8,644 matches
-
a deveni un potențial concurent; d) acordurile asigură Întreprinderilor partenere o susținere reciprocă. În această categorie intră așa-numitele keiretsu japoneze. Constituite din mai multe Întreprinderi prezente În sectoare diferite, keiretsu sunt conglomerate informale. Acestea Își coordonează activitățile pe baze „asociative” și reprezintă un sistem moștenit de la economia japoneză dinaintea celui de-al doilea război mondial. Consecințele strategice ale alianțelor Între firme non-concurentetc "Consecințele strategice ale alianțelor Între firme non‑concurente" Joint-venture multinaționale. Au o rată ridicată de mortalitate În primii
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
apărut c. având ca subiecte proletarizarea, înstrăinarea emigranților și îndemnul la revoltă. Relativ la structura compozițională a c. se constată, ca în toată poezia populară, absența strofei. Segmentarea se poate face în funcție de motive și elemente motivice aglutinate, contaminate pe baza emoției asociative. Unele c. au refrene și încep prin versuri evocatoare („frunză verde”), reluate parțial și subliniind ideea. Lungimea medie a c. este între 4 și 14 versuri, trohaice de obicei, din câte 5-6 sau 7-8 silabe. Un procedeu artistic ce caracterizează
CANTEC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286072_a_287401]
-
și antimetaforă, invazia obiectuală, poetic este absolut tot ne-poeticul, insurgență imagistică, poză hippy, realitatea îngropată în poem (Caragiale și Joyce, Beatles și Ginsberg), realismul cinic parazitat de psihedelismul devorator al inflației lexicale, parodierea marilor școli poetice, cultul derizoriului, nebunia asociativă (biologie și bucătărie, neurologie și metafizică, ginecologie și cabala etc.) - în fine, tot ce putea stârni și înnebuni izolaționismul dictatorial al politicii românești din anii ’80. Receptată ca manifest revoluționar, poezia lui C. avea să eticheteze mult prea grabnic opera
CARTARESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286129_a_287458]
-
intrat în talpă./ Șchioapăt tot mai tare/ prin această lume./ Cui să-i fie milă/ de-o cămilă șchioapă,/ chiar dacă deșertul/ n-are pic de apă?” Livrescul, sursă esențială de inspirație, filtru al trăirilor, nu sugrumă însă spontaneitatea și capacitatea asociativă. Perceperea lumii prin intermediar cultural, sfidarea tabuurilor, umorul negru orientează și selecția textelor traduse. Capacitatea de invenție lingvistică este cu totul remarcabilă. Inventatoare a unei limbi personale, visată de toți poeții, „limba spargă” C. scrie un sonet, o baladă, un
CASSIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286136_a_287465]
-
jocul de lumini și umbre, de contraste, care proiectează în scenă personaje cu trăsături negative caricate, tocmai spre a fi mai bine puse în evidență. O contribuție și-o aduc maliția și ironia călinesciană. C. este prin excelență un spirit asociativ, circulând cu degajare în mai multe literaturi, și, în primul rând, în cea română. Astfel, Istoria ieroglifică a lui D. Cantemir e „un adevărat Roman de Renard românesc”, cronicarii munteni „au vulgaritatea sănătoasă argheziană”, Conachi „este primul petrarchizant român”. În
CALINESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286041_a_287370]
-
1.8. Controlul învățării 27 1.9. Apartenența 28 1.10. Principiul polarității 29 2. Teoria învățării prin contiguitate 31 2.1. Viața și opera lui Edwin Guthrie 31 2.2. Teoria învățării prin contiguitate 33 2.3. Teoria inhibiției asociative 35 2.4. Teoria uitării 39 2.5. Teoria motivației 40 3. Teoria condiționării operante și a instruirii programate 43 3.1. Viața și opera lui B.F. Skinner 43 3.2. Ideile fundamentale ale „skinnerismului” 44 3.3. Teoria probabilităților
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
a convins că temeliile conțin fisuri. Aceste legi sunt: „legea reacțiilor multiple” (law of multiple response), „legea predispozițiilor” (law of sets), „legea activității parțiale” (law of the partial activity), „legea răspunsului prin analogie” (law of response by analogy), „legea schimbării asociative” (law of associative shifting)1. • Legea reacțiilor multiple (numită și „legea răspunsului variat”) Se enunță astfel: „Dacă persoana care învață are de soluționat o problemă, atunci trebuie să întreprindă o încercare după alta; dacă se oprește pentru că deprinderea a fost
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
atunci el reacționează ca la altul asemănător; dacă situația nouă seamănă cu o situație veche, atunci cel care învață face conexiuni similare celor vechi apelând la experiență” (la setul sau repertoriul personal de conexiuni)1. • Legea transferului (sau „legea schimbării asociative”) Este enunțată astfel: „Dacă o reacție poate fi păstrată intactă într-o serie de schimbări impuse de noua situație stimulatoare, atunci cel care învață devine apt să răspundă unui stimul total nou; cel care învață recurge la adăugări și eliminări
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
