3,106 matches
-
Iulius Iancu în „Semnalul”, din Canada, nr.64/2000, Lenuța Câmpean, Beniamin Păscu, „Postașul”, nr.112/2000; Editorii „Bună dimineață, Israel”, Internet Newsletter nr. 75-78/2000; Editorii „Minimum”, Israel, decembrie/2000; Al. Florin Țene „Curierul Cluj-Napoca”, nr.322/2001; Editorii „Ateneu”, nr.5/2001; Constantin Cubleșan, „Cetatea culturală Cluj-Napoca”, nr.8/2001; Al. Florin Țene „Ateneu”, nr.10/2001; Gheorghe Barlea, în „Litere”, nr.10/2001; Al. Florin Țene „Curierul Cluj-Napoca”, nr.369/2001; Editorii „România literară”, nr.34/2001 (anunț
Mariana Zavati Gardner () [Corola-website/Science/299746_a_301075]
-
112/2000; Editorii „Bună dimineață, Israel”, Internet Newsletter nr. 75-78/2000; Editorii „Minimum”, Israel, decembrie/2000; Al. Florin Țene „Curierul Cluj-Napoca”, nr.322/2001; Editorii „Ateneu”, nr.5/2001; Constantin Cubleșan, „Cetatea culturală Cluj-Napoca”, nr.8/2001; Al. Florin Țene „Ateneu”, nr.10/2001; Gheorghe Barlea, în „Litere”, nr.10/2001; Al. Florin Țene „Curierul Cluj-Napoca”, nr.369/2001; Editorii „România literară”, nr.34/2001 (anunț editorial); George Băjenaru, în „Meridianul românesc”, nr.217/2001; Dr. Iulius Iancu, „Minimum”, nr.187
Mariana Zavati Gardner () [Corola-website/Science/299746_a_301075]
-
Țene „Curierul Cluj-Napoca”, nr.369/2001; Editorii „România literară”, nr.34/2001 (anunț editorial); George Băjenaru, în „Meridianul românesc”, nr.217/2001; Dr. Iulius Iancu, „Minimum”, nr.187/2002; Grigore Grigorescu, „Literatura și arta”, Republica Moldova nr.31/2002; Ioana Parava „Ateneu”, 2 octombrie 2002; Al. Florin Țene „Orient latin”, nr.2/2002; Al. Florin Țene în „Fundația culturală Sarmisegetusa” - Cluj-Napoca, 2002; Al. Florin Țene „Curierul Cluj-Napoca”, nr.369/2002; Al Florin Țene „Postașul”, nr.161/2002; Editorii „Ateneu”, nr.6/2002
Mariana Zavati Gardner () [Corola-website/Science/299746_a_301075]
-
2002; Ioana Parava „Ateneu”, 2 octombrie 2002; Al. Florin Țene „Orient latin”, nr.2/2002; Al. Florin Țene în „Fundația culturală Sarmisegetusa” - Cluj-Napoca, 2002; Al. Florin Țene „Curierul Cluj-Napoca”, nr.369/2002; Al Florin Țene „Postașul”, nr.161/2002; Editorii „Ateneu”, nr.6/2002; Alexandru Sfarlea „al cincilea anotimp” nr.2-3/2002; Al. Florin Țene „Ateneu”, iunie 2002; Editorii „Ateneu”, martie 2003; Lucian Hetco; www.agero-stuttgart.de/globalnews.poezie.htm; Editorii „România literară”, nr.20/2003 (anunț editorial); Marius Mircu „Ultimă
Mariana Zavati Gardner () [Corola-website/Science/299746_a_301075]
-
Al. Florin Țene în „Fundația culturală Sarmisegetusa” - Cluj-Napoca, 2002; Al. Florin Țene „Curierul Cluj-Napoca”, nr.369/2002; Al Florin Țene „Postașul”, nr.161/2002; Editorii „Ateneu”, nr.6/2002; Alexandru Sfarlea „al cincilea anotimp” nr.2-3/2002; Al. Florin Țene „Ateneu”, iunie 2002; Editorii „Ateneu”, martie 2003; Lucian Hetco; www.agero-stuttgart.de/globalnews.poezie.htm; Editorii „România literară”, nr.20/2003 (anunț editorial); Marius Mircu „Ultimă oră”, Israel, 13 iunie/2003; Editorii „Ateneu”, iunie/2003; Editorii „România literară”, nr.30/2003
Mariana Zavati Gardner () [Corola-website/Science/299746_a_301075]
