3,252 matches
-
zonei de câmpie a Transilvaniei, iar procesele de alunecare afectează substratul geologic pe grosimi de 10 - 20 metri.Ele au loc în zona de monoclin a depozitelor Sarmațianului inferior, a cărei litologie este alcătuită dintr-o alternanta de marne (spoiala), argile, respectiv nisipuri și tuful de Ghiriș,ce are o adincime de 7 metri la dealul Erdănima și care favorizează deplasarea maselor de teren. Aproximativ aceeași adîncime a tufului de Ghiriș s-a constatat și în zona centrală a satului, respectiv
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
centrală a satului, respectiv în curtea gospodăriei de la nr.310, cu ocazia săpăturilor unui puț de apă potabilă în perioada 13 - 27 noiembrie 2000. În urmă săpăturilor executate manual s-a constatat că, sub tuf se află un strat de argilă de circa 0,3 - 0,4 metri, sub care există izvoare de apa freatică cu apă potabilă. Nivelul apei la puțul realizat se păstrează relativ constant în tot cursul anului datorită stratului de marna aflat sub stratul de argilă. Tuful
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
de argilă de circa 0,3 - 0,4 metri, sub care există izvoare de apa freatică cu apă potabilă. Nivelul apei la puțul realizat se păstrează relativ constant în tot cursul anului datorită stratului de marna aflat sub stratul de argilă. Tuful de Ghiris este o rocă vulcanogen - sedimentara, care s-a format în urmă erupțiilor vulcanice de pe catena muntoasă a Carpaților Orientali și a Munților Apuseni, cu depunerea cenușei vulcanice pe fundul marin ce acoperea,la vremea respectivă, Bazinul Transilvaniei
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
impermeabile și ce aparțin tipului de alunecare consevent (alunecare pe direcția de cădere a stratelor). . Alunecarea a avut loc pe planul de stratificație a marnelor din baza nivelului de tuf, ce se constituie un nivel acvifer, intercalat între marne și argile (specific celor două principale izvoare de suprafață din sat, „ Ciurgău „ și „Bună”. Desprinderea s-a făcut în mai multe etape, efectul fiind apariția mai multor forme negative de relief, liniare sau în formă de arc (cum este cazul în zona
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
provoacă uneori inundații care periclitează parțial gospodăriile amplasate de-a lungul cursurilor, fără a provoca pagube majore că în alte părți. Referitor la structura geologică, sedimentele din regiune aparțin faciesului stratelor de câmpie cu o uniformitate litologica, constituită din alternanta argilelor nisipoase cu marne și intercalații de tufuri vulcanice cu vîrsta geologică între Bademian și Sarmațian inferior. Fundamentul nu apare la zi, dar a fost pus în evidență prin forajele de la Sic și Dârja, peste care sunt dispuse sedimente în faciesul
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
marne și intercalații de tufuri vulcanice cu vîrsta geologică între Bademian și Sarmațian inferior. Fundamentul nu apare la zi, dar a fost pus în evidență prin forajele de la Sic și Dârja, peste care sunt dispuse sedimente în faciesul lagunar, cu argile, gispsuri și sare, apoi în facies neritic de mică adâncime, cu alternanta de marne, argile, nisipuri cu gresii curbicorticale (se desprind în plăci) și orizonturi de tufuri vulcanice la diferite înălțimi. Acest facies are afinități cu formațiunile plisului din arcul
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
nu apare la zi, dar a fost pus în evidență prin forajele de la Sic și Dârja, peste care sunt dispuse sedimente în faciesul lagunar, cu argile, gispsuri și sare, apoi în facies neritic de mică adâncime, cu alternanta de marne, argile, nisipuri cu gresii curbicorticale (se desprind în plăci) și orizonturi de tufuri vulcanice la diferite înălțimi. Acest facies are afinități cu formațiunile plisului din arcul extracarpatic. În partea superioară a orizontului magnos încep să predomine nisipurile asupra argilelor, cu care
