14,396 matches
-
aceasta, ca fiind în mod deosebit necesare timpului nostru, principiile politice, economice și sociale, după cum urmează: "Legea garantează femeii, în toate domeniile, drepturi egale cu cele ale bărbatului. "Orice om persecutat din cauza acțiunii sale în slujba libertății are drept de azil pe teritoriile Republicii. Fiecare are dreptul de a munci și de a obține o slujbă. Nimeni nu poate fi lezat, în munca sa din cauza originilor sale, a opiniilor sale sau a credințelor sale. "Orice om își poate apăra drepturile și
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
fie serviciul militar datorat de vasal seniorului său. Pace (instituțiile de). Ansamblu de instituții înființate de Biserică începînd de la sfîrșitul secolului al X-lea pentru a limita răzbunările și războaiele personale. Pacea lui Dumnezeu proclamă inviolabilitatea anumitor locuri (drept de azil) și statutul protejat al bisericilor și al unor categorii de persoane (femei, copii, pelerini, clerici, negustori...). Armistițiul lui Dumnezeu (La Trêve de Dieu) interzice războiul în timpul anumitor zile ale săptămînii și în anumite perioade ale anului. Participanții se angajau prin
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
-a), pp. 61-76. Adam Michnik face o frumoasă și foarte nuanțată analiză a cazului polonez, unde întîlnirea dintre Biserică și Solidarnoïä a avut un relief atît de puternic. Unii membri ai intelighenției laice au ajuns să înțeleagă Biserica drept un azil pentru întrebările despre valorile absolute și adevărurile supreme, despre fundamentul moralității, care își exprimă dezacordul cu privire la statutul individului captiv. Pentru importanți oameni ai Bisericii, întîlnirea a condus la adeziune față de pluralism și libertate de conștiință, la refuzul conservatorismului (Adam Michnik
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
analiza rezistenței poloneze împotriva totalitarismului. Creștini și necreștini s-au unit atunci nu numai pentru o luptă socială, ci în hotărîrea de a nu accepta desfigurarea umanului. Unii membri ai intelighenției laice au privit în acea perioadă Biserica drept un azil pentru întrebările despre valorile absolute și adevărurile supreme, despre fundamentul moralității, care își exprimă dezacordul cu privire la statutul individului captiv. în sfîrșit, dacă e angajată spiritual, perspectiva transfiguratoare va constata, desigur, retragerea sensului religios din viața curentă și chiar din cadrele
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
medicale fiind probleme comune (37). Deși noțiunea de self-care în IC este de importanță crucială, femeile vârstnice sunt cele mai vulnerabile din cauza factorilor psihosociali asociați (lipsa suportului familial, venituri mai mici, izolare socială, risc mai mare de a locui la azil, rată net crescută a depresiei etc.) (2). Informațiile referitoare la beneficiul terapiei în IC la femeile vârstnice derivă doar din subanalize de subgrupuri și meta-analize. De exemplu, beneficiul IECA este discutabil, meta-analizele având rezultate discordante (44,45), în timp ce datele despre
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei, Andreea Girigan () [Corola-publishinghouse/Science/91967_a_92462]
-
cei mai buni din țară, impunerea unor criterii maximale și reconectarea la fluxul cercetării europene. Astfel, vom avea șansa de a trece de la starea jalnică a universității, devenită un s.r.l, un fel de cimitir al elefanților sau de azil de bătrâni, la o reformare din temelii a sistemului universitar, prin producerea de competențe. În cele din urmă, decizia, ca națiune, ne aparține. Fie vrem să continuăm cu păgubosul amatorism comunist, fie vrem să adoptăm modelul excelenței intelectuale. Să nu
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
în lume pacea 2) aș dori ca să dispară banii, fiindcă ei sunt sursa tuturor relelor în societate 3) aș face să dispară pentru totdeauna bolile, suferința 4) ar dispărea toți vagabonzii, nu ar fi oameni săraci 5) aș construi un azil pentru câinii vagabonzi 6) aș rezolva pozitiv toate problemele ce țin de dezvoltarea politică și economică a țării 7) ar dispărea procesul de migrație al populației noastre peste hotarele țării 8) aș oferi tinerilor posibilitatea de a căpăta studii superioare
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Valentina CEBAN () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93133]
-
Monica-Maria Aldea, Polirom, Iași, 2002. Foucault, Michel, Biopolitica și medicina socială, traducere de Ciprian Mihali, Idea Design & Print, Cluj-Napoca, 2003. , Ce este un autor. Studii și conferințe, traducere de Bogdan Ghiu, Idea Design & Print, Cluj-Napoca, 2004. , Lumea este un mare azil, Studii despre putere, traducere de Bogdan Ghiu, Idea Design & Print, Cluj-Napoca, 2005. Habermas, Jürgen și John Rawls, Despre liberalismul politic, traducere de Ciprian Siulea, Tact, Cluj-Napoca, 2012. , Discursul filosofic al modernității. 12 Prelegeri, traducere de Gilbert Lepădatu, Ionel Zamfir și
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
