3,424 matches
-
2 decembrie 1956, debarcă în Cuba, de pe vasul "Granma", cei 82 de revoluționari conduși de Fidel Castro. Atacați de armată și poliție, se retrag în munții Sierra Maestra, unde pregătesc insurgența împotriva regimului dictatorului Batista. 1 ianuarie 1959, dictatorul Fulgencio Batista fuge și în Cuba se instalează o juntă civico-militară. 7 ianuarie 1959, SUA recunosc guvernul revoluționar cubanez. 8 ianuarie 1959, intră în Havana Fidel Castro, în fruntea coloanei 1 a "Ejercito Rebelde" José Marti. 13 ianuarie 1959, Fidel Castro anunță
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
privind menținerea în Cuba a unei misiuni militare americane. 17 mai 1959, se lansează Legea reformei agrare. 1960, se desfășoară procesul de naționalizare, fiind afectate și interesele marilor proprietari americani. 8 mai 1960, Cuba restabilește relațiile cu URSS, rupte de Batista în 1952. octombrie 1960, președintele D. Eisenhower impune "embargoul" împotriva Cubei, întărit în februarie 1962 de președintele J.F. Kennedy. Din 1996, Adunarea Generala a ONU se va pronunța anual împotriva embargoului, în favoarea acestuia votând în 2008 doar... SUA, Israel și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
era În stare să-și dea seama ce e important și ce nu. - Care-ți sînt furnizorii În Texas? - N-am nici unul. Asta era adevărat. - Vrei să-ți vezi soția la-nchisoare? Mi-am șters sudoarea de pe față cu o batistă. - Nu, am zis. - Ei bine, o s-ajungă la-nchisoare. Ia benzedrină. Asta-i mai rău ca marfa. SÎnteți căsătoriți cu acte? - Cutumiar. - Am Întrebat dacă tu și soția ta sînteți căsătoriți cu acte? - Nu. - Ai studiat psihiatria? - Ce? - Am Întrebat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
toată aprovizionarea particularilor se făcea prin contrabandă de la țară, unde, în înțelegere cu țăranii, se organizase un întreg sistem: carne în coșciuge, cu femei văitându-se după căruță, caprele trăsurilor cu dublu fund, miei înfășurați ca copii și acoperiți cu batiste pe obraz, aduși în brațe de femei. Noi mai aveam și noroc cu bunul nostru prieten Emil Petrescu; el corupsese soldații germani de la moșia lui, căra prin ei multe bunuri și ne trimitea continuu din tot ce avea. Asemenea, doamna
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
popor, parte același imn, parte Deșteaptă-te, române! sau Hora Unirii, soldații strigau Ura! Ura! țăranii Trăiască. Steagurile fâlfâiau pe cerul albastru, cortegiul se cobora pe piață, cu regele și regina în frunte, lumea îi urma ca un val nesfârșit; batistele, pălăriile se mișcau deasupra capetelor descoperite. Era o vibrațiune imensă de culori, de sunete, de emoțiune, poate unică în viața unei națiuni, căci într-acea clipă părea că se înfăptuise unirea poporului ardelean cu suveranii care simbolizau întreaga Românie Mare
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
în cap, lumea oficială și tot Bucureștii. Era o mare de capete de la Gara de Nord până la Palat. Când se urcă în landoul deschis, în stânga regelui, un tunet de ovațiuni cutremură aerul; mamele își ridicau copiii în sus, bărbații agitau pălăriile, femeile - batistele. Regina, palidă și apoi roșie de emoție, se săltă în picioare, lacrimile îi curgeau șir pe obraz, surâdea și saluta cu mâinile, cu capul. Cortegiul porni, regele o trase binișor pe perna trăsurii, dar la răspântii, când mulțimea în delir
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
sono, che mi vinse a cricca în casa Antonio Guicciardini. Io cominciai a fare el diavolo, volevo accusare el vetturale, che vi era ito per esse, per ladro. Tandem Giovanni Machiavelli vi entrò di mezzo, et ci pose d'accordo. Batistă Guicciardini, Filippo Ginori, Tommaso del Bene et cerți altri cittadini, quando quella tramontana soffiava, ognuno me ne prese una catasta. Io promessi a tutti; et manda'ne una a Tommaso, la quale tornò în Firenze per metà, perché a rizzarla
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
el Gabburra quando el giovedì con quelli suoi garzoni bastona un bue. Di modo ché, veduto în chi era guadagno, ho detto agli altri che io non ho più legne; et tutti ne hanno fatto capo grosso, et în spetie Batistă, che connumera questa tra l'altre sciagure di Prato. Partitomi del bosco, io me ne vo a una fonte, e di quivi în un mio uccellare. Ho un libro sotto, o Dante o Petrarca, o un di questi poeți minori
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
