7,924 matches
-
ale aceleiași esențe: nevoia de comunicare prin artă cu ceilalți și cu sine a omului social”. Fiecare determinare e analizată în profunzime, cu subtilitate și suplețe disociativă, apelându-se la repere dintr-o serie largă a creativității. În ceea ce privește anonimatul, se argumentează că acesta nu se datorează uitării, ci nememorării numelui creatorului, iar în plan fenomenal, „opera folclorică este simultan și nominativă, și anonimă, în proporții schimbătoare după caz [...], după cum în ordinea esenței ea este concomitent și colectivă (prin prezența tradiției și
NICULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288453_a_289782]
-
populare materiale ca semne destinate comunicării între om și univers (Repere ale unei teorii structural-semantice a culturii populare materiale). Meditând asupra unor interpretări curente, potrivit cărora, de pildă, balada Miorița conține ideea morții ca fatalitate, el ajunge la concluzii noi, argumentând că „prin ceea ce are elegiac, Miorița apare ca o dureroasă laudă a vieții și a lucrărilor ei. În sfârșit, prin ceea ce explică, Miorița se străduie să facă suportabilă - și rațională - moartea” (Ovid Densusianu și actualitatea exegezei „Mioriței”). Dintre cercetările aplicate
NICULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288453_a_289782]
-
partidelor naționale; citate din studiile sovietice; eventual, dar destul de rar, trimiteri la lucrările naționale; În fine, cu o maximă prudență de a nu fi acuzat de „deviaționism” (adică de a se abate de la teoria marxist-leninistă), un punct de vedere personal, argumentând că este complet concordant cu marxism-leninismul. Marxism-leninismul a fost considerat drept o „concepție despre lume și societate”, o ideologie a proletariatului care a putut fi, pentru prima oară În istorie, științifică, pentru faptul că doar această clasă socială, ca purtătoare
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
concludente În legătură cu orientările teoretico-metodologice chicagoene. La câțiva ani de la centenarul Universității din Chicago (și, inclusiv, a ceea ce În toată lumea este cunoscută ca Școala de la Chicago), sociologia de la această faimoasă universitate din Statele Unite ale Americii dovedește o extraordinară vigoare. Înainte de a argumenta respectiva afirmație cu analiza a trei lucrări relativ recente din panoplia publicistică a unor personalități marcante din domeniul sociologiei actuale chicagoene, suntem de părere că se cuvin câteva remarce. Există un sens mai restrâns al sintagmei Școala de la Chicago, care
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
intervalul mediu de timp necesar pentru ca o generație nouă să preia locul celei vechi În viața publică (1928/1990, 31). Unii sociologi estimează la cincisprezece ani perioada socialmente eficace a unei generații; alții extind această durată la treizeci de ani, argumentând prin faptul că primii treizeci de ani sunt anii de formare, că vârsta creativă a unui individ Începe, În medie, la 30 de ani și că viața publică se abandonează la 60 de ani. Remarcând faptul că majoritatea cercetătorilor comit
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
felul În care comunitățile pot să prospere și să se dezvolte prin cultivarea și participarea sporită a oamenilor În diverse tipuri de relații active, ce trec dincolo de relațiile familiare de felul „toată lumea cunoaște pe toată lumea și toată lumea ajută pe toată lumea”. Argumentăm concepția dominantă potrivit căreia comunitatea constă În acele relații dintre oameni ce reprezintă fundamentul parteneriatelor organizaționale și instituționale ce contribuie la constituirea rețelelor comunitare puternice și, implicit, la construcția capitalului social. Pe această bază, demonstrăm că parteneriatele școală-familie-comunitate transformă școlile
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Desigur că diferența dintre un tip sau altul de genocid este vizibilă, la fel cum și „atenția” specială pe care autoritățile naziste și o serie Întreagă de state europene au acordat-o populației evreiești este cunoscută. De altfel, Mihai Milca argumentează metodologic includerea Holocaustului În „specia” genocidelor: conceptul sociologic de genocid este bine definit, construit În jurul ideii de intenționalitate În ceea ce privește crima planificată de un regim politic sau altul și permite inclusiv lămurirea raportului cu pogromurile constatate ca având legătură cu politica
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
din vreme, Înainte de invadarea Poloniei, ar fi salvat, poate, sute de mii de evrei, dar și numeroase popoare europene, ca și un sistem Întreg de alianțe ce ar fi frânat serios capacitatea expansivă a Germaniei? Modul În care autorul Își argumentează discursul arată, Încă de la Început, necesitatea perspectivei specifice și altor științe umaniste decât istoria În tratarea unor asemenea probleme deosebit de sensibile: „Recursul la istorie reclamă (...) un apel la memoria colectivă” (p. 7). Și, desigur, subiectivismul este inerent percepției și memoriei
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
