2,818 matches
-
din această sumă sunt alocate, în măsura posibilităților, fondurile pentru achiziționarea de medicamente și proteze. Spectacol anulat O altă sursă de finanțare erau spectacolele organizate în timpul verii, banii provenind din biletele de intrare. Mulți dintre timișorenii iubitori ai muzicii populare bănățene își amintesc despre recitalurile care, de-a lungul anilor, au fost vizionate la Sala Olimpia sau pe scena din Parcul Rozelor, susținute de cei mai îndrăgiți artiști, soliști și instrumentiști deopotrivă, adevărați ambasadori ai folclorului bănățean. Ca un făcut, anul
Agenda2006-22-06-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/285014_a_286343]
-
iubitori ai muzicii populare bănățene își amintesc despre recitalurile care, de-a lungul anilor, au fost vizionate la Sala Olimpia sau pe scena din Parcul Rozelor, susținute de cei mai îndrăgiți artiști, soliști și instrumentiști deopotrivă, adevărați ambasadori ai folclorului bănățean. Ca un făcut, anul acesta concertul nu a putut fi organizat, principalul motiv fiind, se pare, programul deosebit de încărcat al interpreților, care nu a făcut posibilă găsirea unei date libere pentru manifestarea ce urmărea colectarea de fonduri necesare derulării celei
Agenda2006-22-06-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/285014_a_286343]
-
ansamblurile Les Jolivettes - Franța, Surkav Folklor Grubu - Turcia, Târnovche - Bulgaria, Nitsanim - Olanda, Semenicul - Reșița, Doina Mureșului - Arad, Cuninița - Sântana, Căminul Cultural Carașova - Caraș-Severin, Armenișana - Armeniș, Tormac - județul Timiș, Ghiocelul - Giroc, Banater Rosmarein și Zora l 8 iulie, spectacol Hora Timișului, Bănățeana, Lugojana, Doina Timișului, Mladost, Cununița Satu Mare, Bihorul și Junii Sibiului l 9 iulie, spectacol cu Florile Semenicului - Bolvașnița, Kerekes Csoportja - Ungaria, Nitsanim, Les Jolivettes, Târnovche, Surkav Folklor Grubu, Villa - Serbia, Ghiocelul - Republica Moldova l 10 iulie, între orele 11-14, spectacol la
Agenda2005-27-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/283884_a_285213]
-
drapier „postăvar“ a fost împrumutat de sd. drappèr. În portugheză a pătruns cuvântul de origine arabă alfaiate, care a existat și în vechea spaniolă, înainte de a pătrunde sastre. Retoromana l-a împrumutat pe schneder din germană, la fel ca dialectul bănățean, unde îl găsim pe șnaidăr. În Transilvania (mai ales în Crișana) se folosește sabău, împrumutat din maghiară. În acest context romanic, nu trebuie să ne surprindă termenul rom. croitor, format de la a croi, împrumut slav, cu sufixul -(i)tor, moștenit
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
palpitantă sunt răspândite numai în variantele geografice ale limbii române (în cele patru dialecte istorice deja menționate sau în graiurile dacoromânești). Volume aparte vor fi consacrate prezentării unor cuvinte aromâne, meglenoromâne sau istroromâne ori unor termeni caracteristici graiului muntean, moldovean, bănățean, crișean sau graiurilor transilvănene. Cercetările din ultimii ani oferă material lexical cules și din vorbirea românilor din afara granițelor țării noastre; în domeniul lexicului, diverse elemente neînregistrate pe teritoriul României au istorii interesante. Unitatea graiurilor dacoromâne a fost remarcată și de
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
conferenței a fost ca românii din Ardeal să observe ca până acum politica pasivității și să se abție de la alegeri, atitudine ce implică nerecunoașterea de jure a întregei legislațiuni ungurești de la 1866 (de la dualism) încoace. Românii din cercurile ungurene și bănățene să ia însă parte la alegeri, accentuând în Dietă atitudinea ardelenilor. În ajunul alegerilor (prin iunie) doi membri ai episcopatului român, mitropolitul gr[eco]- or[todox] al Ardealului și episcopul gr[eco]- cat[olic ] din Gherla fac - sub presiunea guvernului