România, prima femeie parașutist cu brevet din România, campioană europeană la parașutism (1931) și campioană mondială (în 1932, cu recordul de 7.200 m la Sacramento, SUA). Lipsurile materiale i-au determinat pe părinții ei s-o dea la internatul azilului "Elena Doamna" din București, ctitorit de soția domnitorului Alexandru Ioan Cuza. La o vârstă destul de tânără, Smaranda Brăescu a pătruns tainele aviației. Având ceva rude aviatori care au informat-o și ajutat-o, în 1928 a plecat la Berlin unde
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
din București, unde acorda consultații gratuite. Deși s-a pregătit foarte bine pentru concursul în vederea obținerii gradului de medic primar ginecolog, Maria Cuțarida Crățunescu nu a reușit să ia concursul. Din 1886 a devenit șef al catedrei de igienă de la Azilul "Elena Doamna", iar din 1891, și al secției de ginecologie de la "Filantropia". Dar, în 1894, Eforia Spitalelor a decis să modifice profilul secției unde lucra din ginecologie în chirurgie ginecologică, schimbându-se astfel și programa concursului. Maria Cuțarida Crățunescu a
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
-a), pp. 61-76. Adam Michnik face o frumoasă și foarte nuanțată analiză a cazului polonez, unde întîlnirea dintre Biserică și Solidarnoïä a avut un relief atît de puternic. Unii membri ai intelighenției laice au ajuns să înțeleagă Biserica drept un azil pentru întrebările despre valorile absolute și adevărurile supreme, despre fundamentul moralității, care își exprimă dezacordul cu privire la statutul individului captiv. Pentru importanți oameni ai Bisericii, întîlnirea a condus la adeziune față de pluralism și libertate de conștiință, la refuzul conservatorismului (Adam Michnik
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
analiza rezistenței poloneze împotriva totalitarismului. Creștini și necreștini s-au unit atunci nu numai pentru o luptă socială, ci în hotărîrea de a nu accepta desfigurarea umanului. Unii membri ai intelighenției laice au privit în acea perioadă Biserica drept un azil pentru întrebările despre valorile absolute și adevărurile supreme, despre fundamentul moralității, care își exprimă dezacordul cu privire la statutul individului captiv. în sfîrșit, dacă e angajată spiritual, perspectiva transfiguratoare va constata, desigur, retragerea sensului religios din viața curentă și chiar din cadrele
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
vedea fete-mame părăsite cu copilași în brațe! Statul lucrătorilor își pune ca scop să asigure existența fiecărei mame, fie ea legitimă sau nu, atâta timp cât ea alăptează copilașul său, să creeze case de maternitate, să înființeze în toate orașele și satele aziluri pentru copii de țâță și alte opere asemănătoare, pentru a îngădui astfel femeii să servească cu folos statul și să fie în același timp și mamă"17. Cu toate că unele măsuri erau deosebit de îndrăznețe pentru perioada în care fuseseră adoptate, așa cum
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
întrun sistem politic corect nu admite abatere. Nu este loc de libertate într-un program riguros. Biblia părintelui Ioan ajunge în mâinile lui Jacob prin intermediul Rosei care i-o lasă moștenire. Iacob îl va înlocui pe părintele Ioan, slujind în azil. Lumea pe care o imaginează Baștovoi are trei sertare aparent incomunicabile. Într-un sertar se închid bogații, puternicii, fugind de moarte. În alt sertar sunt închise mulțimile care se supun legii și care devin victime ale legii. În cel de
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
salvării, pentru religia căreia-i aparține și pe care o cunoaște. Nu purcede la sincretisme. Asta nu înseamnă că interzice altora dreptul de a-și scrie cărțile lor. Este o chestiune de alegere. De altfel, părintele Ioan, deși intră în azil cu gândul de a salva pe cineva, săvârșește multă vreme singur Sfânta Liturghie. Roza însăși devenise necredincioasă după ce experimentase în lume atâta suferință. Reconvertirea ei nu se întâmplă nici prin demagogie, nici prin racolare ci prin aderare liber consimțită la
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
cineva, săvârșește multă vreme singur Sfânta Liturghie. Roza însăși devenise necredincioasă după ce experimentase în lume atâta suferință. Reconvertirea ei nu se întâmplă nici prin demagogie, nici prin racolare ci prin aderare liber consimțită la o comuniune pe care ceilalți din azil o luau drept o frivolitate. Reconvertirea ei (unică în azil) este posibilă prin faptul că nu-și suspendă nici o clipă viața interioară. Inițial binevoitoare față de toți colegii din azil, tăcută, zâmbitoare, intră o vreme sub bombardamentul sonor al celor care
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
necredincioasă după ce experimentase în lume atâta suferință. Reconvertirea ei nu se întâmplă nici prin demagogie, nici prin racolare ci prin aderare liber consimțită la o comuniune pe care ceilalți din azil o luau drept o frivolitate. Reconvertirea ei (unică în azil) este posibilă prin faptul că nu-și suspendă nici o clipă viața interioară. Inițial binevoitoare față de toți colegii din azil, tăcută, zâmbitoare, intră o vreme sub bombardamentul sonor al celor care vorbeau într-una fără să spună nimic. Oamenii care refuză