invocate aici și-a mărturisit o carență de comunicare și relaționare cu un sociolog precum Traian Herseni, În ciuda contactelor dese și prelungite pe care le-au avut. Am fost contrariat. Scriam În altă parte despre ,,ratarea marxismului” la Traian Herseni, argumentând că, În ciuda declarațiilor postbelice uneori ostentative ale acestuia de aderență la marxism, prea puțin proba În scrisul lui o adeziune reală de asemenea proporții. Abuzul declarativ rata orice concretizare consistentă În spiritul textelor de după 1944 ale marelui sociolog. Lucrurile stau
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Lira, Lebăda sau Crucea, Delfinul, Vulturul, Cefeu, Perseu, Cassiope, Andromeda, Pegas ș.a., dă denumirile populare și sumare informații despre credințele vechilor greci și romani asupra corpurilor cerești și reproduce scurte legende. Observând că poporul cunoaște treizeci și nouă de constelații, argumentează că faptul se explică prin originea romană a românilor, creștinismul neștergând „cu totul în gândul românului toate vechile credințe și legende în legătură cu acele credințe ale romanului păgân”. Credințele pe care le studiază le socotește utile pentru istoricul credințelor populare, ele
OTESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288597_a_289926]
-
paragraf are o structură specifică și aparte. Spus simplu, fiecare alineat al lucrării trebuie să fie judecat sub forma unui paragraf. În cadrul acestuia intra un grup de propoziții. Indiferent de numărul propozițiilor care intră într-un paragraf, acestea susțin și argumentează o singură idee sau un singur subiect. Printr-un paragraf nou se realizează următoarele funcții: -se introduce și se dezvoltă un subiect nou sau se dezvoltă un aspect distinct al unui subiect; -sub aspect vizual (prin redactare) și structural (prin
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
are inserarea culturii române în cercetarea unor fenomene europene similare, aceasta fiind discutată fără declarații inutile (orgolioase în subtext) despre „specificul național”. Cărțile populare, mai ales Varlaam și Ioasaf și Genoveva, au numeroase legături cu legendele și parabolele medievale, după cum argumentează K. și în Menschen im Märchen. Studien zur Volkserzählung (1994). Materialul narativ al Genovevei este înrudit cu povestirile din ciclul Minunilor Fecioarei Maria, una dintre acestea fiind Maica Domnului cea cu trei mâini, fără de a cărei cunoaștere unele icoane din
KARLINGER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287702_a_289031]
-
tranziția postcomunistă. De aici cea de-a treia origine a acestei lucrări, luând forma îndemnului de a explora tranziția postcomunistă în spațiul mai cuprinzător al modernității. Totuși, tocmai din identificarea acestor origini au rezultat și distanțările proprii. De fapt, voi argumenta în lucrare că doar paradigmele clasice ale sociologiei nu ne mai pot ajuta prea mult pentru a explica transformările sociale care se produc astăzi, întrucât acestea nu mai au ca țintă despărțirea de un trecut considerat tradițional, ci chiar asimilarea
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
condiționează în mod profund performanțele economice sau politice ale unei societăți. Într-adevăr, istoria contează, schimbările se produc lent, „construirea capitalului social nu este ușoară, dar este cheia procesului de a face operațională democrația”. În mod similar, James Coleman a argumentat înaintea lui Putnam că „la fel ca alte forme de capital, capitalul social este productiv, făcând posibilă realizarea anumitor scopuri ce nu pot fi atinse în absența sa ”. Lista tipurilor noi de „capital” nu se oprește aici, putând menționa și
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
ce nu pot fi atinse în absența sa ”. Lista tipurilor noi de „capital” nu se oprește aici, putând menționa și pe cel cognitiv sau intelectual sau cultural. Ne oprim însă la cele trei - uman, social și instituțional -, întrucât, așa cum vom argumenta mai târziu, celelalte sunt integrabile în cele reținute. Întrebarea care ne interesează este următoarea: cum se corelează capitalul uman cu cel instituțional și social sunt ele sau cumva independente? Din chiar simplele și inițialele accepțiuni menționate, interferențele sunt clare, chiar
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
producție, care devin tot mai socializate, și relațiile de producție, bazate pe proprietate privată și inegalitate socio-economică, generează lupta de clasă, ce va duce în final la înlăturarea capitalismului și înlocuirea sa cu socialismul. J. Schumpeter, urmându-l pe Marx, argumenta și el la începutul celei de-a doua jumătăți a secolului XX că în capitalism se tinde să se producă o clasă de elite care este ostilă tocmai forțelor care au generat-o, astfel că până la urmă va căuta să
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
să ajungă într-o stare mai rea. Mutatis mutandis, este imposibil să aloci într-o universitate mai mult timp pentru instruirea studenților fără a face ca timpul de cercetare și performanțele acesteia să nu fie mai reduse. S-ar putea argumenta, că atunci când calitatea și timpul cercetării cresc, și calitatea instruirii ar crește. Dar este într-adevăr așa? Sunt destule experiențe ce arată că universitarii performanți în cercetare preferă să reducă timpul instruirii sau să lucreze cu masteranzi și doctoranzi și
