5,357 matches
-
Nu știa. Ei bine, ziarele se tipăreau În iad. Tot ce scria acolo era minciună crasă. Totul era contrafăcut. Fiecare cuvânt purta Însemnele lui Anticrist. Bătrâna jubila. Mașa nu-și mai bătu capul să răspundă. Când o lua pe arătură, bătrâna era greu de oprit. Și totuși schimbul acesta nevinovat de replici nu rămăsese fără urmări. În ultimii ani, bătrâna se ramolise atât de mult, Încât uneori se comporta ca un copil. Auzind despre efectul pe care Îl avea muzica asupra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
Fiecare cuvânt purta Însemnele lui Anticrist. Bătrâna jubila. Mașa nu-și mai bătu capul să răspundă. Când o lua pe arătură, bătrâna era greu de oprit. Și totuși schimbul acesta nevinovat de replici nu rămăsese fără urmări. În ultimii ani, bătrâna se ramolise atât de mult, Încât uneori se comporta ca un copil. Auzind despre efectul pe care Îl avea muzica asupra „producției de lapte“ În Olanda, Tatiana se gândi mult timp la acest fapt, trăgând concluzia că invenția ar trebui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
din fiecare neam câte o pereche de tineri pe care Îi puse să treacă prin fața sa. De la Brodina, plecase ea și fiul protopopului Echim. „Vreți să spuneți un violoncel?“ - Întrebă misitul cercetând-o În treacăt. „Exact, un violoncel“, Îl aprobă bătrâna. Un astfel de instrument costă destul de scump. „Cam cât?“ - Întrebă bătrâna, care venise la oraș cu jumătate din economiile pe care le strânsese o viață Întreagă. „Cât un vițel?“ „Cu un vițel iei doar cutia“, spuse Într-o doară Klapa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
puse să treacă prin fața sa. De la Brodina, plecase ea și fiul protopopului Echim. „Vreți să spuneți un violoncel?“ - Întrebă misitul cercetând-o În treacăt. „Exact, un violoncel“, Îl aprobă bătrâna. Un astfel de instrument costă destul de scump. „Cam cât?“ - Întrebă bătrâna, care venise la oraș cu jumătate din economiile pe care le strânsese o viață Întreagă. „Cât un vițel?“ „Cu un vițel iei doar cutia“, spuse Într-o doară Klapa, ridicându-se de pe fotoliu și Îndreptându-se spre ușă. „Ce să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
din economiile pe care le strânsese o viață Întreagă. „Cât un vițel?“ „Cu un vițel iei doar cutia“, spuse Într-o doară Klapa, ridicându-se de pe fotoliu și Îndreptându-se spre ușă. „Ce să fac eu cu cutia?“, se supără bătrâna. Ca să nu-și mai piardă vremea cu ea, misitul spuse: „Ar putea să-ți folosească, maică, de sicriu...“ La Început, bătrâna se supără, dar după o clipă de gândire spuse: „O iau, numai să mi-o aduci la poartă...“. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
doară Klapa, ridicându-se de pe fotoliu și Îndreptându-se spre ușă. „Ce să fac eu cu cutia?“, se supără bătrâna. Ca să nu-și mai piardă vremea cu ea, misitul spuse: „Ar putea să-ți folosească, maică, de sicriu...“ La Început, bătrâna se supără, dar după o clipă de gândire spuse: „O iau, numai să mi-o aduci la poartă...“. Și În aceeași săptămână tot satul se minună aflând că bătrâna Tatiana Își cumpărase un ditamai violoncel... Mulți spuneau că, pesemne, Înainte de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
spuse: „Ar putea să-ți folosească, maică, de sicriu...“ La Început, bătrâna se supără, dar după o clipă de gândire spuse: „O iau, numai să mi-o aduci la poartă...“. Și În aceeași săptămână tot satul se minună aflând că bătrâna Tatiana Își cumpărase un ditamai violoncel... Mulți spuneau că, pesemne, Înainte de moarte, babulea dăduse În mintea copiilor și că făcea În fiecare zi câte o boacănă de te cruceai, ea Însă era ferm convinsă că În cutie se adăpostiseră o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
mult „oale și ulcele“, le cântase la fel de fel de festivități și că aceste sunete puteau să-i redea o parte din frumusețea tinereții ei trecute de mult În lumea de apoi. De aceea, cum se auzea toaca bătând de utrenie, bătrâna se dădea jos tiptil din patul ei și se culca În cutie, trăgând capacul după ea: „Dacă Împrospătează și Înmulțește laptele, Înseamnă că va Împrospăta și sângele“, murmura ea. Pitită În cutie, bătrâna nu se mai temea nici de Oliver
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