general este următorul: „Cel care învață poate da orice răspuns oricărei situații la care este sensibil”2. De fapt, această lege descrie procesul de înlocuire a stimulilor necondiționați cu stimuli condiționați descris de reflexologi și behavioriști. De aceea, „legea transferului asociativ”, enunțată în 1913, a fost „promovată” cu prioritate în stimul conexionist revizuit de Thorndike în 1935. 1.8. Controlul învățăriitc "1.8. Controlul învățĂrii" Thorndike a respectat tradiția utilitarismului cu origini în Mill și a pragmatismului american. În viziunea sa
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
teoriei pavloviene a reflexelor condiționate 1. Oarecum insolit, conceptul de contiguitate are la Guthrie, așa cum am sugerat deja, o semnificație aparte. El desemna, sintetic, faptul că un anumit model de stimuli (grupare de stimuli; stimulus pattern) își obține întreaga putere asociativă (associative strength) în momentul primei asocieri cu un răspuns (its first pairing with a response). Mai simplu, s-ar putea spune că „primul contact” al subiectului cu o anumită situație declanșează instantaneu o reacție dominantă. Fenomenul despre care vorbește Guthrie
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
răspunsul) este asociată cu stimuli noi. Noile combinații de reacții rezultă din conflict și interferență; ele reprezintă „reacții de compromis” (compromise responses) față de noi combinații de stimuli. Astfel de combinații de reacție pot fi prin ele însele subiecte ale învățării asociative, dar pot fi atașate și unor patternuri noi sau stimuli noi. S-a demonstrat însă nu numai asocierea dintre stimuli și reacții, ci și disocierea stimul-răspuns. În legătură cu acest fenomen, Guthrie a elaborat teorii secundare cu privire la: „inhibiția asociativă”, „uitare”, „dezînvățare”, „relația
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
subiecte ale învățării asociative, dar pot fi atașate și unor patternuri noi sau stimuli noi. S-a demonstrat însă nu numai asocierea dintre stimuli și reacții, ci și disocierea stimul-răspuns. În legătură cu acest fenomen, Guthrie a elaborat teorii secundare cu privire la: „inhibiția asociativă”, „uitare”, „dezînvățare”, „relația dintre recompensă și pedeapsă”, „procesul instruirii”, „motivație” ș.a. Le expunem în continuare pe scurt. 2.3. Teoria inhibiției asociativetc "2.3. Teoria inhibiției asociative" Guthrie și-a fundamentat această teorie fundamentală pe lucruri evidente desprinse din fapte
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
și disocierea stimul-răspuns. În legătură cu acest fenomen, Guthrie a elaborat teorii secundare cu privire la: „inhibiția asociativă”, „uitare”, „dezînvățare”, „relația dintre recompensă și pedeapsă”, „procesul instruirii”, „motivație” ș.a. Le expunem în continuare pe scurt. 2.3. Teoria inhibiției asociativetc "2.3. Teoria inhibiției asociative" Guthrie și-a fundamentat această teorie fundamentală pe lucruri evidente desprinse din fapte de viață. Cea relatată în 1942 era, în același timp, „amuzantă și sinistră”3. Ea îl conducea spre concluzia că în procesul învățării apar efecte negative care
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
este asociată cu o reacție care o inhibă pe cea veche, atunci aceasta va înceta să o provoace pe cea veche”1. Guthrie a afirmat că aserțiunea de mai sus nu enunța o lege, ci definea doar un fenomen: „inhibiția asociativă” (associative inhibition)2. Dar a formulat și alte exemple de „inhibiție asociativă” - nutrind probabil o dorință secretă de a sugera universalitatea acesteia. Vom scăpa de frica de a fi obligați să acționăm într-o situație neplăcută, dacă vom râde sau
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
aceasta va înceta să o provoace pe cea veche”1. Guthrie a afirmat că aserțiunea de mai sus nu enunța o lege, ci definea doar un fenomen: „inhibiția asociativă” (associative inhibition)2. Dar a formulat și alte exemple de „inhibiție asociativă” - nutrind probabil o dorință secretă de a sugera universalitatea acesteia. Vom scăpa de frica de a fi obligați să acționăm într-o situație neplăcută, dacă vom râde sau ne vom ocupa cu o problemă mai importantă. Expresia: 9 × 6 = 56
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
în trei forme distincte, deși acestea ilustrează o schemă unică, generală. Este vorba despre trei modalități de eliminare a vechilor învățări (obișnuințe, automatisme, obsesii etc.) care pot fi considerate tot atâtea metode terapeutico-pedagogice. În mod paradoxal, învățarea negativă prin inhibiție asociativă nu este delocț negativă! Dimpotrivă: „dezvățul” este cel puțin la fel de util în practică, în viață, ca și „învățul”. Prima modalitate poate fi numită, fie și doar în glumă, „tehnica puiului enervant”4. Ea a fost ilustrată deja prin exemplul jumulirii
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
cineva să uite ceva” - afirmă el sentențios 3. Atunci, nu uităm niciodată nimic? Exemplele de mai sus contrazic grăitor afirmația lui Guthrie. Însă el definește uitarea altfel decât o facem de obicei. După Guthrie, uitarea este o variantă a inhibiției asociative. Credința că trecerea timpului este cauza uitării este iluzorie. Inhibiția asociativă constă în eșecul unei reacții la o anumită replică după ce acea replică a fost asociată cu o altă reacție. „Uitarea este, de asemenea, un eșec al unei reacții la