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
nu cunoaște elementele istoriei noastre pentru a ignora fenomenul constant al reîmprospătării etnice a țării noastre de cătră elementele vergine ale munților noștri și a celor ardeleni, pentru a nu ști că Basarabii chiar au venit de unde au venit familiile bănățene, și Moldova din Maramureș. Daca pîn' acum am făcut puțină vorbă în privirea cazului acestuia este pentru că nu voiam să ni se substituie veleități politice, căci popularitatea n-o gonim niciodată cu prețul vexațiunilor consângenilor noștri. Numai d. Brătianu, când
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Mircea să nu spună nimănui că o gătește. Erau de fapt niște cocoloașe de făină plutind într-un lichid gros, lăptos, ca de mucenici. Copilului îi plăceau destul de mult, ca și celelalte. "Lui tata nu-i plac fiindcă el e bănățean și astea-s mâncăruri muntenești, de-aci, de la noi. Ce-am pățit până l-am hotărât să guste măcar ciorba cu i borș... De câte ori n-am aruncat-o la ghivetă, că nici nu vroia să se atingă de ea... Ce
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
în asemenea împrejurări), am renunțat să mai desfac mecanismul în componente. L-am folosit atunci tale quale, frecîndu-mi pielea plină de ciupituri cu zimții răcoroși ai angrenajului. Inventasem scărpinătoarea. Tahistoscop Nu am încredere în viteză. Poate și din cauza moștenirii mele bănățene, prezența de spirit și promptitudinea reacțiilor nu mă prea dau afară din casă. M-am căit întotdeauna de tot ce am făcut în pripă, de fiecare pagină pe care-am dat-o la tipar fără s-o revăd, de orice
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
felul " Subvenționăm, subvenționăm, furateria apărăm", numai că n-am zis nimic, m-au năpădit amintirile, nostalgiile, melancoliile, mi s-au arătat mașini din acelea speciale pentru nutrețuri combinate cum rătăceau ele când se lăsa Sara pe deal pe la gospodăriile satelor bănățene, cum erau azvârliți cu meșteșug purcelușii de prăsilă peste gardurile întreprinderii, cum erau curtați salariații pentru a "scoate" ceva mușchiuleț, ceva ceafă, cutare mușchi țigănesc pentru a deschide ușile pe la te miri care ministere, universități, clinici și secții spitalicești, mi-
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
umblă prin creier, prin animus și prin anima. De la Atena la Ierusalim este drum cât de la căderea pe gânduri, la căderea în spleen, în turteala lirică. De la Utopia la Pansophia e tot atâta cale câtă e de la soba dinainte (denumire bănățeană a camerei de oaspeți) și spais (cămara de alimente)2. Între metafizică și fizică e o distanță invers proporțională ăleia dintre sens și consens. Să mă explic. Metafizica viitorului și metafizica trecutului se opun unei anatomo-fiziologii eficiente, adică unei scormoniri
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
mie îmi trece prin cap mirarea brâncovenească: "N-aș fi gândit, Staico, să văz una ca aceasta, zău, n-aș fi gândit în vieața mea". La Chicago a trăit, la abatoarele cele mari a trebăluit unchiul Tonăs, mulți ardeleni și bănățeni apucaseră în timpurile de atunci calea împărătească în vremea pe când, în Lumea Nouă, bântuia prohibiția. Despre asta de pe urmă l-am chestionat și moșulică multe nu știa să zică, doar despre cutare dimineți geroase își amintea și de cozile cu
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