-
Fundația culturală Sarmisegetusa” - Cluj-Napoca, 2002; Al. Florin Țene „Curierul Cluj-Napoca”, nr.369/2002; Al Florin Țene „Postașul”, nr.161/2002; Editorii „Ateneu”, nr.6/2002; Alexandru Sfarlea „al cincilea anotimp” nr.2-3/2002; Al. Florin Țene „Ateneu”, iunie 2002; Editorii „Ateneu”, martie 2003; Lucian Hetco; www.agero-stuttgart.de/globalnews.poezie.htm; Editorii „România literară”, nr.20/2003 (anunț editorial); Marius Mircu „Ultimă oră”, Israel, 13 iunie/2003; Editorii „Ateneu”, iunie/2003; Editorii „România literară”, nr.30/2003 (anunț editorial); Cornel Galben
Mariana Zavati Gardner () [Corola-website/Science/299746_a_301075]
-
cincilea anotimp” nr.2-3/2002; Al. Florin Țene „Ateneu”, iunie 2002; Editorii „Ateneu”, martie 2003; Lucian Hetco; www.agero-stuttgart.de/globalnews.poezie.htm; Editorii „România literară”, nr.20/2003 (anunț editorial); Marius Mircu „Ultimă oră”, Israel, 13 iunie/2003; Editorii „Ateneu”, iunie/2003; Editorii „România literară”, nr.30/2003 (anunț editorial); Cornel Galben, „Ateneu”, iulie/2003; Ioan Dănilă în „Echivalentă”, Editura „Egal” nr. 1-4/2004 Bacău; Dr. Vasile Sporici/ Vlad Sorianu „Ateneu”, mai 2004; Alexandru Mirodan Revista „Minimum”, nr.211/ octombrie
Mariana Zavati Gardner () [Corola-website/Science/299746_a_301075]
-
martie 2003; Lucian Hetco; www.agero-stuttgart.de/globalnews.poezie.htm; Editorii „România literară”, nr.20/2003 (anunț editorial); Marius Mircu „Ultimă oră”, Israel, 13 iunie/2003; Editorii „Ateneu”, iunie/2003; Editorii „România literară”, nr.30/2003 (anunț editorial); Cornel Galben, „Ateneu”, iulie/2003; Ioan Dănilă în „Echivalentă”, Editura „Egal” nr. 1-4/2004 Bacău; Dr. Vasile Sporici/ Vlad Sorianu „Ateneu”, mai 2004; Alexandru Mirodan Revista „Minimum”, nr.211/ octombrie 2004; Ion Cristofor Revista „Origini - Romanian Roots”, nr. 1-2-3/ 2005; V. Roșianu, în
Mariana Zavati Gardner () [Corola-website/Science/299746_a_301075]
-
Marius Mircu „Ultimă oră”, Israel, 13 iunie/2003; Editorii „Ateneu”, iunie/2003; Editorii „România literară”, nr.30/2003 (anunț editorial); Cornel Galben, „Ateneu”, iulie/2003; Ioan Dănilă în „Echivalentă”, Editura „Egal” nr. 1-4/2004 Bacău; Dr. Vasile Sporici/ Vlad Sorianu „Ateneu”, mai 2004; Alexandru Mirodan Revista „Minimum”, nr.211/ octombrie 2004; Ion Cristofor Revista „Origini - Romanian Roots”, nr. 1-2-3/ 2005; V. Roșianu, în „Adevărul de Cluj”, nr.4532, 24-25 septembrie 2005; Gina Sebastian Alcalay, în revistă „Minimum”, nr.223, octombrie, 2005
Mariana Zavati Gardner () [Corola-website/Science/299746_a_301075]
-
2004; Alexandru Mirodan Revista „Minimum”, nr.211/ octombrie 2004; Ion Cristofor Revista „Origini - Romanian Roots”, nr. 1-2-3/ 2005; V. Roșianu, în „Adevărul de Cluj”, nr.4532, 24-25 septembrie 2005; Gina Sebastian Alcalay, în revistă „Minimum”, nr.223, octombrie, 2005; Editorii „Ateneu”, nr.10/ octombrie 2005 (anunț editorial); Eugen Evu, „Viața de pretutindeni”, Arad, oct.-dec. 2005; Dr Iulius Iancu în „Orient Expres”, 5 dec. 2005; Lisa D’Onofrio - „Creative Arts East Newsletter”, Norwich Winter, 2005-2006; Editorii de la „Adevărul de Cluj”, nr.