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
de marne, argile, nisipuri cu gresii curbicorticale (se desprind în plăci) și orizonturi de tufuri vulcanice la diferite înălțimi. Acest facies are afinități cu formațiunile plisului din arcul extracarpatic. În partea superioară a orizontului magnos încep să predomine nisipurile asupra argilelor, cu care sunt in alternanta, indicind o îndulcire a apelor marine. În perimetrul satului Aruncuta, formațiunile geologice prezente aparțin Sarmațianului inferior din zona de monoclin, avînd o grosime de 175 metri, cu intercalația tufului de Ghiriș. Deasupra orizontului de tuf
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
in alternanta, indicind o îndulcire a apelor marine. În perimetrul satului Aruncuta, formațiunile geologice prezente aparțin Sarmațianului inferior din zona de monoclin, avînd o grosime de 175 metri, cu intercalația tufului de Ghiriș. Deasupra orizontului de tuf predomina alternante de argilă cu nisipuri argiloase și concrețiuni grezoase (de gresie) sarmațiene întilnite în partea de sud - est a satului, în locurile numite „La Cripta „ și în cariera de lut numită „Dealul Lutului" sau "Dealul de sub pădure ". În cuprinsul tufului de Ghiriș din
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
fundul mării ce acoperea zona a numeroase materiale carate de apele curgătoare care erodau zonele înalte mai apropiate ori mai îndepărtată. În această modalitate, fundamentul cristalin al depresiunii a fost acoperit de o cuvertura groasă de formațiuni sedimentare (calcare, gresii, argile, nisipuri, marne), așezate orizontal sau monoclinal, având caracteristicile unei structuri de platformă. Aceste formațiuni provin în special din Carpați, fapt dovedit atât de inclinarea lor dinspre nord, nord-vest și sud-est, dar în special de compoziția lor mineralogica. Aceasta constatare conduce
Godeni, Dolj () [Corola-website/Science/300400_a_301729]
-
de metri, poate îi separată în trei complexe stratigraiîce: cuvertura inferioară a platformei (paleozoic-mezozoic), construită predominant din roci carbonatice (calcare, delamite), la care se adaugă cele detritice (gresii, cuartitice și silicioase argilate), cuvertura intermediară formată din roci detritice (gresii, marne, argile, nisipuri) și cuvertura superioară cuaternara, ce constituie rocile la zi, alcătuite din depozite fluvio-lacustre, fluviale și eoliene (pietrișuri, nisipuri, luturi) și loess, a căror grosime poate ajunge în regiunile de maximă afundare până la 100 m. Mantaua groasă de loess cuaternar
Godeni, Dolj () [Corola-website/Science/300400_a_301729]
-
tinerilor, în majoritate țigani, în țările europene se reflectă în descreșterea populației care a ajuns în anul 2004 la 3260 locuitori, iar in anul 2006 la 2917 locuitori. Subsolul comunei evidențiează prezența unor mari depozite de nisipuri sub 3 mm, argilă, dar și gaze naturale insuficient cercetate. Printre sate curge pârâul Desnățui care asigură, printre altele, apa pentru sistemul local de irigații. Încă două sisteme, unul județean și altul național fac posibilă irigarea suprafeței de 2048 ha. Ocupația de bază a
Comuna Lipovu, Dolj () [Corola-website/Science/300405_a_301734]
-
