 2) Arealul turistic „Cîineni-Jirlău”cu zona lacurilor cu același nume; 3) Arealul turistic „Ianca - Movila-Miresii” incluzând lacurile Movila- Miresii,Ianca,Plopu,Lutu-Alb; 4) Arealul turistic „Valea Siretului” cuprinzând Lunca Siretului, Măxineni, Vădeni; 5) Arealul turistic „Batogu” cu zona lacurilor Vultureni și Lacu-Sărat - Batogu; 6) Arealul „Colțea-Dudești” - cuprinde zona pădurilor Colțea și Tătaru; 7) Arealul „Însurălei incluzând sursele de ape termale și pădurea Viișoara.” Programe
VALORIFICAREA POTEN?IALULUI TURISTIC ?I AGROTURISTIC AL JUDE?ULUI BR?ILA DIN PERSPECTIVA DEZVOLT?RII REGIONALE DURABILE by Nina HANCIUC () [Corola-publishinghouse/Science/83102_a_84427]
-
Blasova, Zăton, Insula Mică a Brăilei, Gropeni; 2) Arealul turistic „Cîineni-Jirlău”cu zona lacurilor cu același nume; 3) Arealul turistic „Ianca - Movila-Miresii” incluzând lacurile Movila- Miresii,Ianca,Plopu,Lutu-Alb; 4) Arealul turistic „Valea Siretului” cuprinzând Lunca Siretului, Măxineni, Vădeni; 5) Arealul turistic „Batogu” cu zona lacurilor Vultureni și Lacu-Sărat - Batogu; 6) Arealul „Colțea-Dudești” - cuprinde zona pădurilor Colțea și Tătaru; 7) Arealul „Însurălei incluzând sursele de ape termale și pădurea Viișoara.” Programe și acțiuni de dezvoltare durabilă a turismului în județul Brăila
VALORIFICAREA POTEN?IALULUI TURISTIC ?I AGROTURISTIC AL JUDE?ULUI BR?ILA DIN PERSPECTIVA DEZVOLT?RII REGIONALE DURABILE by Nina HANCIUC () [Corola-publishinghouse/Science/83102_a_84427]
-
cu zona lacurilor cu același nume; 3) Arealul turistic „Ianca - Movila-Miresii” incluzând lacurile Movila- Miresii,Ianca,Plopu,Lutu-Alb; 4) Arealul turistic „Valea Siretului” cuprinzând Lunca Siretului, Măxineni, Vădeni; 5) Arealul turistic „Batogu” cu zona lacurilor Vultureni și Lacu-Sărat - Batogu; 6) Arealul „Colțea-Dudești” - cuprinde zona pădurilor Colțea și Tătaru; 7) Arealul „Însurălei incluzând sursele de ape termale și pădurea Viișoara.” Programe și acțiuni de dezvoltare durabilă a turismului în județul Brăila Programul de dezvoltare a turismului în județul Brăila în perioada următoare
VALORIFICAREA POTEN?IALULUI TURISTIC ?I AGROTURISTIC AL JUDE?ULUI BR?ILA DIN PERSPECTIVA DEZVOLT?RII REGIONALE DURABILE by Nina HANCIUC () [Corola-publishinghouse/Science/83102_a_84427]