3,148 matches
-
a păstrat numai fragmentul cu inscripția, din pragul de sus,ce consemnează „FĂCUTU-S-AU ACEASTĂ SFÂNTĂ BISERICĂ ÎN ZILELE LUI APAFI MIHAIU CRAIU DIN ARDEAL ANUL DOMNULUI 1690 MESETA APRILIE, 20 ZILE,POPA LAZĂR”. Desigur meșterul făurar. Pe o bârnă a peretelui sudic, la exterior, au mai fost lăsate câteva slove, dar numai dată, 1692 mai 27, a mai putut fi descifrata. Tipul de plan este cel clasic cu altarul și pronaosul în prelungirea navei. Bârnele masive ale pereților, așezate
Biserica de lemn din Birtin () [Corola-website/Science/317915_a_319244]
-
meșterul făurar. Pe o bârnă a peretelui sudic, la exterior, au mai fost lăsate câteva slove, dar numai dată, 1692 mai 27, a mai putut fi descifrata. Tipul de plan este cel clasic cu altarul și pronaosul în prelungirea navei. Bârnele masive ale pereților, așezate direct pe pământ, fără tălpoaie, se îmbină în coadă de rândunica, cele de sus intersectându-se în console, ale căror crestături în unghi drept se sting într-un lob. Pe înălțimea a doua bârne, din peretele
Biserica de lemn din Birtin () [Corola-website/Science/317915_a_319244]
-
prelungirea navei. Bârnele masive ale pereților, așezate direct pe pământ, fără tălpoaie, se îmbină în coadă de rândunica, cele de sus intersectându-se în console, ale căror crestături în unghi drept se sting într-un lob. Pe înălțimea a doua bârne, din peretele de sud, este străpunsa o fereastră. Acoperirea interiorului: tavan drept peste pronaos, bolta în leagăn peste naos, cu timpane est și vest pe suprafețe teșite, bolta tronconica și trei fâșii curbe peste altar. Toate acestea au rezultat în
Biserica de lemn din Birtin () [Corola-website/Science/317915_a_319244]
-
al XVIII-lea acoperea o suprafață de câteva mii de hectare, Prima atestare documentară datează din 1447. În curtea bisericii noi a satului, edificată în 1925, se păstrează vechea biserică de lemn cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”. Este construită din bârne de stejar, în sistemul „în căței”. Din punct de vedere planimetric se înscrie în tipul IV, cu absida altarului semicirculară. Pronaosul (3x6m) este tăvănit și este prevăzut cu un sistem de grinzi longitudinale și transversale care au menirea de a
Biserica de lemn din Căpăt () [Corola-website/Science/317953_a_319282]
-
scânduri late de brad. Raza altarului este de 3,5 metri. S-au păstrat fragmente din vechea talpă, înnădită cu scoabe de fier de la ultima restaurare, doar la fațada apuseană talpa a fost înlocuită cu o grindă nouă. În exterior bârnele pereților sunt împunse peste tot cu sfredelul, iar în orificiile rezultate sunt introduse mici cuie de lemn, cu rostul de a prinde și fixa tencuiala. Șarpanta acoperișului în trei ape are o înclinare domoală, străpunsă deasupra pronaosului de un turn
Biserica de lemn din Căpăt () [Corola-website/Science/317953_a_319282]
-
A fost ctitorită de un român pribeag, Gligor Filimon, urmărit de stăpânire pentru că luase parte la răscoala lui Horea, Cloșca și Crișan. Cei care au construit-o au fost doi meșteri lemnari, frații Vasile și Toader Indrieș de pe Crișul Repede. Bârnele încheiate „în cârlig", consolele și galeria deschisă a turnului, marcată cu arcade duble pe fiecare latură, demonstrează ingeniozitatea și îndrăzneala meșterilor constructori țărani. Biserica este ornamentată cu un brâu în torsadă, iar portalul amintește de modelele gotice cu ciopliturile lui
Biserica de lemn din Tilecuș () [Corola-website/Science/317993_a_319322]
-
