13,008 matches
-
plus, contextele ecologice și sociale se dovedesc de ajutor pentru orice încercare de generalizare. În anumite medii, contribuția economică a copiilor, deși insuficientă pentru a se întreține, este notabilă (de exemplu, la Hadza, Hawkes 1996) și chiar identificabilă în contexte arheologice, diferențiindu-se de aceea a adulților prin selecția, după criterii proprii, a unei game specifice de resurse (colectare de moluște - Bird & Bliege Bird 2000); în altele, autonomia lor economică apare târziu (15 ani, pentru femei, 20 pentru bărbați, la boșimani
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
să țină seama de variabile neglijabile pentru etnografia vânătorilor și culegătorilor actuali: existența unor forme de umanitate - și, prezumtiv, de socialitate -, ca și a unor contexte climatice, demografice și tehnologice fără nici un echivalent contemporan. Alături de particularitățile acumulării și conservării documentației arheologice, aceste variabile explică dificultatea operaționalizării univoce a bogatei cazuistici etnografice, ca și prudența manifestată de preistoricieni în translatarea, către paleolitic, a modelelor propuse de antropologi. Valorificarea datelor etnografice în cercetarea socială a paleoliticului reprezintă, oricum, o provocare uriașă, din nenumărate
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
nenumărate motive. Așa cum s-a remarcat de multă vreme (Wobst 1978), recuperarea datelor etnografice are tendința de a fi extrem de limitată în timp și spațiu, iar modelele interpretative pe care le susțin pot fi cu mare greutate extrapolate asupra datelor arheologice. Pe de altă parte, este evident că vânătorii și culegătorii actuali trăiesc într-un mediu sensibil diferit de cel al înaintașilor lor paleolitici (Huntley 1996; Mueller-White & Dickson 1991), ocupând nișe ecologice foarte diferite, în mare măsură apărute în Holocen. Cu
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
pe ideea unei diferențieri fundamentale și ocazional belicoase între bărbat și femeie. Omul etern își are, nu-i așa, propriile „probleme de familie”, nu mai puțin eterne! Or, această presupoziție tinde să ignore, în fapt, numeroase evidențe etnografice și chiar arheologice contrarii. Ea restrânge nefiresc, printre altele, impactul social al femeilor și copiilor, inclusiv în domeniul economic, ignorând cu atât mai mult măsura uriașă în care existența și acțiunea lor o definește pe cea a ansamblului comunității din care fac parte
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
domeniul economic, ignorând cu atât mai mult măsura uriașă în care existența și acțiunea lor o definește pe cea a ansamblului comunității din care fac parte. Deloc în ultimul rând, ignorarea activității și amprentei acestor categorii de persoane asupra contextelor arheologice are consecințe dintre cele mai neplăcute asupra modului în care este studiată și interpretată cultura materială de vârstă paleolitică. În cele ce urmează, ne propunem o detaliere, însoțită de o estimare generală a relevanței trăsăturilor înseriate mai sus, în contextul
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
a relevanței trăsăturilor înseriate mai sus, în contextul particular al epocii paleolitice, însoțită de o sintetică schiță de reevaluare a statutului categoriilor de sex și vârstă amintite. În final, dorim să avansăm câteva sugestii legate de vizibilitatea lor în contextele arheologice. 5. Epoca paleolitică? Invocarea termenului „paleolitic” stârnește, în imaginația mai mult sau mai puțin instruită a contemporanilor, o serie de asocieri reflexe: epoci glaciare, oameni adăpostiți în peșteri (eventual pictate), unelte de silex cioplit etc. Uităm frecvent că această spontană
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
XIX-lea. Doar viguroasele ei rădăcini mitice pot explica de ce această construcție de gust victorian, susținută multă vreme doar de descoperirile dintr-un colțișor al lumii, Europa occidentală, continuă să materializeze, până astăzi, stereotipul epocii paleolitice, în ciuda oceanului de informații arheologice care tind să indice tocmai contrariul: diversitatea cadrelor ecologice paleolitice, în care episoadele riguroase nu constituiau deloc regula; raritatea efectivă a locuirii în peșteri (facilitate naturală nu întotdeauna prezentă în peisaj, sau măcar apreciată); importanța prezumtivă a instrumentarului din materiale
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
vânători arctici și evitau condițiile climatice extreme, fapt valabil inclusiv pentru speciile presupus adaptate mediului rece, ca omul de Neanderthal. Limitele de toleranță fiziologică ale ultimilor nu erau fundamental diferite de cele ale omului modern (Davies & Gollop 2003), iar datele arheologice nu indică apariția unui bagaj tehnologic adecvat climatului rece, decât odată cu trecerea la paleoliticul superior, în cel mai bun caz. Nu surprinde, în acest context, că abia în urma unor prelungite acumulări tehnologice a fost realmente posibilă popularea efectivă a zonelor
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