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
niciodată nimic? Exemplele de mai sus contrazic grăitor afirmația lui Guthrie. Însă el definește uitarea altfel decât o facem de obicei. După Guthrie, uitarea este o variantă a inhibiției asociative. Credința că trecerea timpului este cauza uitării este iluzorie. Inhibiția asociativă constă în eșecul unei reacții la o anumită replică după ce acea replică a fost asociată cu o altă reacție. „Uitarea este, de asemenea, un eșec al unei reacții la o replică.”4 Această teză șocantă este imediat lămurită. Guthrie susține
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
că trebuie să atribuim uitarea nu simplei treceri a timpului, ci faptului că nu s-a produs o „reînvățare activă” (active relearning) în respectivul interval. Lăsând însă la o parte acest aspect, se poate susține teza că „uitarea și inhibiția asociativă sunt, de fapt, același eveniment”5. Există totuși o diferență evidentă între acestea. Guthrie consideră că ea se datorează observatorului acestor fenomene, și nu fenomenelor ca atare. Observatorul poate sesiza atent doar trecerea timpului, nu și mecanismul unic care produce
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
de fapt, același eveniment”5. Există totuși o diferență evidentă între acestea. Guthrie consideră că ea se datorează observatorului acestor fenomene, și nu fenomenelor ca atare. Observatorul poate sesiza atent doar trecerea timpului, nu și mecanismul unic care produce inhibiția asociativă și uitarea. Dar „reînvățarea” sau „reantrenarea activă” (active retraining) pot stăvili complet uitarea. O teorie atât de optimistă trebuia dovedită temeinic. Guthrie a invocat câteva argumente puternice. A amintit în primul rând cercetarea lui Jenkins și Dalenbach (1924). Aceștia descoperiseră
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
dimineața chiar și cele mai mici detalii ale poveștii; dacă însă după ascultarea poveștii copiii participă la o conversație activă, reproducerea poveștii se realizează cu o precaritate a detaliilor de cel puțin 50-60%. Aceasta întrucât intervine același mecanism al inhibiției asociative 1. După Guthrie, vârsta copilăriei - în legătură cu care există un anumit mit al „memorării prodigioase” - nu este decisivă în explicarea fenomenului de estompare a uitării. El a evocat „cazul norvegienei infantile”. Persoana respectivă, soția unui fost coleg de universitate al lui
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
nu este bine pusă și că toți acești cercetători se orientează într-o direcție eronată. După Guthrie, această problemă constă în „înțelegerea surselor activității umane” (understanding the sources of human activity) și „înțelegerea condițiilor care dirijează această activitate prin învățare asociativă” (understanding the conditions which direct that activity through associative learning) (ibidem, p. 93; vezi și Sahakian, 1976, p. 44). Din această perspectivă, problematica motivației se complică, dar, în același timp, se simplifică. În termeni de învățare asociativă contiguă, de exemplu
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
activitate prin învățare asociativă” (understanding the conditions which direct that activity through associative learning) (ibidem, p. 93; vezi și Sahakian, 1976, p. 44). Din această perspectivă, problematica motivației se complică, dar, în același timp, se simplifică. În termeni de învățare asociativă contiguă, de exemplu, anumite semne meteorologice profitabile apar ca stimuli ce acționează asupra organelor de simț. Acestea sunt ocazii imediate de mișcare atât la animale, cât și la oameni. Motivele umane pot fi descrise în termeni de imbold al stimulilor
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
a stimulilor; reacțiile tind să devină din ce în ce mai variate. e) Fiecare reacție care apare este asociată cu efortul, dar își pierde asocierea cu următoarea reacție. f) Eventual o reacție (una totală) elimină efortul; de aceea, în schimb, efortul devine o replică asociativă (ibidem). Guthrie a încercat să își fudamenteze teoria pe un „experiment revelator” organizat în 1942 împreună cu George Horton. A extins însă interpretarea rezultatelor pentru a construi o întreagă teorie a procesului de învățare. Principiile acesteia au fost însă expuse în
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
înregistrat o scădere a răspunsurilor modelate în timp. Descreșterea poate fi cel mai bine atribuită faptului că răspunsurile au fost foarte complexe; acestea au fost formate din combinații diferite ale unui set obișnuit de elemente comportamentale care ar produce intervenții asociative considerabile; iar subiecții nu au avut nici o ocazie să repete răspunsurile, fie ele simbolice sau deschise. Relativa superioritate a codului de etichetare generală este demonstrată și mai clar când performanțele de potrivire sunt notate conform unor criterii stringente care cer
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]