Mariana Zavati Gardner () [Corola-website/Science/299746_a_301075]
-
dec. 2005; Lisa D’Onofrio - „Creative Arts East Newsletter”, Norwich Winter, 2005-2006; Editorii de la „Adevărul de Cluj”, nr.4660, 25-26 feb. 2006; Gina Sebastian Alcalay „Minimum”, nr.230/ mai 2006 Israel; Uniunea Scriitorilor „România literară”, nr.25/ iunie 2006; Editorii „Ateneu”, nr.43/ iulie 2006; Alexandru Florin Țene „Viața de pretutindeni”, Arad,oct.-nov. 2006; Editorii de la „Adevărul de Cluj”, nr.4907/ dec. 2006; Eugen Evu: www.agero-stuttgart.de/globalnews.poezie.htm 2007; Gina Sebastian Alcalay Nova Provincia Corvina, nr.6
Mariana Zavati Gardner () [Corola-website/Science/299746_a_301075]
-
dublată de umor și ironie, autorul cărții " Fii demn!" reconstruiește prin prisma unui demers personal o lume ce se caută pe șine, dar care, în esență ei, nu și-a pierdut simțul valorii și credința. Lansată pe 17 decembrie la Ateneul Român și pe 18 decembrie 2013 la Sala Dalles. Colecțiile de interviuri și de conferințe, în care autorul ne prezintă față curată a românului, marchează un moment important pentru cititor, acela de a-și pune întrebări firești despre rostul propriu
Dan Puric () [Corola-website/Science/299931_a_301260]
-
cititor, acela de a-și pune întrebări firești despre rostul propriu, dar și despre calea acestui neam. Piesa de teatru "Suflet Românesc" a fost lansată pe 16 decembrie 2013 la Sala Ion Dacian din București. Pe 17 decembrie 2013, la Ateneul Român a avut loc Conferință despre "Suflet Românesc" Lansată pe 15 mai 2015 la librăria Diverta, cartea prezintă cu umor poveștile de viață ale oamenilor și câinilor, spuse de cățelușă labrador Dulci și de prietenul ei maidanez Ăstor. Dan Puric
Dan Puric () [Corola-website/Science/299931_a_301260]
-
9 ani, primește o bursă pentru a studia între anii 1937 și 1939 la "Conservatorul Național Superior de Muzică" din Paris, cu Lazare Lévy (pian), Marcel Mayer (teorie și solfegiu), Noel Gallon (armonie). La vârsta de 15 ani debutează la Ateneul Român în compania Orchestrei Filarmonice din București, sub baghetă lui George Georgescu, ca solist al concertului Nr. 1 în Do-major pentru pian și orchestră de Ludwig van Beethoven și devine solist al Filarmonicii în 1950. În afara activității concertistice în țară
Valentin Gheorghiu () [Corola-website/Science/299966_a_301295]
-
alungat de valuri", Traducere de Mihaela Iliescu, în “ARC”, nr. 1-2, București, 1994, 155-157. 5. Mishima, Yukio, "Templul de Aur", (fragmente), Traducere de Sorin Titel, în "Secolul 20" nr. 1-2 (169-170), 1975, p. 7-20. 6. Mishima, Yukio, "Sotoba Komachi", în "Ateneu", nr. 12, decembrie 1983, p.16. 7. Mishima, Yukio, "Sotoba Komachi", în "Nobel contra nobel", coordonator Laurențiu Ulici, Editura Cartea Românească, București, 1988, vol. II, p.210-217. 8. Mishima, Yukio, "Templul de aur", Traducere de Angela Hondru, Editura Univers, București
Yukio Mishima () [Corola-website/Science/298874_a_300203]
-
Georges Rouault și pe Albert Marquet. Mai târziu frecventează clasa lui Puvis de Chavannes, de la care preia mai ales finețea desenului și strălucirea culorilor, fără a-i urma principiile estetice academizante. În 1904 se întoarce în țară și expune la Ateneul Român și la Saloanele Oficiale. Menține însă legătura cu Parisul, unde deschide mai multe expoziții personale, până în anul 1940. Expune la Bienala din Veneția în anii 1924, 1940 și 1942. Cu o formație complexă, provenită din rigoarea școlii germane unită
Theodor Pallady () [Corola-website/Science/297777_a_299106]
-
Nicolae Grigorescu, primește o bursă pentru a se perfecționa în străinătate. După un scurt timp petrecut la München, pleacă la Paris, unde se înscrie la Academia Julian și lucrează în atelierul lui Bouguereau (1899-1902). De la prima sa expoziție personală la Ateneul Român (1900), este remarcat de scriitorii Barbu Delavrancea și Alexandru Vlahuță, care îi cumpără câte o lucrare. Cu o pasiune nestăvilită, pictează peisaje, atât în țară (Sinaia, Târgu Ocna, Câmpulung-Muscel), cât și în Franța (Vitré, Saint-Malo), Spania ("Podul San Martin
Gheorghe Petrașcu () [Corola-website/Science/297843_a_299172]
-