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
să înlăture zgura tradițiilor feudal-nobiliare și să stabilească parteneriate cu alte structuri, inclusiv industriale, pentru formarea tinerilor cercetători. Rezistența la schimbare este însă puternică: cariera de cercetător nu este atractivă pentru tineri, datorită lipsei stimulentelor academice, sociale și pecuniare; profesorii argumentează pentru conservarea unor drepturi de proprietate intelectuală și pentru alte privilegii tradiționale; costurile sunt de multe ori prohibitive în privința echipamentelor și a altor facilități; concurența industriei și a altor unități non-academice de cercetare este prea puternică pentru unele universități mai
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
refugiază în brațele vânjoasei ordonanțe. Căpitanul, care chiar sosise acasă noaptea, pe furiș, pentru a surprinde presupusul adulter, crede că are confirmarea vinovăției și se decide să îi împuște pe cei doi. Deși momentul declanșării crizei de gelozie este insuficient argumentat de analiza psihologică, ceea ce urmează crește în tensiune, captivează interesul și produce o atmosferă halucinantă. Tema virilității contrariate, combinată, de această dată, cu speranța terapiei prin erotism, se regăsește și în La „Grandiflora”, nuvelă de mari dimensiuni și poate din
MIHAESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288116_a_289445]
-
spiritul comunitar), sunt minore pentru majoritatea dimensiunilor (de exemplu, atitudinile față de UE), ținând mai degrabă de nuanță. Să mai notăm și relativitatea etichetelor utilizate. Este evident că ele sunt complet lipsite de substanță la o eventuală utilizare în absolut. Așa cum argumenta Merton cu peste 60 de ani în urmă, concretizând dezvoltările sociologiei din vremea sa, dar și pe cele ale întregii cunoașteri științifice, la modul general, referențialul utilizat este extrem de important. El definește cadrul în care sunt plasate comparațiile, în care
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
baza primelor cinci cărți din cele șase ale ediției finale din Călătorul heruvimic) vădește de la început o uimitoare aderență la fondul spiritual și exigențele dogmatice ale întregii tradiții a Bisericii, Răsăriteană și Apuseană deopotrivă. De altfel, precuvântarea lui Johannes Scheffler argumentează în fața „cititorului însetat de Dumnezeu” ortodoxia doctrinară a scrierilor sale și conivența împărtășită cu teologia mistică a Bisericii, făcând o explicită referire la învățătura patristică despre „îndumnezeirea prin har (aus Gnade) a omului”. Invocând numele unor Augustin (353-430), Bernard de
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
bizantină. Din nefericire, foarte puțin răsăriteni s-au desprins de această mentalitate asistențialistă. Totuși, protectoratul asigurat Bisericii creștine de vechile monarhii europene a dispărut definitiv, în Răsărit, ca și în Apus. Este inevitabil ca legitimitatea monahismului să nu poată fi argumentată în termenii seculari (e.g., vechimea istorică, rolul cultural etc.). Cum s-ar putea justifica inutilitatea socială a monahismului - ireductibil, în forma sa pură, la oricare din funcțiile instituțiilor de tip caritativ ale Bisericii- atunci când monahii au pierdut harul provocator și
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
al biodiversității, atunci acest lucru nu este și nu poate fi considerat ca fiind un eveniment întâmplător. În prezent, prin preocupările și rezultatele remarcabile privind atât măsurarea, cât și măsurile biodiversității și diversității, în general, se poate vorbi serios și argumentat despre o adevărată junglă a măsurilor biodiversității sau diversității, așa cum subliniază numeroși cercetători din domeniu [Guiașu și Guiașu (2010) etc.], ceea ce pare incomod. Pe linia preocupărilor studiului riguros al biodiversității și al diversității în general se înscrie și lucrarea de
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
diversificare optimă cu numeroase și diverse aplicații practice pentru sisteme sau ecosisteme arbitrare, cu structuri modificabile care au multiple semnificații și interpretări teoretice și practice uzuale. Lucrarea este concepută și structurată în trei părți cu anumite scopuri bine precizate și argumentate pentru o mai bună înțelegere și o comodă utilizare practică. Prima parte, compusă din capitolele 1 și 2, are un scop introductiv bine precizat și prezintă astfel câteva noțiuni generale asupra conceptelor biodiversității și diversității. A doua parte, compusă din
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
se știe, atunci când se prelucrează date statistice, pentru relevanța informațiilor care se obțin și a deciziilor care se iau pe baza acestora, o condiție necesară, dar nu și suficientă, este ca volumul datelor prelucrate să fie mare (legea numerelor mari argumentează riguros acest lucru). Ca urmare a acestei condiții, comentariile rezultatelor din exemplul 6.2 sunt interesante numai ca mod de aplicare practică a unor formule de calcul pentru anumiți indicatori statistici ai concentrării sau ai diversității, dar nu sunt însă
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]