peisajul între anii 1956 și 1960 - a descoperit, la peste 3600 de metri adâncime, o extremitate a bogatului bazin de țiței de la "Tatomirești - Brădești - Coțofeni". Partea nordică a Platoului Tatomireștean - cea dinspre Meteu - are și câteva notabile depozite de marmură. "Argilele" - galbenă și vânătă - sunt bune pentru cărămidă / teracotă. Solul - atât cel dinspre pădurea de foioase de pe culmea din nordul satului, cât și cel dintre zăvoaiele din câmpia / lunca Jiului - a permis - și mai poate îngădui - bogate / diversificate "ramuri agro-zootehnice" (preponderente
Tatomirești, Dolj () [Corola-website/Science/300418_a_301747]
-
unități geografice: dealuri colinare, care aparțin podișului Getic, puternic fragmentate de râul Gilort (având culmile orientate de la nord la sud) și câmpia ce se întinde de-a lungul Gilortului. Partea joasă a reliefului comunei este formată din nisipuri, pietrișuri și argile, în care văile (cu apă ori părăsite) sunt adâncite și prezintă maluri abrupte. Rețeaua hidrografică aparține bazinului hidrografic al râului Gilort care primește în aceasta apele din văile satelor comunei. Solurile - formate pe rocile argiloase sunt solurile brune de pădure
Comuna Bărbătești, Gorj () [Corola-website/Science/300454_a_301783]
-
altă rețea care acoperă în întregime gospodăriile din Budieni. Deocamdată această din urmă este nefuncționala. Solul și Subsolul: Sol 10-15 cm roșcat de pădure, relativ productiv, dar numai pt. anumite soiuri. Subsol din straturi de sedimente. Primul strat 5-7m din argilă galbena.In vreme de secetă prezintă crăpături adânci. După argilă galbenă urmează un strat de argilă nisipoasa. În principiu nu se gaseste piatră până la 45-50m după care există dar nu în straturi consistente. Atât în zona de Lunca cât și
Budieni, Gorj () [Corola-website/Science/300456_a_301785]
-
această din urmă este nefuncționala. Solul și Subsolul: Sol 10-15 cm roșcat de pădure, relativ productiv, dar numai pt. anumite soiuri. Subsol din straturi de sedimente. Primul strat 5-7m din argilă galbena.In vreme de secetă prezintă crăpături adânci. După argilă galbenă urmează un strat de argilă nisipoasa. În principiu nu se gaseste piatră până la 45-50m după care există dar nu în straturi consistente. Atât în zona de Lunca cât și de deal există presupunerea, se pare justificată de anumite explorări
Budieni, Gorj () [Corola-website/Science/300456_a_301785]
-
și Subsolul: Sol 10-15 cm roșcat de pădure, relativ productiv, dar numai pt. anumite soiuri. Subsol din straturi de sedimente. Primul strat 5-7m din argilă galbena.In vreme de secetă prezintă crăpături adânci. După argilă galbenă urmează un strat de argilă nisipoasa. În principiu nu se gaseste piatră până la 45-50m după care există dar nu în straturi consistente. Atât în zona de Lunca cât și de deal există presupunerea, se pare justificată de anumite explorări, existenței unor rezerve de gaze naturale
Budieni, Gorj () [Corola-website/Science/300456_a_301785]
-
în cuaternar. Zona unde se află orașul Mătăsari e o zonă în același timp colinara, subcolinară și de depresiune plata, cu un climat propice diverselor culturi, solul prezentând un puternic orizont argilos. Depozitele de roci ale zonei prezintă mai ales argile și nisipuri argiloase, nisipuri curate și marne, unde se găsesc puternice stratificări de lignit, iar către suprafață apărând, uneori în aflorimente (până la al doilea Război Mondial), cărbunele numit aici „siga”. Apele din zona localităților Mătăsariului străbat șiragurile colinare ale Podișului
Comuna Mătăsari, Gorj () [Corola-website/Science/300462_a_301791]
-
m (2 stânjeni), cu profil tot pătratic. Aici se făcea așa-numitul “fundament”, din bârne de lemn încastrate în sare, pe care se sprijinea întregul puț. Apoi se armă puțul, de jos în sus, la început cu un amestec de argilă, pleava și lâna de oaie (pentru impermeabilizarea pereților), după care cu bârne (grinzi) de lemn. Grosimea armaturilor era de 0,3 m (1 pas), astfel că profilul efectiv al puțului se reducea în final de la 2,8 x 2,8