de ani, biserica a fost din nou reparată, pereții fiind tencuiți cu lut amestecat cu pleavă de secară. Până în anul 1954 a fost acoperită cu șindrilă, înlocuită apoi cu tablă galvanizată. La construirea bisericii nu s-a utilizat fierăstrăul, toate bârnele fiind tăiate din topor, inclusiv capetele celor trei bârne prelungite în console, la colțurile navei și altarului. Interiorul nu este pictat și nici nu se observă urme de pictură, cu excepția ușilor împărătești. Ancadramentele ușilor naosului și pronaosului sunt împodobite cu
Biserica de lemn din Fâșca () [Corola-website/Science/318011_a_319340]
-
fiind tencuiți cu lut amestecat cu pleavă de secară. Până în anul 1954 a fost acoperită cu șindrilă, înlocuită apoi cu tablă galvanizată. La construirea bisericii nu s-a utilizat fierăstrăul, toate bârnele fiind tăiate din topor, inclusiv capetele celor trei bârne prelungite în console, la colțurile navei și altarului. Interiorul nu este pictat și nici nu se observă urme de pictură, cu excepția ușilor împărătești. Ancadramentele ușilor naosului și pronaosului sunt împodobite cu motivul frânghiei încadrat de linii în zig-zag și rozete
Biserica de lemn din Fâșca () [Corola-website/Science/318011_a_319340]
-
În condițiile constrângătoare existente în timpul regimului totalitar comunist, preotul a fost forțat să efecueze aceste lucrări cât mai rapid și mai pe neobservate, pentru a putea salva acest monument. Din păcate, în scurt timp, cimentul aplicat pe exterior direct pe bârne a carbonizat lemnul, iar biserica a ajuns să fie amenințată de prăbușire. În anul 1994, sub îndrumarea preotului Ioan Bucă și cu contribuția enoriașilor, s-a trecut la o altă renovare capitală și s-au înlocuit bârnele carbonizate de la baza
Biserica de lemn Sf. Dumitru din Negoiești () [Corola-website/Science/323447_a_324776]
-
exterior direct pe bârne a carbonizat lemnul, iar biserica a ajuns să fie amenințată de prăbușire. În anul 1994, sub îndrumarea preotului Ioan Bucă și cu contribuția enoriașilor, s-a trecut la o altă renovare capitală și s-au înlocuit bârnele carbonizate de la baza de jos a pereților, s-au aplicat vertical dulapi de lemn de plop și apoi draniță de brad. S-a făcut subzidire sănătoasă, s-a inclus pridvorul deschis în interior, s-a înlocuit pardoseala tot cu scândură
Biserica de lemn Sf. Dumitru din Negoiești () [Corola-website/Science/323447_a_324776]
-
obștea sătească încă din veacul al XVII-lea. Edificiul înfățișează planul de veche tradiție al navei dreptunghiulare cu partea de vest poligonală și absida altarului decroșată. Pereții edificiului, înălțați pe o temelie de bolovani de râu, au fost realizați din bârne groase de stejar, încheiate în sistemul vechi de „coadă de rândunică”. Altarul este iluminat de o mică fereastră montată în axul estic al absidei, iar pe latura sudică, în decroș, o ușă face legătura interiorului cu exteriorul. Accesul în interiorul lăcașului
Biserica de lemn din Ruginești () [Corola-website/Science/323449_a_324778]
-
Astăzi ea are și o biserică nouă din zid. Biserica de lemn din cadrul Schitului Lepșa este așezată în centrul incintei mănăstirii de maici, fiind refăcută între anii 1930-1936 pe o temelie de piatră de râu, pe care s-au așezat bârnele din lemn. Întregul edificiu, atât în interior, cât și exterior are pereții acoperiți de scânduri de brad, acoperisul este din șindrilă, iar turla cu înveliș piramidal apare încununată de o cruce din fier. Interiorul bisericii este simplu, fiind decorat cu
Biserica de lemn din Mănăstirea Lepșa () [Corola-website/Science/323452_a_324781]
-
