2,888 matches
-
textul vechilor tratate cu turcii pe care le-au supus negociatorilor păcii ruso-turce și publicațiilor francezilor românofili. Anii războiului din Crimeea și ai tratatului de la Paris cunosc recrudescența acestor publicații, ca de exemplu cea apărută de sub pana lui Paul Bataillard, binecunoscut fraților Brătianu de mai bine de zece ani. Se profilează o idee nouă, aceea a incapacității Porții de a asigura protecția pe care domnitorii o solicitaseră. În plus, Bataillard pledează pentru suprimarea prerogativei omagiului adus Porții. Royer-Collard, în introducerea la
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
cinematografice și preocupări atît ale lui Hooper, cît și ale lui Spielberg. Filmul demonstrează atît flerul lui Hooper pentru suspans, pentru elementele horror și ciudățenii, cît și înclinația lui Spielberg pentru ocultismul cețos al clasei de mijloc și aptitudinile tehnice binecunoscute ale cineastului american. 7 Stephen King, "Why We Crave Horror Movies", în Playboy, ianuarie 1981, 237. 8 În A supraveghea și a pedepsi, teoreticianul francez Michel Foucault (1979) analizează aparatul de supraveghere conceput la începutul secolului al XIX-lea de
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
de ambianța și compromisurile lumii rock-ului, ea pare să se fi limitat pur și simpul la interpretarea cîntecelor. Turneul poartă titlul de "Natural History", însă nu pare să transmită un mesaj semnificativ, iar cîntecele nu reușesc decît să redea binecunoscuta aură andersoniană." (John Rockwell, New York Times, 4 martie, 1986, C-13) Criticul, desigur, nu înțelege că de la modernismul și critica socială prezentate în "United States", Anderson se îndreptă către postmodernismul din Home of the Brave. Un recenzent al filmului scria
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
știe, americanii sînt fascinați de rasa galbenă în care simt o formă superioară de viclenie, o formă superioară a acelei absențe a adevărului care îi înspăimîntă". Aici, Baudrillard își transferă propriile prejudecăți și spaime, ca aceasta, care este atît de "binecunoscută" în America. 31 Baudrillard menționează într-adevăr că America este "un bastion înaintat al capitalismului", dar nu analizează nicăieri capitalismul american justificîndu-se cu acea afirmație ipocrită că "nu se poate înțelege cu adevărat capitalismul în realitatea sa actuală", că acesta
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
simbiozei conceptuale, decadența trebuie acceptată ca "o formă degradată, viciată a referentului estetic prestigios". Angelo Mitchievici are capacitatea remarcabilă nu doar de a controla o bibliografie vastă și prestigioasă, ci și de a o utiliza, simplu spus, "în favoarea sa". E binecunoscut efectul paralizant pe care îl poate avea o solidarizare prea fermă cu discursul "autorității" în domeniile culturii. Repere criticele pe care e structurată prima parte a edificiului analitic sunt oferite, de fapt, de o serie de "arheologi" ai culturii moderne
[Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
o dată, riscul de improprietate decurgînd din confuzia posibilă între planul individual și cel social, din trecerea de la o analogie la o identitate. Vom spune deci că după ce au fost revelate, personajul și religia lui Moise trec prin faza de incubație, binecunoscută tuturor cercetătorilor. Ea constituie un moment important în invenție. Matematicienii, primii care au definit-o, o descriu ca pe o perioadă în timpul căreia o idee, o soluție la care lucrau, se pregătește în surdină, fără știrea lor și fără să
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
cu vreun serviciu de spionaj, cum se pretindea în actul de acuzare. Ei conspiră cu călăii lor, frații lor, acoliții lor dintotdeauna, cu Stalinii, cu Molotovii, cu Vîșinskii. Se pretează la o punere în scenă menită să ascundă un adevăr binecunoscut lor. Un adevăr împiedicat, plin de reticențe și renunțări, paralizat de scrupule și căință. Iar cînd acești vechi revoluționari sînt tratați ca agenți în solda poliției, ca trădători vicleni, ca drojdie a omenirii, ca șerpi veninoși, ei întăresc acele spuse
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
în care a fost transmis. 10. zgomotul - orice element de distorsiune care intervine, interferează cu mesajele transmise alterând sau anulând semnificația mesajului; 11. media - sunt acele mijloace de comunicare în masă care s-au constituit într-un grup propriu. Exemple binecunoscute sunt : radioul, televiziunea, cinematograful, ziarele și revistele. Toate acestea sunt distincte și prin modul prin care pot include un număr de forme de comunicare. Adesea termenul mass-media identifică acele mijloace ale comunicării bazate pe tehnologie, care fac o punte între
COMUNICARE ŞI CONFLICT ÎN MEDIUL EDUCAŢIONAL by CARMEN ZELINSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/708_a_1150]
-