Praid, Harghita () [Corola-website/Science/300483_a_301812]
-
județeană DJ281B, care duce spre nord la Coarnele Caprei și Plugari. Prin comună trece și calea ferată Podu Iloaiei-Hârlău, pe care este deservită de halta de mișcare Belcești și de halta Podu Ulmi. Relieful este dezvoltat pe roci sedimentare, respectiv argile și marne sarmatice cu alternanțe subțiri de nisipuri fine. Relieful actual al comunei derivă dintr-o veche câmpie marină ce s-a înalțat ușor fiind urmată de retragerea mării sarmatice, vechiul relief fiind înlocuit cu un relief de dealuri și
Comuna Belcești, Iași () [Corola-website/Science/298646_a_299975]
-
a bibliologiei și științelor informării. Bibliotecile României sunt organizate în Sistemul național de biblioteci. Sistemul național de biblioteci are următoarea structură: Bibliotecile sunt de obicei specializate pe anumite domenii, tot așa ca și utilizatorii deserviți: - Colecția minoică de tăblițe de argilă din Knossos (insula Creta). - Colecția regelui asirian Sargon al II-lea (722-705 î.Hr.) din Uruk, “Orașul Cărților“. - Bibliotecile din Nippur și Ninive. - Colecția lui Peisistratos (Pisistratus) din Atena (dispărută în jurul anului 600 î.Hr.). - Colecția din Teba (Grecia antică), distrusă în
Bibliotecă () [Corola-website/Science/298670_a_299999]
-
de pământ pe care le-au înălțat în același timp cu zidul în construcție. Edificiile modeste au fost făcute din pietre grosolan cioplite, îmbinate într-un mod mai puțin regulat și legate între ele printr-un mortar gros făcut din argilă. Suveranul Pachacuti, mare cuceritor, a întemeiat Imperiul incaș pe la 1440. Acesta a atins apogeul spre 1490. S-a întins, la vremea respectivă, din Columbia la Nord, până în centrul statului actual Chile la Sud și cuprindea Ecuador, Peru, Bolivia si Nord-Vestul
Machu Picchu () [Corola-website/Science/298689_a_300018]
-
dreapta al Someșului Mic) cu câteva mici pâraie tributare (pârâul Schiniștii ș.a.) apar izvoare sărate și un câmp larg cu eflorescente saline, care dovedesc existența în subsol a unui masiv de sare. Masivul de sare străpunge straturi de marne și argile, cu intercalații de tufuri, tortonian superioare. Istoricul Mihail Macrea din Cluj-Napoca crede că la Jucu de Sus se află, în epoca română, o mare carieră de exploatare a pietrei. Arheologii spun că în zona ar putea fi urme ale germanilor
Jucu de Sus, Cluj () [Corola-website/Science/299561_a_300890]
-
separă prin culmile lor hotarele Cătinei de celelalte comune învecinate Buza și Cămărașu. Dealurile - cu altitudine cuprinsă între 300 și 550 m - și depresiunile au fost modelate prin eroziunea precipitațiilor și a apelor curgătoare, în erele geologice în roci moi, argile, marne și nisipuri. Spațiul geografic al comunei Cătina este străbătut de o modestă rețea hidrografică formată din pâraie, văi și Lacul Cătina. Valorile climatice în zonă, sunt specifice Podișului Transilvaniei și respectiv Câmpiei Transilvaniei, temperatura medie anuală fiind de +8
Comuna Cătina, Cluj () [Corola-website/Science/299575_a_300904]
-
m (2 stânjeni), cu profil tot patratic. Aici se făcea așa-numitul “fundament”, din bârne de lemn incastrate în sare, pe care se sprijinea întregul puț. Apoi se arma puțul, de jos în sus, la început cu un amestec de argilă, pleavă și lână de oaie (pentru impermeabilizarea pereților), după care cu bârne (grinzi) de lemn. Grosimea armăturilor era de 0,3 m (1 pas), astfel ca profilul efectiv al puțului se reducea în final de la 2,8 x 2,8
Comuna Cojocna, Cluj () [Corola-website/Science/299578_a_300907]