, comuna Vrâncioaia, județul Vrancea a fost ridicată în secolul XVIII. Figurează pe Lista Monumentelor Istorice din anul 2010 . Biserica Sf. Nicolae din Vrâncioaia poate fi datată pe baza unor inscripții în chirilică de pe bârnele din lemn. Acestea au fost descoperite datorită lucrărilor de refacere a monumentului începute în vara anului 2003. În partea de sud al pronaosului se află gravat în lemn: „Să știe de cându s-au sfințitu biserica aceasta ombla văliatu 7286
Biserica de lemn din Vrâncioaia () [Corola-website/Science/323474_a_324803]
-
vara anului 2003. În partea de sud al pronaosului se află gravat în lemn: „Să știe de cându s-au sfințitu biserica aceasta ombla văliatu 7286 (1778) și era domn Ghica Vodă protopop era Neculaiu Vidra(ș)cu”. Pe o bârnă din lemn situată în partea de nord se găsește înscrierea: „ să știe de cându s-au șindrilitu biserica let 7290 (1782) Mai 25...popa Cristian Ștefan”. Putem afirma că 1778 este anul sfințirii și începerii construcției, iar anul 1782 ca
Biserica de lemn din Vrâncioaia () [Corola-website/Science/323474_a_324803]
-
cu scene din viața sfinților, precum și de icoanele împărătești vopsite cu roșu. În anul 2003, la monumentul din Vrâncioaia au început lucrări de restaurare și reparații la acoperiș și la temelie, punându-se în valoare inscripțiile in chirilică săpate pe bârnele din pronaos, în urma decapărilor interioare.
Biserica de lemn din Vrâncioaia () [Corola-website/Science/323474_a_324803]
-
activat și preoți cooperatori (de ajutor) printre care se află următorii: Valerian Ghenghea (1940-1947), Nicolae Pentelescu (1947-1957), Ioan Sologiuc (1959-1976), Vasile Greșanu (1977-1984), Teodor Giosan (1984-1994), Benone Greșanu (din 1994) și Constantin Norocel (din 2004). este construită în totalitate din bârne de brad. Ea se sprijină pe un soclu din piatră de râu. Pentru a proteja edificiul de intemperii, pereții din bârne au fost placați cu scânduri ignifugate. Edificiul are un acoperiș din tablă vopsită în culoarea portocalie, cu trei turle
Biserica de lemn din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/323484_a_324813]
-
Greșanu (1977-1984), Teodor Giosan (1984-1994), Benone Greșanu (din 1994) și Constantin Norocel (din 2004). este construită în totalitate din bârne de brad. Ea se sprijină pe un soclu din piatră de râu. Pentru a proteja edificiul de intemperii, pereții din bârne au fost placați cu scânduri ignifugate. Edificiul are un acoperiș din tablă vopsită în culoarea portocalie, cu trei turle octogonale deasupra altarului, naosului și pronaosului. Crucile de pe turle sunt înfipte în câte o semilună, ca simbol al luptei românilor împotriva
Biserica de lemn din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/323484_a_324813]
-
plan întâlnit în Muntenia centrală, cu pronaos mai îngust decât naosul. Altarul este și el mai îngust și terminat dreptunghiular. Retragerile sunt minimale, la numai câțiva centimetri depărtare de îmbinările de colț ale naosului. În elevație se remarcă pereții din bârne de stejar fățuite și încheiate în cheotori netede, bisericești, în coadă de rândunică, puternic adâncite. Naosul este luminat de două ferestre spre apus și două spre miazăzi, făcute pe locul altora la ultima restaurare. În tindă există o fereastră spre
Biserica de lemn din Bujoreni, Teleorman () [Corola-website/Science/322898_a_324227]
-
de doi stâlpi, care înlocuiesc vechiul perete plin ce a fost cândva demolat. Iconostasul este secundar și are trei uși. Încăperile sunt luminate de un număr redus de ferestre, mult mărite într-o fază ulterioară. Structura originală este ridicată din bârne crepate în două și fasonate. Bârnele sunt încheiate la capete în cheotori netede, în coadă de rândunică. Cheotorile sunt întărite ulterior, probabil de la mutarea construcției, cu cuie lungi de fier. Bârnele din perete, destul de subțiri și de aceea expuse la