pe care s-a edificat această supoziție (vezi, pentru o trecere în revistă cuprinzătoare, Gowlett 1996). La urma urmelor, arheologia nu poate măsura decât succesul vânătorii, nu și eșecurile, adică tocmai regula relevată etnografic, iar regimul de acumulare a documentației arheologice și filtrul tafonomic ridică dificultăți uriașe pentru măsurarea ponderii efective a resurselor obținute prin vânătoare. Fiziologia actuală a lui Homo sapiens sapiens nu oferă indicii univoce cu privire la ponderea alimentației carnate, dar cu siguranță indică o primată oportunistă, adaptată la o
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
nu este deloc întâmplătoare. Fără îndoială, plantele comestibile din zonele temperate nu sunt atât de puține pe cât am fi tentați să credem. Consumul lor ridică, însă, serioase probleme de procesare (Jones 2009), care reclamă, la rândul lor, prezența în contextele arheologice a unui inventar arheologic specializat, în întregime absent până în paleoliticul superior. footnote> este masiv documentată, inclusiv de chimia osului, începând cu paleoliticul mijlociu (ex. Bocherens 2009; Bocherens el al. 2004; Hoffecker 2009; Pathou-Mathis 2000; Villa & Lenoir 2009). Ea își păstrează
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
Fără îndoială, plantele comestibile din zonele temperate nu sunt atât de puține pe cât am fi tentați să credem. Consumul lor ridică, însă, serioase probleme de procesare (Jones 2009), care reclamă, la rândul lor, prezența în contextele arheologice a unui inventar arheologic specializat, în întregime absent până în paleoliticul superior. footnote> este masiv documentată, inclusiv de chimia osului, începând cu paleoliticul mijlociu (ex. Bocherens 2009; Bocherens el al. 2004; Hoffecker 2009; Pathou-Mathis 2000; Villa & Lenoir 2009). Ea își păstrează poziția centrală în paleoliticul
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
populație inițială de câteva mii de indivizi, o rată anuală de creștere de 0,008%, putea conduce la populație actuală a Terrei în doar 90.000 de ani, încă înainte de apariția agriculturii (Pennington 2001: 173). Or, o densitate de situri arheologice care să susțină o creștere demografică de asemenea proporții (acceptând și slaba vizibilitate arheologică a siturilor paleolitice) nu se remarcă înainte de răspândirea agriculturii. Un astfel de spor demografic, foarte aproape de zero, pare a sugera că situația și evoluția demografică a
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
008%, putea conduce la populație actuală a Terrei în doar 90.000 de ani, încă înainte de apariția agriculturii (Pennington 2001: 173). Or, o densitate de situri arheologice care să susțină o creștere demografică de asemenea proporții (acceptând și slaba vizibilitate arheologică a siturilor paleolitice) nu se remarcă înainte de răspândirea agriculturii. Un astfel de spor demografic, foarte aproape de zero, pare a sugera că situația și evoluția demografică a vânătorilor-culegători paleolitici era, inclusiv în ultimii 100.000 de ani, mai rea decât orice
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
Harding & McVean 2004). footnote> Graficul demografic paleolitic nu poate fi, așadar, cel al unei creșteri gradate, punctată de echilibre intermitente, ci unul în zig-zag, în care momentele de colaps aproape le echilibrează pe cele de creștere accelerată a densității. Dovezile arheologice privind expansiuni, respectiv contracții masive de populație, în decursul paleoliticului nu lipsesc (Finlayson 2004, 2005; Hawks et al. 2000; Roebroeks 2006), deși, ele sunt mult mai clar sesizabile în Pleistocenul superior. Episoadele climatice pozitive par să fi fost, de altfel
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
totodată susceptibile de epuizare rapidă, sugerează implicit necesitatea conservării unei demografii foarte scăzute în plan regional, o mobilitate rezidențială cvasi-permanentă (Stiner & Kuhn 2009; Macdonald et al. 2009)<footnote Dimensiunile restrânse ale grupurilor de subzistență sunt, de altfel, transparente în documentația arheologică: ansamblurile musteriene, care nu au demonstrat până acum o specializare strictă și, deci, nu pot fi atribuite unui grup specializat (task-group), par să fie generate de grupuri de foragers de mici dimensiuni, probabil sub limita medie actuală (2530), poate chiar
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
explica pe seama unor existențe autonome economic, femeile și copiii exploatând arealul din imediata proximitate a campamentelor. Din nefericire, ipoteza își pierde din vedere propriile premise, adică tocmai contextul climatic al existenței din Paleoliticul mijlociu (respectiv consumul energetic), dar și dovezile arheologice - care indică în același timp absența tehnologiei de procesare a resurselor vegetale, inclusiv deplasarea produselor vânătorii în campamente -, ca și identitatea alimentației celor două sexe, demonstrată de chimia osului. În măsura în care ne putem imagina femeile Neandertaliene vânând eficient în preajma adăposturilor, cu
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
Trinkaus & Shipman 1993). Este evident că sunt tocmai rigorile subzistenței pur vânătorești a Neanderthalienilor, foarte diferită de cea a hominidelor anterioare, cele care ridică cele mai mari probleme pentru reconstituirea organizării lor sociale. Ce-i drept, puține dovezi morfologice sau arheologice susțin o diviziune clară a activităților la omul de Neanderthal (Kuhn & Stiner 2006; Soffer 1994, 2009), robustețea scheletelor ambelor sexe (Trinkaus 1983), nivelele înalte de activitate la care erau aparent supuși copiii, ca și omogenitatea generală a inventarului tehnologic fortificând
