7,848 matches
-
comparație în detaliu a ambelor medii ar trebui desigur să ia în considerare și efectul literarizării filmului, prin care aceste deosebiri sînt parțial eliminate din nou. Horst Meixner enumeră următoarea "mostră literar-tehnică", preluată din film: "Fabula, metaforica în forma montajului atracțiilor, integrarea trecutului ca flash-back, tipizarea personajelor (de exemplu, bun-rău), tehnica legării acțiunii interne de cea din cadrul narativ, autoreprezentarea mediului în mediu (film în film, de exemplu în Tartuffe al lui Murnau), naratorul raisonneur, mai tîrziu multiperspectivismul (de exemplu în Totul
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
în sensul că acestea ar deveni din ce în ce mai clar o ramură a mitologiei aplicate. În această privință, politologii par astăzi să se mulțumească cu puțin. Ei încearcă să descrie cu noțiuni care oscilează între vrăjitorie și parapsihologie carismă, sugestie, ascendent, prestigiu, atracție, farmece -, fără să le explice însă, efectele de transmitere, adeziune sau credință. O disciplină este deschisă unei serii nedefinite de enunțuri noi cărora le oferă reguli de construcție. O doctrină este, prin definiție, limitată la un corpus, cu străini care
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
isprăvile sau numele celui de-al doilea, dar cum să-l imiți? Creștinismul umanizează din nou, îl încarnează pe supraom. Sfîntul devine omul de rînd, domnul-toată-lumea. Stil de viață aparent comun, condiție socială banală sau accesibilă. De unde apare emulația, imitația, atracția. Biserica inversează regula antică. Eroul scapă de moarte fiindcă este erou. Sfîntul devine sfînt murind. Moartea unui om îl poate "diviniza" și mormîntul îi devine altar. Formidabil. Toată lumea va muri într-o zi, în vreme ce un nemuritor homeric sau virgilian e
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
un întreg univers emoțional și tribal, bogat în revivals și farmece. Trezesc gustul marilor mese colective. Magii și vrăjitorii, sunete și lumini, Fecioara și sfinții. În plan religios, charismele autoritare, stimulate de unde, cunosc din nou o plenitudine, o forță de atracție senzorială insolită pentru fiii Literei, chiar și în sînul Bisericii. Hugo: "După papă, papirusul." Da. Și după papirus, papa. Bineînțeles că nu mai e același papă, dar nici nu e unul oarecare. Într-adevăr, în sînul lumii catolice dar acest
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
Națiune, popor, stat) naționalism și totalitarism FIECARE (populație, societate, lume) individualism și anomie FIGURĂ A TIMPULUI (ȘI VECTOR) CERC (Etern, repetiție) Arheocentrat LINIE (istorie, Progres) Axată pe viitor PUNCT (actualitate, eveniment) Autocentrat: cultul prezentului VÎRSTĂ CANONICĂ BĂTRÎNUL ADULTUL TÎNĂRUL PARADIGMA ATRACȚIEI MYTHOS (mistere, dogme, epopei) LOGOS (utopii, sisteme, programe) IMAGO (afecte și fantasme) ORGANON SIMBOLIC RELIGII (teologie) SISTEME (ideologii) MODELE (iconologie) CLASA SPIRITUALĂ (DEȚINĂTOAREA SACRULUI SOCIAL) BISERICA (profeți și clerici) Sacrosanct: DOGMA INTELIGHENȚIA laică (profesori și erudiți) Sacrosanct: CUNOAȘTEREA MASS-MEDIA (difuzori
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
diferite nivele (litri/zi): duoden și jejun 4,0; ileon 3,5; colon 1,5. 8.5. Absorbția electroliților Când conținutul luminal este hipoton, apa cu electroliți și alte substanțe dizolvate pătrunde prin spațiile intercelulare; este vorba de fenomenul de atracție a solventului. Sodiul Zilnic pătrund în tractul gastro intestinal 25 35 g de Na+, din care 5 8 g de origine alimentară și restul din diverse secreții digestive; numai 0,5 % se pierde prin fecale. In jejun sodiul este absorbit
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
o lege oarecare se manifestă, fenomenologic, la orice nivel, diferind însă la fiecare nivel, din punct de vedere calitativ (în fond, tensiunea electrică este o diferență de potențial ca și diferența de nivel a unui curs de apă, iar legea atracției universale are aceeași relație matematică ca și legea atracției electrostatice, ca să dăm doar două exemple. Ar fi vorba aici de două fenomene, din două domenii distincte, ce se manifestă ca particularizări (din nou principiul holografic) ale unui arhetip, anume relația
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
diferind însă la fiecare nivel, din punct de vedere calitativ (în fond, tensiunea electrică este o diferență de potențial ca și diferența de nivel a unui curs de apă, iar legea atracției universale are aceeași relație matematică ca și legea atracției electrostatice, ca să dăm doar două exemple. Ar fi vorba aici de două fenomene, din două domenii distincte, ce se manifestă ca particularizări (din nou principiul holografic) ale unui arhetip, anume relația matematică unde: F - forța de atracție; k - constantă; α1
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