a bătut la cricca 174 în casa lui Antonio Guicciardini. M-am înfuriat tare; am vrut să acuz căruțașul care s-a dus după stivele de lemne că este hoț; în fine, Giovanni Machiavelli a intervenit și ne-a împăcat. Batistă Guicciardini, Filippo Ginori, Tommaso del Bene și anumiți alți cetățeni, atunci când s-a pornit acel vânt din nord,175 toți au luat câte o legătură de lemne de la mine. Am promis câte ceva tuturor; am trimis una dintre legăturile de lemne
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
zi de joi, ciomăgind un bou, împreună cu ucenicii 176. Rezultatul a fost, acum că văd al cui a fost profitul, că le-am spus celorlalți că nu mai am lemn de foc. Iar ei au făcut mare caz, mai ales Batistă, care se numără printre alte dezastre de la Prato 177. Când am lăsat pădurea, am mers la un izvor, si de acolo la un loc de-al meu unde urmăream păsări. Am o carte sub mantă, fie Dante, fie Petrarca, ori
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
3 vol., 1656-1662, Forni, Bologna, 1978. Santoli, Quinto, "Giannozzo Manetti, Capitano di Custodia a Pistoia", în Bullettino storico pistoiese, XXVIII, 1926, pp. 47-56. Stone, Lawrence, The Crisis of the Aristocracy. 1558-1641, Oxford, Oxford University Press, 1965, pp. 199-270. Tedaldi, Giovanni Batistă; Vincenzo, Minuti, "Relazione del commissario Gio. Batistă Tedaldi sopra la città e îl capitanato di Pistoia, nell'anno 1569" [în realitate 1570], în Archivio storico italiano, ser. V, X, 1892, pp. 302-331. Verde, Armando F., Lo Studio Fiorentino, 1473-1503. Ricerche
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Quinto, "Giannozzo Manetti, Capitano di Custodia a Pistoia", în Bullettino storico pistoiese, XXVIII, 1926, pp. 47-56. Stone, Lawrence, The Crisis of the Aristocracy. 1558-1641, Oxford, Oxford University Press, 1965, pp. 199-270. Tedaldi, Giovanni Batistă; Vincenzo, Minuti, "Relazione del commissario Gio. Batistă Tedaldi sopra la città e îl capitanato di Pistoia, nell'anno 1569" [în realitate 1570], în Archivio storico italiano, ser. V, X, 1892, pp. 302-331. Verde, Armando F., Lo Studio Fiorentino, 1473-1503. Ricerche e documenti, vol. 4, Firenze e Pistoia
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
41. ---, "La Maremma senese nel Granducato mediceo (dalle "visite e memorie" del tardo Cinquecento)", în "Contadini e proprietari nella Toscana modernă", I, Dal Medioevo all'età modernă, Olschki, Florența, 1979, pp. 405-472. ---, "Arezzo, Pistoia, Pisa nelle note del commissario Giovan Batistă Tedaldi (1566-1574)", Bollettino storico pisano, 60 (1991), pp. 175-176. Figueira, Robert C., "The Classification of Medieval Papal Legates în the Liber Extra", în Archivum Historiae Pontificiae, 21 (1983), pp. 211-228. ---, "Decretalists, Medieval Papal Legation, and the Român Law of Offices
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
De) Mattei, Rodolfo, Îl problemă della "ragion di stato" nell'età della controriforma, Ricciardi, Milano & Napoli, 1979. Michael Mallett, Mercenaries and their Masters: Warfare în Renaissance Italy, Bodley Head, Londra, 1974, pp. 88-90, 123-145. Minuti, Vincenzo, "Relazione del commissario Gio. Batistă Tedaldi sopra la città e îl capitanato di Pistoia, nell'anno 1569", Archivio storico italiano, ser. 5, 10 (1892). Molho, Anthony, "The Florentine Oligarchy and the Balìe of the Lațe Trecento", în Speculum, 43 (1968), pp. 23-51. Mollat, Guillaume, "Un
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Le Monnier, Florența, 1954. 15 ASF, NA 1233, fols. 322v-323r. 16 Așa cum se afirma în arborele genealogic (a se vedea notă 10 de mai sus), alături de cei cinci fii ai lui Niccolò di Bernardo: "questi furno eredi di Alexandro di Batistă". 17 AAF, AB 11, fols. 105r-106r; și ASF, Diplomatice, Ricci, normali, 4 iulie 1515. 18 Scrisorile de la (viitorul "prior") Battista din 9 noiembrie 1503 și de la Totto din 21 noiembrie 1503 (în Machiavelli, Lettere, pp. 172-173, 180) care privesc o
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
în acest volum]. 32 M. de Montaigne, Journal de voyage, în F. Garavini (ed.), Gallimard, Paris, 1983, pp. 265-266. Această descriere a Pistoiei va fi citită împreună cu binecunoscutul raport al lui Tedaldi publicat de V. Minuti, "Relazione del commissario Gio. Batistă Tedaldi sopra la città e îl capitanato di Pistoia, nell'anno 1569" [în realitate 1570], în Archivio storico italiano, ser. V, X, 1892, pp. 302-331. 33 La această tradiție istoriografica a unei Pistoia care "nu a fost niciodata sub dominația
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