Biserica de lemn din Teleormanu-Groșeni () [Corola-website/Science/322933_a_324262]
-
perete plin ce a fost cândva demolat. Iconostasul este secundar și are trei uși. Încăperile sunt luminate de un număr redus de ferestre, mult mărite într-o fază ulterioară. Structura originală este ridicată din bârne crepate în două și fasonate. Bârnele sunt încheiate la capete în cheotori netede, în coadă de rândunică. Cheotorile sunt întărite ulterior, probabil de la mutarea construcției, cu cuie lungi de fier. Bârnele din perete, destul de subțiri și de aceea expuse la deformări, sunt întărite din loc în loc
Biserica de lemn din Teleormanu-Groșeni () [Corola-website/Science/322933_a_324262]
-
într-o fază ulterioară. Structura originală este ridicată din bârne crepate în două și fasonate. Bârnele sunt încheiate la capete în cheotori netede, în coadă de rândunică. Cheotorile sunt întărite ulterior, probabil de la mutarea construcției, cu cuie lungi de fier. Bârnele din perete, destul de subțiri și de aceea expuse la deformări, sunt întărite din loc în loc cu cepuri groase. Vechea structură este supraînălțată de jur împrejur, circa 60 cm. Acest element nou și slab al structurii, construit dintr-o ramă de
Biserica de lemn din Teleormanu-Groșeni () [Corola-website/Science/322933_a_324262]
-
naos și altar. Altarul este mai îngust și terminat poligonal, în cinci laturi. Trecerea dinspre tindă spre naos este marcată de stâlpi și un pălimar de scânduri. Iconostasul este original și are trei uși. Tâmpla lui este formată din câteva bârne transversale peste care se ridică crucea și moleniile pictate. Tâmpla păstrează contururile apostolilor pictați în picioare. Profeții au fost pictați în medalioane pe un arc îngust sub boltă. Bolta e pictată din loc în loc cu stele. Încăperile sunt luminate de
Biserica de lemn din Puranii de Sus () [Corola-website/Science/322958_a_324287]
-
boltă. Bolta e pictată din loc în loc cu stele. Încăperile sunt luminate de un număr redus de ferestre, mult mărite, probabil, într-o fază ulterioară. Interiorul este peste tot acoperit cu blăni verticale de lemn. Structura originală este ridicată din bârne fasonate dintr-un singur lemn, păstrându-și inima în ele. Bârnele sunt încheiate la capete în cheotori netede, bisericești, în coadă de rândunică. Cheotorile sunt întărite ulterior, cu cuie lungi de fier, probabil pentru a reduce efectele tasării spre răsărit
Biserica de lemn din Puranii de Sus () [Corola-website/Science/322958_a_324287]
-
luminate de un număr redus de ferestre, mult mărite, probabil, într-o fază ulterioară. Interiorul este peste tot acoperit cu blăni verticale de lemn. Structura originală este ridicată din bârne fasonate dintr-un singur lemn, păstrându-și inima în ele. Bârnele sunt încheiate la capete în cheotori netede, bisericești, în coadă de rândunică. Cheotorile sunt întărite ulterior, cu cuie lungi de fier, probabil pentru a reduce efectele tasării spre răsărit a construcției. Bolta este semicilindrică, formată din scânduri bătute în arcuri
Biserica de lemn din Puranii de Sus () [Corola-website/Science/322958_a_324287]
-
9 pași; 1 pas = 0,3 m) până la o adâncime de 4 m (2 stânjeni) sub contactul steril-sare, după care se lărgea treptat pe următorii 4 m (2 stânjeni), cu profil tot patratic. Aici se făcea așa-numitul “fundament”, din bârne de lemn incastrate în sare, pe care se sprijinea întregul puț. Apoi se arma puțul, de jos în sus, la început cu un amestec de argilă, pleavă și lână de oaie (pentru impermeabilizarea pereților), după care cu bârne (grinzi) de
Salina Ocna Dej () [Corola-website/Science/323001_a_324330]