ținutului numit Banat?" Și iacătă răspunsul pe care îl reiau în rubrica de față ca să știe lumea largă ce anume discută între ei niște inși din provincie, adică niște provinciali, cum (ni) se (mai) spune pe drept cuvânt. * "Dragi cetitori bănățeni și de alte felurite feluri, mult mă îngrijesc ca să fie bine, adică să scriu despre istorie și tradiții pe înțeles, pe măsura lipsei dumneavoastră de timp și de alte nenumărate griji pe care viața are grijă să vi le procure
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
cum satul e răspomenit la televizor sau prin ziare doar pentru Costel Busuioc; e) până unde mi s-a avântat închipuirea știind că prieteni scriitori și studenți în frunte cu Daniel Vighi au început campania de salvat patrimoniul din satele bănățene. Ar mai fi multe, dar aleg în încheiere două emailuri cu mărțișoare-mărțișoare. Primul l-am primit de la Industriile Caricaturii Ion Barbu: două tablouri în rame aurite cu o pisică și un pâlc de ghiocei. Plus text: „Nu sunt cele mai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2201_a_3526]
-
Astra”, în Dumbrava Sibiului, cu 87 de ansambluri complexe funcționale și cca. 10.000 de obiecte din lumea satului. Se adaugă o serie de muzee care conservă caracteristicile spațiului rural dintr-o anumită regiune: Muzeul Țării Crișurilor (Oradea), Muzeul Satului Bănățean (Timișoara), Parcul Etnografic „Romulus Vuia” (Cluj-Napoca), Muzeul de etnografie Brașov, Culele de la Măldărești (Vâlcea) ș.a.. 4. Muzeele științifice sintetizează evoluția științifică sau tehnică într-un domeniu. De exemplu, Muzeul de Istorie Naturală „Grigore Antipa”, Muzeul Tehnicii „Dimitrie Leonida”, Muzeul Național
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
o mare apreciere se bucură carnea de porc, sosurile obținute din rântaș și îmbunătățite cu smântână, legumele prăjite și înăbușite, bine condimentate cu piper, cimbru, boia de ardei și chimen, papricașul cu găluște și gulașul unguresc. Specifice regiunii sunt: sarmalele bănățene, cele mai mari făcute în țara noastră, pogăcelele (turtă din mălai sau făină de grâu coaptă, adesea cu jumări), „varga beleș” (budincă din tăieței de casă cu brânză de vaci și stafide, învelită din foi de plăcintă) și pizza cu
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
leagăn, covorul (,, poneava’’; ,,pricoița’’; ,,procovița’’; ,,cilim’’) care este Țesut în război, cu motive geometrice, pe un fond închis și care este folosit în camera de oaspeți sau la diferite ocazii, măsaiele ornamentate la capete, poclada mițoasă albă( straniul). PORTUL POPULAR BĂNĂȚEAN Costumul popular românesc reprezintă veșnicia și individualitatea unei etnii. În România există 112 costume tradiționale din care în Banat sunt în număr de 12, în Caraș în număr de5, iar în Clisură 1 ,care este o interferență între zona montanistică
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
făcute din lână și împodobite cu mărgele. La gât se poartă “partă” făcută din mărgele de diferite culori înșirate pe ață. De asemenea, se mai poartă salba din bani ,argint și mărgele. Imagineade sus reprezintă port popular -inceputul secoluluiXX. GRAIUL BĂNĂȚEAN Folosită încă din prima jumătate a veacului trecut, noțiunea de limbă literară a fost înțeleasă vreme îndelungată în accepții diferite.Astfel în funcție de zona în care trăim folosim fie limba populară sau limba literară.Limba populară este vorbită mai ales în
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
acrăapă minerală; amușina- a mirosi; amunca- greu, dificil; ai- usturoi; papricaș- ardei; CONTRIBUȚIA UNOR OAMENI DE CULTURĂ DIN CARAȘ SEVERIN LA DEZVOLTAREA CULTURII ROMÎNEȘTI, LA SFÎRȘITUL SECOLULUI AL XIXlea-ÎNCEPUTUL SECOLULUI AL XX-lea Constatând dimensiunile de masă ale mișcării culturale bănățene, nu trebuie să omitem contribuția unor personalități din Banat la progresul spiritualității românești, în cadrul unor domenii variate ale științei, artei și culturii naționale. Îl amintim aici pe Simion Mangiuca ,născut în satul Broșteni, în 1831. A murit la Oravița ,în