descrisă de Marco Dedola, "Governare sul territorio", în Istituzioni e società în Toscana nell'età modernă, Rome, Pubblicazioni degli Archivi di Stato, 1994, I. Pentru critică calității justiției penale administrate de comisarii granducali, vezi Vincenzo Minuti, "Relazione del commissario Gio. Batistă Tedaldi sopra la città e îl capitanato di Pistoia, nell'anno 1569", Archivio storico italiano, ser. 5, 10 (1892), pp. 328-329; și cf. E. Fasano Guarini, "Arezzo, Pistoia, Pisa nelle note del commissario Giovan Batistă Tedaldi (1566-1574)", în Bollettino storico
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Minuti, "Relazione del commissario Gio. Batistă Tedaldi sopra la città e îl capitanato di Pistoia, nell'anno 1569", Archivio storico italiano, ser. 5, 10 (1892), pp. 328-329; și cf. E. Fasano Guarini, "Arezzo, Pistoia, Pisa nelle note del commissario Giovan Batistă Tedaldi (1566-1574)", în Bollettino storico pisano, 60 (1991), pp. 175-176. * Publicat inițial în engleză în Italian Culture, 8 (1990), pp. 279-292. 1 Marzio Barbagli, Sotto lo stesso tetto. Mutamenti della famiglia în Italia dal XV al XX secolo, Îl Mulino
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
acela în care îmbini cuburi. Nu mai țin minte cum se numește. La prânz, omul se oprea. Când soarele îl ardea de sus perpendicular pe ceafă, știa că e prânzul. Ridica țeasta din pământ, se ștergea de transpirație cu vreo batistă, apoi mânca la repezeală ceva. Fuma o țigară, pe urmă, din nou, țoca-țoca până seara. Pur și simplu, omul mă deprima. Am povestit despre el cuiva și ăsta a râs cinic, he, he, ce noroc să dai peste așa meseriași
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
să vă citesc ce scrie pe una dintre casete a unui individ pe care îl cheamă Puiu Codreanu. Uite că am găsit. Voi, fericiților, n-ați auzit de el. Dar din cauza nărodului ăstuia mă aflam io, adesea, cu nervii-n batistă. Fără să vreau, i-am memorat toate melodiile pe care cetățenii din blocul meu i le ascultau la maximum la nunți sau paranghelii. Chiar și atunci când tanti aia grasă, din blocul de vizavi, gătea o mâncărică, o ciorbiță ceva, pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
pe Puiu că în sfârșit s-a rostuit. E om la casa lui. Fericire dezlănțuită. Fericire pân’ la nesimțire. Fericit fleașcă e Puiu, pentru că adaugă: „4. Vreau să știe tot românul/ Că eu sunt numărul unu.“ Happy-end așadar. Nasuri smiorcăite. Batiste fluturate. Final de album. Cu strângere de inimă, însă trebuie să admitem că creația are mici imperfecțiuni. Scăpări. Nu aflăm nimic despre soarta Lenuței și nici ce-a mai făcut puradelul ăla frumos. Dacă are parte au ba de pensie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
și abstinența asta e tot o formă de alcoolism. Nu bei, deci tot la băutură te raportezi, tot băutura e personajul principal. Tot aici Pif a găsit odată un sutien într-un buzunar al gecii. A vrut să scoată o batistă și a dat de sutien și, din nou, zice, păcat că era beat, altfel și-ar fi amintit de la cine era. Avea niște bănuieli că-i aparține petardei ăleia de la 312, care stă vizavi de el la cămin. Probabil. Dar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
cei nouă ani de detenție, zilele trecute ( 5 mai 2001), Ilie a fost la Taxobeni. în alți ani ori de câte ori ajungeam în această localitate , mama eroului, doamna Natalia , alerga într-un suflet de la câmp, de la arie, mereu cu aceeași lacrimă în batistă: „Credeam că l-ați adus pe Ilie”. Acum n-a mai avut cine alerga în întâmpinarea lui Ilie Ilașcu. A găsit casa părintească pustie, mormintele părinților—cu iarbă crescută pe ele (nu i s-a permis să fie prezent , chiar
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
pe urmele unui grup de revoluționari cubanezi exilați În Mexico City. În iulie 1955 l-a cunoscut pe Fidel Castro și s-a Înscris imediat În rîndurile unei expediții de gherilă care urma să-l răstoarne pe dictatorul cubanez Fulgencio Batista. Cubanezii l-au poreclit „Che“, o formă de adresare răspîndită În Argentina. Pe 25 noiembrie 1956, Guevara a pornit spre Cuba la bordul iahtului Granma, ca medic al grupului de gherilă care a pornit lupta revoluționară armată În munții Sierra
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
a pornit lupta revoluționară armată În munții Sierra Maestra din Cuba. În cîteva luni, el a devenit comandantul primei Armate a Rebelilor, continuînd, În același timp, să se ocupe de soldații de gherilă răniți și de prizonierii din armata lui Batista. În septembrie 1958, Guevara a jucat un rol esențial În Înfrîngerea militară a lui Batista, după ce el și Camilo Cienfuegos au stat În fruntea a două coloane de gherilă pe care le-au condus spre vest, dinspre Sierra Maestra. După ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]