ca și legea atracției electrostatice, ca să dăm doar două exemple. Ar fi vorba aici de două fenomene, din două domenii distincte, ce se manifestă ca particularizări (din nou principiul holografic) ale unui arhetip, anume relația matematică unde: F - forța de atracție; k - constantă; α1, α2 - o caracteristică a corpurilor; r - distanța dintre corpuri (v. fig. II.1). Arhetipul devine pentru atracția universală atracția electrostatică unde: m - massa corpului; r - distanța dintre corpuri; q - sarcina electrică; d - distanța dintre sarcini; el este
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
distincte, ce se manifestă ca particularizări (din nou principiul holografic) ale unui arhetip, anume relația matematică unde: F - forța de atracție; k - constantă; α1, α2 - o caracteristică a corpurilor; r - distanța dintre corpuri (v. fig. II.1). Arhetipul devine pentru atracția universală atracția electrostatică unde: m - massa corpului; r - distanța dintre corpuri; q - sarcina electrică; d - distanța dintre sarcini; el este valabil în domeniul: mecanicii electricității). Un lucru cât se poate de firesc: conform, Tabula smaragdina specifică că: “Ceea ce e jos
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
se manifestă ca particularizări (din nou principiul holografic) ale unui arhetip, anume relația matematică unde: F - forța de atracție; k - constantă; α1, α2 - o caracteristică a corpurilor; r - distanța dintre corpuri (v. fig. II.1). Arhetipul devine pentru atracția universală atracția electrostatică unde: m - massa corpului; r - distanța dintre corpuri; q - sarcina electrică; d - distanța dintre sarcini; el este valabil în domeniul: mecanicii electricității). Un lucru cât se poate de firesc: conform, Tabula smaragdina specifică că: “Ceea ce e jos e la
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
lui. În mod inconștient, în toată lumea modernă se aplică aceeași concepție sub forma cultului sfinților, eroilor, strămoșilor, personalităților (moaște, monumente, comemorări). Putem considera că aici acționează un arhetip (motiv comun tuturor/multor cultúri ) (v. §II.4.3.7). Conceptul de atracție exercitată de corpul grosier pentru cel eteric este valabil și pentru alte corpuri, de subtilitate superioară, detașate de restul celor inferioare; un exemplu în acest sens este oferit de poziționarea, în toate cazurile, a ansamblului corpurilor subtile deasupra corpului fizic
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
corpului/fluidului eteric, cel automat, însoțind materia materia inertă a corpului grosier. Pentru corpurile subtile, momentul detașării este marcat, conform , prin percepția unei lumini clare, cu intensitate progresivă ajungând până la niveluri “supraterestre” cu toate acestea nestressantă; lumina, “personificată”, degajă o atracție deosebită însoțită de căldură și afecțiune și se găsește în comunicare informațională cu omul . Această esență luminoasă, deși “personificată” și în relație informațională cu omul, nu are totuși aspectul vreunei entități oarecare . Am putea considera această stare drept intrarea corpurilor
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
se poate face prin descompunere lentă în cazul înhumării sau rapidă în cazul incinerării cadavrului, ceea ce nu reprezintă mare diferență. Dar, în afara faptului că corpul grosier intact, așa cum rămâne o perioadă mai lungă sau mai scurtă în cazul înhumării, prezintă atracție pentru corpurile subtile (v. nota 30), deci constituie o frână în “ontogeneza” posterioară morții a individualității respective, se mai pune problema purificării (eliminarea karmei reziduale proprii) corpului grosier, ce se realizează prin foc. Foarte plastic, compară cele două tipuri de
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
totuși realizabile teoretic. O altă formă de a exprima valențele pozitive deosebite ale comunității este viziunea unei comunități constitutive, care, concomitent, se sprijină pe și promovează înțelegerea reciprocă lărgită, extinsă. Îi cunosc pe ceilalți cunoscându-mă pe mine și reciproc. Atracția acestei abordări constă în principal în două aspecte. Unul este că identitatea individuală depinde într-o anume măsură de comunitate. Nimeni nu este o persoană în întregime auto-creată, iar concepția constitutivă a comunității recunoaște natura noastră socială și comunitară. A
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
Georges Gurvitch folosește întotdeauna termenii "Masă", "Comunitate", "Comuniune" scriindu-i cu majusculă, la fel ca și "Noi". Pentru relevarea specificului și cuprinderii fiecărei entități astfel indicate, criteriul esențial utilizat este cel al gradului de participare implicat, coroborat cu presiunea respectiv atracția exercitate de colectivitate asupra indivizilor, acestora adăugându-li-se volumul. Cele trei sunt repere ale unui continuum social, semnificația lor fiind identificată în raport cu viața socială la nivel macro deoarece "masa, comunitatea și comuniunea nu sunt grupuri cu care ele sunt
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
ale fuziunii parțiale în Noi (...)" (Gurvitch, 1967: 177). Dar să vedem care ar fi specificul fiecăreia. În cadrul Masei regăsim un grad minim de intensitate a participării la Noi, presiunea exercitată de ansamblu asupra participanților fiind foarte puternică, iar forța de atracție foarte scăzută. Cât privește volumul Masei, acesta poate avea o expansiune quasi nelimitată. "Înțelegem prin Comunitate gradul mediu de intensitate a participării la Noi, acompaniat de o presiune medie și de o atracție de asemenea medie exercitată de ansamblu asupra