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
etnografice din medii similare. Supraviețuirea formulei sociale Neaderthaliene oferă, însă, dovada peremptorie că această diviziune trebuie să fi existat, ca și împărțirea regulată a hranei (contra Mithen 1996; Pettitt 2000). În acest context, ni se pare limpede că este vizibilitatea arheologică a acestei complementarități cea care merită să ne dea cel mai mult de gândit. Probabil că cea mai rezonabilă ipoteză o reprezintă chiar întărirea relațiilor de durată între sexe și aprovizionarea biparentală, ca și alopatrică, a copiilor. Micile grupuri de
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
endemice (Zubrow 1989). Ea trebuie în mod necesar asociată unei longevități crescute (Caspari & Lee 2004), inerent corelabilă, în plan social, cu o reducere semnificativă a mortalității infantile. Escaladarea graduală a scării demografice este documentată de explozia vizibilă a densității siturilor arheologice și, indirect, de lărgirea continuă a bazei alimentare, inclusiv către resurse vegetale și, îndeosebi, acvatice (Kuhn & Stiner 2001; Lalueza et al. 1996; Richards 2009; Stiner & Munro 2002). Sunt inovațiile tehnologice și vitalitatea acestor populații cele care au făcut posibilă colonizarea
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
deci, într-o bună măsură, femeilor, în timp ce producția de lamele (de exemplu, tot cea aurignaciană) aparține inventarului mobil al bărbaților. În general, observațiile sumare de mai sus ne permit a estima o slabă divizare pe sexe și activități a inventarului arheologic din paleoliticul inferior și mijlociu, dar una tot mai clară în paleoliticul superior. Această generalizare rezonabilă rămâne, desigur, rudimentară. Prima rezervă majoră ține de reprezentativitatea conținutului siturilor arheologice. Cel mai important segment al tehnologiei paleolitice, cel realizat din material organic
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
permit a estima o slabă divizare pe sexe și activități a inventarului arheologic din paleoliticul inferior și mijlociu, dar una tot mai clară în paleoliticul superior. Această generalizare rezonabilă rămâne, desigur, rudimentară. Prima rezervă majoră ține de reprezentativitatea conținutului siturilor arheologice. Cel mai important segment al tehnologiei paleolitice, cel realizat din material organic, omniprezent și mai accesibil tehnologic, lipsește sistematic, privându-ne inegal în special de contribuția tehnologică feminină. Însă nici cel mai bine conservat aspect, industria litică, nu se pretează
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
realizat din material organic, omniprezent și mai accesibil tehnologic, lipsește sistematic, privându-ne inegal în special de contribuția tehnologică feminină. Însă nici cel mai bine conservat aspect, industria litică, nu se pretează unor inferențe simple. Contribuția copiilor în geneza mărturiilor arheologice, ocazional frenetică, este sistematic trecută cu vederea și încă greu de cuantificat. Deprinderea debitajului, prin imitare și exercițiu repetat, lasă în urmă un volum uriaș de reziduuri: studiile experimentale arată că un învățăcel neexperimentat în debitajul litic lasă în urmă
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
ar trebui căutată tocmai în piesele de dimensiuni mari etc. În general, specializarea funcțională mediocră, cel puțin din epoca anterioară paleoliticului superior, împiedică atribuirea sa liniară unei categorii de sex anume, această observație privind tocmai campamentele „centrale”, singurele mai vizibile arheologic. Reconstituirea secvențelor operatorii oferă, însă, o metodă relativ satisfăcătoare pentru identificarea acțiunii cioplitorilor neexperimentați, respectiv a copiilor: printre greșelile tipice începătorilor se numără nuclee ale căror suprafețe de debitaj prezintă stigmate datorate erorilor de estimare ale unghiului de percuție, lățimii
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
unui areal mai amplu decât cel accesibil femeilor, cel puțin celor însoțite de copii. În consecință, o serie întreagă de indicii ale acțiunii lor, în special cele legate efectiv de activitățile vânătorești, risipite în peisaj, dispun de o minimă vizibilitate arheologică. Tipologia mai clară a siturilor din paleoliticul superior corectează întrucâtva această absență, de exemplu, prin apariția unor concentrări arheologice atribuibile în întregime grupurilor logistice de bărbați. În acest sens, siturile „de tip atelier”, cele dominate de echipament vânătoresc și cele
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
de indicii ale acțiunii lor, în special cele legate efectiv de activitățile vânătorești, risipite în peisaj, dispun de o minimă vizibilitate arheologică. Tipologia mai clară a siturilor din paleoliticul superior corectează întrucâtva această absență, de exemplu, prin apariția unor concentrări arheologice atribuibile în întregime grupurilor logistice de bărbați. În acest sens, siturile „de tip atelier”, cele dominate de echipament vânătoresc și cele de masacrare pot fi cu destulă siguranță atribuite acestora din urmă. Sunt cu precizie primele, de altfel și cele
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]