cum se auzea toaca bătând de utrenie, bătrâna se dădea jos tiptil din patul ei și se culca În cutie, trăgând capacul după ea: „Dacă Împrospătează și Înmulțește laptele, Înseamnă că va Împrospăta și sângele“, murmura ea. Pitită În cutie, bătrâna nu se mai temea nici de Oliver Stan și nici de Domnia Sa Satan... Cum trupul i se Împuținase din pricina vârstei, violoncelul deveni chiar prea larg, astfel că bătrâna Încăpea acolo, putând să se răsucească și pe o parte, și pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
laptele, Înseamnă că va Împrospăta și sângele“, murmura ea. Pitită În cutie, bătrâna nu se mai temea nici de Oliver Stan și nici de Domnia Sa Satan... Cum trupul i se Împuținase din pricina vârstei, violoncelul deveni chiar prea larg, astfel că bătrâna Încăpea acolo, putând să se răsucească și pe o parte, și pe alta, ba, dacă se Înghesuia mai mult, putea să-și așeze și un ditamai pernoi la căpătâi. Aflând unde se culcă baba, câțiva pierde-vară ce-și făceau veacul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
cârciuma lui Ițco (printre ei se aflau și doi nepoți de grad inferior) se gândiră să-i joace o festă. Și astfel, după ce se strecurară Într-o noapte În casă și după ce așezară „violoncelul“ pe o scară, o duseră pe bătrână direct la cimitir. Și nu se mulțumiră doar cu atât, ci luară cu ei și lada de zestre, În care babulea Își ținea rochia de mireasă și hainele de sărbătoare, ba, mai mult, ca veselia să fie cât mai mare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
crucile din apropiere, făcându-le să semene cu niște sperietori, iar unul dintre ei, Condrat, trăgând peste hainele de lucru odăjdiile și patrafirul luat de la pălimar, se deghiză În preot - și acum așteptau cu sufletul la gură momentul În care bătrâna se va trezi din somn. Ca să nu se plictisească, băieții nu uitară să ia pe drum cu ei și vreo două butelcuțe de poșircă, din care tot trăgeau pe rând. Văzând că e trecut de patru și bătrâna nu dă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
În care bătrâna se va trezi din somn. Ca să nu se plictisească, băieții nu uitară să ia pe drum cu ei și vreo două butelcuțe de poșircă, din care tot trăgeau pe rând. Văzând că e trecut de patru și bătrâna nu dă nici un semn că ar avea de gând să se trezească, bărbații pitiți printre tufișuri Începură să cânte cucurigu. Cucurigu fu acompaniat de o vioară. Babulea Însă nu dădea semne de trezire. Din cutia violoncelului răzbăteau aceleași sforăituri amestecate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
când cu un chițcăit de șoarece, când cu un guițat de porc. Bărbații Își pierdură rând pe rând răbdarea. Unii izbeau sicriul improvizat cu bățul, alții aruncau cu bulgări de pământ În el. Văzând că orice Încercare de a trezi bătrâna adormită nu are sorți de izbândă, unul dintre Îndepărtații ei nepoți, Matvei Karovin, apelă la o soluție extremă pe care și-o Însușise din armată unde ajunse la gradul de sergent: dând capacul la o parte, el Își apropie buzele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
de izbândă, unul dintre Îndepărtații ei nepoți, Matvei Karovin, apelă la o soluție extremă pe care și-o Însușise din armată unde ajunse la gradul de sergent: dând capacul la o parte, el Își apropie buzele de urechea dreaptă a bătrânei și trâmbiță În ea. Soluția extremă Își făcu efectul. Trupul bătrânei fu cuprins de spasme, ca și cum prin el s-ar fi scurs curent electric. Tremurând din toate Încheieturile, babulea se ridică Încet-Încet În capul oaselor și scoase un oftat adânc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
o soluție extremă pe care și-o Însușise din armată unde ajunse la gradul de sergent: dând capacul la o parte, el Își apropie buzele de urechea dreaptă a bătrânei și trâmbiță În ea. Soluția extremă Își făcu efectul. Trupul bătrânei fu cuprins de spasme, ca și cum prin el s-ar fi scurs curent electric. Tremurând din toate Încheieturile, babulea se ridică Încet-Încet În capul oaselor și scoase un oftat adânc. „Da, ce-i? bolborosi ea ținându-și Încă ochii Închiși... Ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
din sticle și se tăvăleau pe jos de atâta râs. „La ce viței visezi, mamaie!? Ți-ai trăit traiul și ți-ai mâncat mălaiul. Acum fă-ți bagajele și valea!“, zise unul dintre petrecăreți. „Dar unde să mă duc?“, bolborosi bătrâna, ținându-și În continuare ochii Închiși... „Pe lumea cealaltă, mamaie, mai faci și mata un pic de loc pe aici, ca să mai respirăm și noi...“ „Respirați, respirați, dragii mamei, murmură babulea. E suficient aer pentru toți...“ „Păi, dacă ne iei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