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
prin aderare liber consimțită la o comuniune pe care ceilalți din azil o luau drept o frivolitate. Reconvertirea ei (unică în azil) este posibilă prin faptul că nu-și suspendă nici o clipă viața interioară. Inițial binevoitoare față de toți colegii din azil, tăcută, zâmbitoare, intră o vreme sub bombardamentul sonor al celor care vorbeau într-una fără să spună nimic. Oamenii care refuză să se întâlnească cu ei înșiși se refugiază sperioși la suprafața comunicării, se retrag în sporovăială, în zgomot de
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
datoria mea sa-l ofer spontan Majestatii Voastre pentru restabilirea ordinii (în Principate) anul trecut”. Cât privește Austria, aceasta a făcut referire la articolul XVIII din Tratatul de la Belgrad din 1739, în care se stipula că „pe viitor, dreptul de azil sau de refugiere nu va mai fi acordat (...) subiecților nemulțumiți sau rebeli; fiecare dintre părțile contractante va fi obligată să pedepsească oamenii corespunzători acestei descrieri, ca își pe hoți și briganzi, chiar dacă sunt subiecții celeilalte părți”. Palmerston însă a subliniat
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
ce ar putea lumina publicul, dar ultimele evoluții din Franța sunt tratate în acest ziar chiar în detaliu, spre surprinderea multora”. în ciuda măsurilor de securitate instaurate, șapte dintre revoluționari au evadat, cu sprijinul viceconsulului englez din Galați, Charles Cuningham, cerând azil politic la consulatul englez din Brăila, situată în Țara Românească, dar în afara jurisdicției domnitorului moldovean, cerere care le-a fost acceptată de consulul englez de acolo, Lloyd. Acest episod avea să declanșeze o deloc neglijabilă problemă diplomatică. Mihail Sturdza urmărea
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
români și politicienii de la Londra și pentru sensibilizarea opiniei publice engleze cu privire la realitățile românești. Colquhoun colaborează cu viceconsulii englezi din Galați, Cunningham și Brăila, Lloyd Vincent, în eliberarea revoluționarilor moldoveni amenințați cu transferul lor în Turcia, cărora li se acordă azil politic în incinta misiunii diplomatice britanice din Brăila. Colquhoun se implică de partea guvernului revoluționar, încearcă medieri cu trimișii Porții, e primul care recunoaște și stabilește relații diplomatice cu Locotenența domnească, iar după înăbușirea revoluției, face eforturi deosebite pentru asigurarea
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
e intervalul inaparent, golul unei transparențe de neprivit. Spațiul invizibil - invizabil - al retragerii din vedere: "pe când/ pădurea refuză orice refugiu, orașul se retrage/ lent din ochi, apele/ alunecând tăcute/ într-un sentiment de orizont al iernii". Niciun reper stabil, niciun azil în care privirea s-ar putea refugia, pe care s-ar putea înstăpâni. Distanță a unei priviri fără obiect pe care ea să se așeze; un exil al vizibilului, șters din câmpul manifestării. Acesta să fie prețul imaginii libere, de
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
ne-simțirea - unei absențe. Ce e de văzut în orizontul acestei manifestări eclipsate? Să rămâi undeva la o răscruce a frigului, întinderi/ risipindu-se în jurul tău pe nesimțite/ să-ți părăsești acolo imaginea însingurării/ derulându-se-n gol/ să oferi azil ultimelor rămășițe ale gerului". Nimic de văzut decât indiferența distanței și distanța indiferenței, impersonalul în care vederea rămâne, a nimănui, stă orbită la răscrucea care o crucifică, o răsfrânge revelator. Undeva ori acolo, ea nu e de fapt nicăieri, risipită
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
apropiați ai Regelui Carol I, făuritorul României moderne. A publicat lucrări medicale de importanță: „Profilaxia sifilisului” (1853), „Aerul atmosferic” (1871). Până la moartea sa, survenită pe 26 august 1884, la vârsta de 56 de ani, a înființat numeroase servicii medicale, precum și Azilul „Elena Doamna” (17). Deși în cursul vieții a avut unele adversități, meritele sale au fost, totuși, recunoscute. Napoleon al III-lea (care acordase, la insistența lui Carol Davila, studenților români privilegii deosebite) îi conferă „Legiunea de Onoare”, fiind decorat de
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92246_a_92741]
-
1963b) sau verbale (1981) ?i ele s�nt cu at�ț mai necesare cu c�ț identitatea personal?, �sinele�, par amenin?ațe (1969). Anumite situa?îi limit? s�nt deosebit de instructive: �n �institu?iile totale� a?a cum s�nt azilurile (1961), Goffman arăt? nu doar cum pot sc?pa normelor celor mai tiranice cei �nchi?i acolo, ci mai ales faptul c? �adapt?rile secundare� deviante pe care sistemul le reduce dovedesc strategiile de rezisten?? n cazul rela?iilor dintre
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]