1923-1927 - produc o impresie de austeritate majestuoasă. "Autoportretul" din "Muzeul Zambaccian" pare a descinde din Renașterea italiană, de o gravitate solemnă dar și cu o notă de sensualitate. Gheorghe Petrașcu a avut numeroase expoziții personale, între 1903 și 1923 la Ateneul Român, apoi la "Căminul Artei" (1926-1930), culminând cu cele două retrospective de la "Sala Dalles" din anii 1936 și 1940. A participat la Bienala din Veneția (1924, 1938 și 1940); primește "Marele Premiu" al "Expoziției Internaționale" din Barcelona (1929) și al
Gheorghe Petrașcu () [Corola-website/Science/297843_a_299172]
-
și Rahova desene și schițe, ce vor sta la baza unor compoziții. Din 1879 până în 1890, lucrează îndeosebi în Franța, fie în Bretania la Vitré, fie în atelierul său din Paris. Revenit în țară, deschide mai multe expoziții personale la Ateneul Român între anii 1891 și 1904. Din 1890 se stabilește la Câmpina și se dedică preponderent subiectelor rustice, într-o nesfârșită variație a motivului, pictează portrete de țărănci, care cu boi pe drumuri prăfuite de țară și numeroase peisaje cu
Nicolae Grigorescu () [Corola-website/Science/297835_a_299164]
-
cu puteri nebănuite; din nevoia comunicării, decantările cromatice transmit intense emoții rezultate din congruența intrinsecă dintre bucuria și tristețea existenței din acel început de secol al XX-lea. În 1901, măcinat de mizerie, a făcut o expoziție de grup la Ateneu împreună cu o serie de pictori cu care nu avea nimic în comun. După un periplu de schimburi de locuință, s-a internat grav bolnav la Spitalul Pantelimon în clinica neurologului Gheorghe Marinescu. Aici, a fost îngrijit foarte bine timp de
Ștefan Luchian () [Corola-website/Science/297807_a_299136]
-
pictor" în "Calendarul Minerva". Aceste "Vorbe..." conțin prețioase opinii ale lui Luchian privitoare la importanța artei. O parte din acestea se regăsesc într-o secțiune aparte și în lucrarea "Mărturii - Ștefan Luchian" a lui Marin Mihalache din 1966. Tot la Ateneu, în 1904 a expus împreună cu caricaturistul Nicolae Petrescu-Găină într-o nouă expoziție. Respectiva expoziție a provocat un scandal în epocă, după ce caricaturile lui Nicolae Petrescu-Găină au fost scoase, din cauza modului cum fusese prezentat într-una din ele prim-ministrul vremii
Ștefan Luchian () [Corola-website/Science/297807_a_299136]
-
o prezență eminentă în viața artistică a timpului, Luchian nu a cunoscut pentru multă vreme succesul. Astfel, la expoziția sa din 1905 singurul cumpărător al unui tablou a fost pictorul Grigorescu și pentru a putea plăti chiria, Luchian a cedat Ateneului lucrarea "Vechiul meu atelier" (numit în catalog "Un colț de atelier"). Un grup restrâns de admiratori și prieteni totuși l-au aclamat, dar condiția sa materială a continuat să fie dintre cele mai precare. Între anii 1905 - 1909, creația artistică
Ștefan Luchian () [Corola-website/Science/297807_a_299136]
-
această lucrare nu a scăpat neobservată de către contemporanii săi. Chiar unii critici de artă care făceau parte din burghezie, cum a fost Virgil Cioflec, au remarcat protestul social cuprins în pictura de excepție afișată de Luchian la expoziția personală de la Ateneu din data de 1 decembrie 1907. Virgil Cioflec spunea: Compoziția în ulei "Cheful", redă trei "damicele", cum le spunea Luchian, și trei bărbați, care au încins o petrecere. În ultimul plan se pot observa doi lăutari din care unul este
Ștefan Luchian () [Corola-website/Science/297807_a_299136]
-
Cheful", redă trei "damicele", cum le spunea Luchian, și trei bărbați, care au încins o petrecere. În ultimul plan se pot observa doi lăutari din care unul este Moș Nicolae Cobzarul. Cu acest tablou a participat Luchian la expoziția de la Ateneu din data de 1 ianuarie 1907, deschisă împreună cu Kimon Loghi și Oscar Spaethe. În anul 1912, Ștefan Luchian pictează într-un suprem efort tabloul "Lăutul". Prin această compoziție înnobilează măruntul fapt cotidian și grija mamei care spală copilul cu grijă
Ștefan Luchian () [Corola-website/Science/297807_a_299136]
-
Ressu, Ion Panteli-Stanciu, Dan Ialomițeanu) au avut legătură cu scandaluri legate de falsuri ale picturilor lui Luchian. În ianuarie 1928, caricaturistul Nicolae Petrescu-Găină a publicat în revista "Rampa" câteva articole în care a dezbătut veridicitatea unui tablou semnat Lukian la Ateneul Român, intitulat "Nud de femeie". Petrescu a susținut opinia că acel tablou era în realitate un studiu executat de Alexandru Mihăilescu în anii de școală. În cele din urmă ipoteza lui Petrescu a fost adevărată și falsul demascat. Arta modernă
Ștefan Luchian () [Corola-website/Science/297807_a_299136]