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
and Ancient Laws of Russia. Londra: David Nutt. Laveleye, Emile de. (1874). De la propriété et de ses formes primitives. Paris: F. Alcan. Leroy-Beaulieu, Anatole. (1990). L’empire des tsars et les Russes. Paris: Editions Robert Laffont. Marchiescu, Antoniu. (1941). Grănicerii bănățeni și comunitatea de avere. Caransebeș: Tiparul Tipografiei Diecezane Caransebeș. Mușlea, Ion și Bîrlea, Ovidiu. (1970). Tipologia folclorului. Din răspunsurile la chestionarele lui B.P.Hasdeu. București: Editura Minerva. Riasanovsky, Nicholas V. (1961, ed. I: 1959). Nicholas I and Official Nationality in
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
la Polirom sau Cartea Românească. Al doilea volum al mini-trilogiei este aproape gata și se referă la un fel de Cinema Paradiso, destinul unui cinema de cartier din Freidorf, Timișoara. Tot aici sunt prezenți Hașek și soldatul Svejk: capitalismul italo-românesc bănățean din anii ’90. Al treilea volum e un music hall având ca temă Securitatea din anii ’50, după modelul super-filmului muzical Chicago, dacă l-ați văzut. Și din ăsta am scris o treime. Elfriede Jelinek » Lăcomie Jandarmul Janisch Bogdan Romaniuc
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2208_a_3533]
-
muzicală. Cum am făcut descoperirea? Din în- tâmplare, așa cum se petrece destul de des în cazul marilor desco- periri. Tot pronunțând eu cu accent românesc numele ei, mi-a venit în minte să reproduc un fragment dintr-un cunoscut cântec popular bănățean. Mai întâi, i-am recitat un vers: „Of, nană bănățeană!” După care am început să cânt: „Of, nană, nană, / Nană bănățeană...” Au- ditoriul a făcut ochii și mai mari, parcă și-a ciulit urechile și se uita la mine ca
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]
-
petrece destul de des în cazul marilor desco- periri. Tot pronunțând eu cu accent românesc numele ei, mi-a venit în minte să reproduc un fragment dintr-un cunoscut cântec popular bănățean. Mai întâi, i-am recitat un vers: „Of, nană bănățeană!” După care am început să cânt: „Of, nană, nană, / Nană bănățeană...” Au- ditoriul a făcut ochii și mai mari, parcă și-a ciulit urechile și se uita la mine ca la mai știu eu ce minune. Sau arătare. Apoi a
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]
-
cu accent românesc numele ei, mi-a venit în minte să reproduc un fragment dintr-un cunoscut cântec popular bănățean. Mai întâi, i-am recitat un vers: „Of, nană bănățeană!” După care am început să cânt: „Of, nană, nană, / Nană bănățeană...” Au- ditoriul a făcut ochii și mai mari, parcă și-a ciulit urechile și se uita la mine ca la mai știu eu ce minune. Sau arătare. Apoi a scheunat ușor și scurt, cum m-ar fi lăudat. Ori poate
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]
-
îmi este permis să generalizez, provocatorul rănirii meș- te rilor (legendari sau reali) care încalcă anumite practici magico- -rituale trebuie să fie un dendro-daimon, un daimon silvestru, un fel de „vâlvă a pădurii”. Ipoteza mea e confirmată de unele credințe bănățene, referi- toare la „Muma pădurii”, culese în jurul anului 1900 : „în pădure există o ființă supranaturală care supraveghează pădurile, le îngrijește, le crește, [le] apără de răufăcători”. Ea este benefică față de tăietorii de lemne care respectă legile pădurii, dar „pe cei
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]