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
participanților fiind foarte puternică, iar forța de atracție foarte scăzută. Cât privește volumul Masei, acesta poate avea o expansiune quasi nelimitată. "Înțelegem prin Comunitate gradul mediu de intensitate a participării la Noi, acompaniat de o presiune medie și de o atracție de asemenea medie exercitată de ansamblu asupra participanților; volumul acestui ansamblu nu admite astfel expansiunea dincolo de anumite limite" (Gurvitch, 1967: 176). În fine, cât privește Comuniunea, gradul intensității participării la Noi este maxim, presiunea cea mai mică și atracția cea
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
o atracție de asemenea medie exercitată de ansamblu asupra participanților; volumul acestui ansamblu nu admite astfel expansiunea dincolo de anumite limite" (Gurvitch, 1967: 176). În fine, cât privește Comuniunea, gradul intensității participării la Noi este maxim, presiunea cea mai mică și atracția cea mai mare exercitate de ansamblu asupra participanților, volumul fiind corespunzător redus, ca o condiție necesară a menținerii forței și profunzimii fuziunii. Într-o viziune secvențială a structurării societății, cele trei sunt de fapt manifestări ale sociabilității care conturează nivelul
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
Țelurile cele mai înalte și mai generoase ale unei națiuni impun un proces de planificare atât la nivel național, cât și la cel al comunității, imaginând o mixtură între liberalism și planificarea cooperativă. Pentru a sublinia atât pericolele, cât și atracțiile unei comunități puternice, Dagger face trimitere la virtuoșii troglodiți din Scrisorile Persane ale lui Montesquieu, ca exemplu de comunitate constitutivă (în sensul folosit de Sandel), deși fictivă. Așa cum personajul Usbek îi descrie, fiecare troglodit făcea în mod spontan ceea ce era
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
ceea ce era mai bine pentru ceilalți și pentru comunitate ca întreg. Nimeni nu își punea măcar problema unei întrebări legate de existența vreunei obligații față de comunitate. Troglodiții erau incapabili să deosebească interesul propriu de cel comun. Se observă cu ușurință atracția exercitată de model, atât timp cât troglodiții trăiau și munceau împreună, fără a fi nevoie de pedepse sau de amenințarea cu coerciția. Dar este aceasta de ajuns ca să ne recomande felul lor de viață sau concepția constitutivă a comunității? Ei trăiau foarte
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
Situarea poate fi diversă, pe o arie mergând de la zona rurală până la zone turistice de interes specific ș.a. Dacă în zonă există și un oraș, atunci o parte a activităților se vor îndrepta spre el. Mercer subliniază că forța de atracție a unui oraș este invers proporțională cu distanța până la cealaltă localitate de referință și direct proporțională cu mărimea sa. De asemenea, există o legătură directă între gradul de dezvoltare a unui oraș și dimensiunea zonelor sale de comerț. Cele mai multe dintre
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
contraveneau direcției amintite. Odată cu (nlăturarea monopolului otoman asupra comerțului exterior rom(nesc, se constata o creștere a ponderii producției cerealiere (n dauna creșterii animalelor. De la o activitate (ndreptată spre satisfacerea cu precădere a nevilor curente, agricultura se orientează spre comerț. Atracția unor c(știguri (nsemnate i-a făcut pe proprietarii de moșii să intre (ntr-o adevărată competiție pentru asigurarea forței de muncă necesare exploatărilor agricole. Cei care au avut de pierdut au fost țăranii, care și-au văzut micșorate posibilitățile de
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
dispărut. Deși din punctul de vedere al dezvoltării ș( dinamicii productive desființarea lor a reprezentat un plus, din punctul de vedere al dezvoltării structurilor comunitare a fost o pierdere. Paralel cu aceasta s-au dezvoltat manufacturile, ceea ce creștea forța de atracție exercitată de spațiul urban asupra celor care erau respinși din mediul rural de sistemul bazat pe clacă. Este (nsă mai degrabă semnul unei rurbanizări, (n condițiile (n care mare parte a celor nou veniți se ocupau tot cu agricultura. Cu
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
României contemporane. 1. Săteni filo-urbani sau urbano-centriști admiratori ai orașelor, din diverse motive nu pot finaliza dorința de migrare, fiind însă afectați de socializarea anticipativă; cu cât baza comunitară este mai redusă (bunuri comune puține, rude puține etc.), cu atât atracția urbanului este mai mare; numeric aceștia ar avea o pondere mică. 2. Săteni inconsecvenți și/sau ambivalenți deschiși la schimbare fără să renunțe la conformism; aceștia ar reprezenta segmentul majoritar. 3. Săteni tradiționaliști sunt neîncrezători în efectele pe care ceea ce
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]