o carte de memorii din teatru semnată de Elisabeta Pop. Volumul este captivant și merită citit de toți cei care au trecut prin teatru, trainic, ori în fugă, în ultima jumătate de secol. Cine-i Elisabeta Pop? E... Vetuța Pop, binecunoscuta secretară literară a teatrului orădean care, iată, ieșind la pensie (deci, muncind doar opt ore pe zi, nu paisprezece!), a găsit răgazul, ambiția și concentrarea necesare așternerii pe hîrtie a captivantelor ei memorii. O cunosc pe autoare din 1972, cînd
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
legătura dintre numărul de moli νd pe de o parte și masa de solut md și valoarea masei molare de solut Md pe de altă parte. Adică, dacă în relația de bază se introduce egalitatea νd= md/Md se obține binecunoscuta relație derivată. c) Concentrația normală sau normalitatea notată cu cN reprezintă cantitatea de solut, exprimată în număr de echivalenți, care se dizolvă într-o cantitate de soluție de un litru. Relația matematică, provenită din definiție, ce caracterizează acest tip de
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_634]
-
dai interesul de a o cunoaște) și este, oricum, cu putință, ca În cazul lui Dempsey, să Îți formezi o părere numai În urma Întâlnirii cu autorul ei. Ceea ce zice aici Dempsey - și probabil, prin intermediul lui, David Lodge - este un fapt binecunoscut În mediile familiarizate cu cărțile. Nu este deloc necesar să citești o carte ca să Îți faci o idee clară și ca să vorbești despre ea, nu numai la modul general, ci În profunzime. Pentru că nu există carte stingheră. Ea este un
[Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
e jurnalist se apropie de masa lui. „Dl Dexter? Întrebă el. Da, răspunse Martins, luat pe neașteptate. Păreți mai tânăr decât În fotografii, spuse bărbatul. [...] Ei bine, ce credeți despre romanul american? Nu citesc niciodată așa ceva, răspunse Martins. Ironie usturătoare binecunoscută, comentă jurnalistul.”(op. cit, p.22) Despre acest concept, vezi și lucrarea mea, Cercetare despre Hamlet. Dialogul surzilor, CU -, Minuit 2002. A doua dintre cele trei pe care le-am amintit În această carte, biblioteca interioară este partea subiectivă a
[Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
legitimare. E sensul și nevoia de sens, e autoritatea și nevoia de fundament, e limita și nevoia de limitare, e limbajul și substanțialitatea sa, e originea și nevoia de întemeiere, e trecutul și legătura sa indestructibilă cu prezentul"58. Este binecunoscut faptul că gândirea generală de sfârșit de secol XX era una a radicalismului, adică a rupturii absolute cu trecutul, Nietzsche însuși declarându-și suspiciunea față de "nevoile de acum de legitimiare a umanului"59. Prin urmare, "ceea ce moare este o reprezentare
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
între două mari paradigme: cea modernistă și cea postmodernistă. Putem vorbi despre o incluziune nu totală, însă a modelului individual, în cel paradigmatic, iar, pe acesta din urmă, la rândul lui, să-l legăm de ceea ce Eugen Lovinescu înțelege prin binecunoscuta teorie a sincronismului. Amintim una dintre afirmațiile autorului, în acest sens: criticul consideră că toate manifestările de cultură ale unei epoci se dezvoltă din perspectiva unui spirit al veacului, sunt modelate de o tendință sincronă ce conferă anumite trăsături similare
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
iarăși o lume de morți zeificați și despotici care îi tratează pe oameni ca pe copii sau ca pe sclavi"15. Arta este "tensionată și valoarea în artă se măsoară mai ales după tensiunea comunicării ei"16, iar acest fapt binecunoscut nu face altceva decât să rezume, în termeni poetici, ideea, conform căreia Universul poetic a constituit, dintotdeauna, subiectul vastelor controverse în materie de critică, întrucât el duce cu sine povara, dar și privilegiul flexibilității totale, a unei nesupuneri jucăușe a
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
în volumele anterioare: două realități distincte: una exterioară realitatea exterioară marcată de ideologia vremii, în care autoarea a trebuit să se confrunte cu cenzura, care este redată, în mod tacit, în aproape toate volumele de poezie, dar, cu fervență, în binecunoscutul volum Revista "Amfiteatru" (1984), în care realitatea terifiantă a acelei vremi este redată aproape ad litteram: "Frunze, cuvinte, lacrimi,/ cutii de chibrituri, pisici,/ tramvaie câteodată, cozi la făină,/ gărgărițe, sticle goale, discursuri,/ imagini lungite de televizor,/ gândaci de Colorado, benzină
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
spinare." (Cimitirul vesel) Permanentele deconstrucții și reconstrucții pe care Ileana Mălăncioiu le realizează în interiorul poeticii sale au ca premisă demolarea continuă a oricăror certitudini, de aparență sau de esență. Luarea în râs a morții sau acceptarea ei, pusă în legătură cu simbolul binecunoscutului cimitir vesel de la Săpânța, se suspendă brusc atunci când autoarea pare să își amintească de rolul tragic al omului pe pământ: "Asemeni unui mort dus de curând/ în cimitirul vesel din Săpânța/ Pe care eu nu-l pot privi râzând;// Când