un pic de loc pe aici, ca să mai respirăm și noi...“ „Respirați, respirați, dragii mamei, murmură babulea. E suficient aer pentru toți...“ „Păi, dacă ne iei cu filosofia, mamaie, Întoarcem foaia, și o să fie de rău...“ Ținându-și pleoapele Închise, bătrâna vorbea ca un somnambul. „Întoarceți și ceasul, nu numai foaia“, zise ea cu un glas neașteptat de tineresc. Numai lăsați-mă să dorm...“ „Ceasul a fost Întors, te așteaptă Judecata de Apoi...“ „Judecata de Apoi?“, repetă bătrâna ca un papagal
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
-și pleoapele Închise, bătrâna vorbea ca un somnambul. „Întoarceți și ceasul, nu numai foaia“, zise ea cu un glas neașteptat de tineresc. Numai lăsați-mă să dorm...“ „Ceasul a fost Întors, te așteaptă Judecata de Apoi...“ „Judecata de Apoi?“, repetă bătrâna ca un papagal, adăugând: „Las’ să mai aștepte, nu fug nicăieri...“ „A dracului cotoroanță, șoptiră petrecăreții, face pe nebuna și ne ia și peste picior... Poate că n-ar fi rău să-i punem niște poște, ca să vedem cum Îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
Poate că n-ar fi rău să-i punem niște poște, ca să vedem cum Îi sfârâie călcâile“, propuse un muzicant. „Eu zic să-i mai suflăm În ureche, poate se trezește!“ Și, zicând aceasta, se puseră cu toții pe urlat... Acum, bătrâna se trezi de-a binelea. Deschizându-și, În sfârșit, ochii, Tatiana rămase Înmărmurită. În preajmă se vedeau doar morminte și cruci. Hainele sale, pe care le purta În tinerețe duminica și de sărbători, se legănau pe-o sfoară Întinsă Între
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
ce pleca pe drumul celor drepți... Vântul aducea cu el miros de baltă, de pământ reavăn, de bălegar răspândit pe câmp. Văzând-o că se trezește, petrecăreții tăcură și se ascunseră după tufișuri. Erau curioși să vadă cum va reacționa bătrâna. Începuse să se crape de ziuă. Luceafărul de dimineață strălucea singuratic deasupra cimitirului scufundat Într-o ceață ușoară, sinilie, ce se Împrăștia ridicându-se din albia sinuoasă a râului Moldova. Făcându-și semnul crucii, bătrâna Începu să murmure o rugăciune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
să vadă cum va reacționa bătrâna. Începuse să se crape de ziuă. Luceafărul de dimineață strălucea singuratic deasupra cimitirului scufundat Într-o ceață ușoară, sinilie, ce se Împrăștia ridicându-se din albia sinuoasă a râului Moldova. Făcându-și semnul crucii, bătrâna Începu să murmure o rugăciune, crezând că venise sfârșitul lumii și că se afla În fața Judecății de Apoi. Aștepta să coboare din Ceruri, pe un tron Înconjurat de flăcări, Fiul omului și cei doisprezece apostoli, ca să judece pe fiecare după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
Apoi. Aștepta să coboare din Ceruri, pe un tron Înconjurat de flăcări, Fiul omului și cei doisprezece apostoli, ca să judece pe fiecare după faptele sale, așezându-i pe cei buni În partea dreaptă, iar pe cei răi În partea stângă. Bătrâna aștepta să audă revărsându-se din cer trâmbițele Apocalipsei de atunci și de acum, dar, În loc de goarne, lângă mormântul ce se afla sub ea apăru un preot cu o șapcă trasă pe ureche, care, cădelnițând peste „sicriu“, cânta „Doamne, miluiește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
ritm de cazacioc. Îl acompania din dreapta o armonică, iar din stânga o arătare ciudată, clătinându-se pe picioroange, Înarmată În mâna dreaptă cu o goarnă și În stânga cu Sfânta Evanghelie, arunca bulgări de pământ pe pieptul ei. „Pesemne am murit“, șopti bătrâna și, făcându-și cu evlavie semnul crucii, căzu fără simțiri, iar cei șase pierde-vară luară năsălia și o duseră pe adormita din „violoncel“ Înapoi la locul ei... Deși farsa nu le ieșise decât pe jumătate, cei doi nepoți Îndepărtați și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
numai că i-a redat frumusețea și tinerețea de altădată, dar a Întors și timpul. Cum Tatiana fusese botezată ceva mai târziu, nemernicii avură În gând s-o scufunde și În cristelniță, botezând-o a doua oră; văzând Însă că bătrâna a leșinat de spaimă, se lăsară păgubași. Astfel că, ridicând unii năsălia pe umeri, alții luând celelalte lucruri cu ei, o duseră pe babulea acasă, abandonând violoncelul și lada de zestre pe cerdac. Nu uitară apoi să treacă și pe la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]