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
sfârșitul anului 1944. Primele două liste negre oficiale au fost publicate în decembrie, dar, între timp, fuseseră deja eliminate rapid și haotic din circuit cărțile și publicațiile ce conțineau propagandă fascistă sau, mai bine zis, antisovietică, întrucât, după o regulă binecunoscută, ceea ce era sau părea antisovietic devenea, automat, fascist. Expulzarea din literatură a tot ceea ce era legat de evenimentele și de mișcările politice interbelice de dreapta s-a extins la tot ce nu era, la noi sau aiurea, progresist, adică la
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
asupra opiniei lui Mircea Martin despre canonul estetic. Distincția dintre operele perene, deja "clasate", arhivate în memoria colectivă, și cele noi face obiectul unor reflecții demne de a fi luate în considerare. Sunt trecute prin filtrul migălos al cercetării, tipurile binecunoscute de canon: epistemologic, ideologic, estetic (sau textual-lingvistic), fiecare adăugând o tușă aparte la definirea creației și a profilului Anei Blandiana. Fiecare critic literar are o viziune a sa asupra ideii de canon. Sunt amintite și listele canonice, care, așteptate îndelung
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
nu ne poate face să afirmăm cu precizie raportarea acestuia la modernitate sau la postmodernitate, ci, mai degrabă, apropierea mai mare de unul dintre cele două curente ideologice. 43Ileana Oancea, Poezie și semioză, p. 36. cu referire la Poveste, a binecunoscutului autor neomodernist Marin Sorescu. 44Ibidem, p. 48, Note. 45Nicolae Manolescu, Literatura română postbelică Lista lui Manolescu, I, Poezia, Brașov, Editura Aula, 2002, p. 270. 46Aluzie la strigătul expresionist blagian din Dați-mi un trup, voi munților. 47 Luiza Bratu, op. cit
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
iarăși, ar fi multe de spus. Rețeaua discursurilor deznodămîntului le cuprinde pe cele produse imediat după „dubla cădere (a zidului Berlinului și a statuilor din Moscova), de către filozofi marcați, În mod foarte diferit, de istoria și gîndirea marxistă.” Din cauze binecunoscute, Marx este În România un tabu. Nu ne-am vindecat de el, deci nu-i pronunțăm numele decît ca să-l vituperăm, pe el cu tot neamul lui de satrapi ideologici etc. OK. Totuși, nu poți vorbi de postfără să aduci
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
monadele leibniziene oglindesc universul numai din poziția lor necesarmente limitată. Camille Laurens, femeia Îndrăgostită Romanul feminin francez nu a dat În ultimii cincisprezece ani capodopere, deși puterea imaginii mediatice În tandem cu corectitudinea politică a născut figuri de romanciere astăzi binecunoscute. Amélie Nothomb este, dintre toate, cea mai prolixă și cea mai citită. Premiată și exotică, Marie N’Diaye este lidera editurii Minuit, ea succedîndu-i lui Camille Laurens În obținerea premiului Femina, În 2001, pentru romanul Rosie Carpe. Marie Darrieussecq și
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
Ultimul regat, autor a 40 de titluri de proză. Dintre ele, aproape jumătate au apărut după 1990, unele au mai multe volume. Autorul se face cunoscut printr-un procedeu a ceea ce Îi repugnă mereu: mecanismele promoționale de piață. În 1991, binecunoscutul roman apărut la Gallimard Toate diminețile lumii este ecranizat. După film, numele lui Pascal Quignard Începe să conteze. Iată că, În 2002, pentru primul volum dintr-o trilogie, sau, după cum autorul mărturisea, dintr-un ciclu pe care-l va continua
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
actului teatral în ansamblul lui. Mnouchkine exercită o supraveghere maternă, cu tot ceea ce aceasta presupune ca tandrețe și sacrificiu, dar și ca presiune și interzicere a libertății depline, anarhice. „Mămica vă iubește tare mult, mămica vede tot ce faceți”, iată binecunoscutul adagiu al acestei supravegheri ambivalente. Regizoarea formează, creează, repetă, invită oaspeții la o gustare, alege cărțile, pregătește totul și nu se poate în nici un chip retrage: ea instaurează un regim al coprezenței propriu oricărei forme de supraveghere, cu cele două
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
om”. Constatarea mi se pare adevărată. Cel ce a făcut-o se referea (cu admirație prefăcută, pregătind un atac critic) la Delavrancea: „în alegerea numelui său d. Delavrancea e comparabil cu pneul Michelin «qui boit l’obstacle», care pe fabricantul binecunoscut de cauciucuri l-a înavuțit. Cînd ai zis Delavrancea e ca și cînd ai zice tutun sau dulceață de zmeură, știi numaidecît de ce e vorba, iar în pseudonimul său apare autorul bombastic de mult mai tîrziu, al pieselor de teatru
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]