3,579 matches
-
belire...! Nu am reușit să fiu original, după cum observ, dar cine mai poate fi original, în limba română, în registru encomiastic? Din cele două cărți amintite mai sus reiese că sunteți de o maximă intransigență, mai ales cu colegii de breaslă și de generație. Cui acordați, totuși, iertare? De ce cu unele nume, recunoscute, drept "colaboraționiste", faceți mici (sau mari?) concesii? Dragă Adrian Alui Gheorghe, cei care, în opinia mea, au comis față de mine un păcat iremediabil, sunt citați mai sus... Pe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
rușine că ești poet și nu altceva, om de afaceri, de exemplu? În ce relație ești cu banii? Dacă ai avea toți banii din lume, ce ai face cu ei? Nu mi-a fost rușine niciodată că aparțin acestei aristocratice bresle. Am prieteni pentru care banii aparțin celui mai elocvent onirism. Ce aș face dacă aș avea bani mulți? I-aș cheltui cu dragă inimă, cu teama că nu-i pot cheltui pe toți în această viață. Poate fi gloria postumă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
nu sunt decât niște sinucigași"... Dar nu sunt inspirat, așa că te rog a mă absolvi de a da un răspuns mai detaliat la această întrebare. Laurențiu Ulici a fost, în perioada postbelică, cel mai aprig și mai consecvent apărător al breslei scriitoricești în general, și al cauzei tinerilor scriitori, cu precădere Laurențiu Ulici a fost un artizan al definirii literare a "kilometrului zero al literaturii române " la Sighet. Voi, câțiva, păreați locotenenții lui Laurențiu Ulici într-o tentativă de salvare a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
noapte. Cred că nu-i departe ziua când i se vor consacra ample cercetări asupra operei și asupra vieții sale. Le merită din plin și cu asupra măsură! Laurențiu Ulici a fost cel mai aprig și mai consecvent apărător al breslei scriitoricești în general, și al cauzei tinerilor scriitori, cu precădere. Pe mulți i-a nășit, mulți îi datorează supraviețuirea unii chiar la propriu, nu doar cea literară multora le-a fost sfetnic și călăuză, cum spune Mircea Petean. Eu am
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
în podgoria Hușilor, dintre care 23 boieri, 5 privilegiați, 15 birnici, 7 căpătăieri, 5 nevolnici, un hrisovolit și 79 negustori, meșteri și alți oameni fără specificație. Analizând Tabelul statistic din 1845, se constată că asociațiile de negustori și, mai ales, breslele meșteșugărești, spre sfârșitul epocii regulamentare, își pierduseră caracterul închis, static, pe care li-l conferise sistemul feudal de organizare. Numeroși negustori și meșteri au intrat în rândul sudiților (persoane aflate sub protectoratul consulatelor, mai ales pentru a fi scutiți de
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
care erau robii mănăstirilor, proveneau din diferite sate. Țiganii robi, meseriași, se bucurau de un tratament special. În schimbul unei taxe, ei aveau libertatea să se stabilească în târguri, unde își puteau exercita meseria, fiind în acord cu prevederile statutare ale breslelor respective. În 1830, Pavel Kiseleff, care guverna Moldova și Muntenia în numele țarului, a propus eliberarea țiganilor. În 1834, colonelul Ion Câmpineanu a cerut să fie eliberați țiganii de pe moșia sa, iar în 1837, Alexandru Ghica, domnul Munteniei (1834-1842), a poruncit
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
amintește morile de apă de pe Drăslăvăț. Începând cu secolul al XVIII-lea și, mai ales, către sfârșitul acestui secol, avem informații despre existența unui număr mare de meșteșugari (tăbăcari, argintari, ciobotari, potcovari, săpunari ș.a.), unii din ei fiind organizați în bresle. Tot atunci funcționa o „fabrică” de bere, asemănătoare cu „fabricile” de rachiu (velnițele) semnalate în Moldova, cu aproape un secol înainte, o salhana (măcelărie), unde se pregăteau preparate din carne de taurine și ovine. În a doua jumătate a secolului
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
unui deget. Pentru a se obține rezultate foarte bune, această operațiune trebuia repetată de mai multe ori. Deoarece „nici o țară nu produce silitră mai bună ca cea de aici”, Vistieria turcească cumpăra acest produs cu 40 de aspri ocaua. 3. Breslele Breslele au reprezentat o formă de organizare profesională a negustorilor și meșteșugarilor. Ele au reglementat în cursul Evului Mediu întreaga viață economică a târgurilor. Unele informații referitoare la breasla zugravilor din Suceava datează încă din 1570. În anul 1600 era
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
deget. Pentru a se obține rezultate foarte bune, această operațiune trebuia repetată de mai multe ori. Deoarece „nici o țară nu produce silitră mai bună ca cea de aici”, Vistieria turcească cumpăra acest produs cu 40 de aspri ocaua. 3. Breslele Breslele au reprezentat o formă de organizare profesională a negustorilor și meșteșugarilor. Ele au reglementat în cursul Evului Mediu întreaga viață economică a târgurilor. Unele informații referitoare la breasla zugravilor din Suceava datează încă din 1570. În anul 1600 era semnalată
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Vistieria turcească cumpăra acest produs cu 40 de aspri ocaua. 3. Breslele Breslele au reprezentat o formă de organizare profesională a negustorilor și meșteșugarilor. Ele au reglementat în cursul Evului Mediu întreaga viață economică a târgurilor. Unele informații referitoare la breasla zugravilor din Suceava datează încă din 1570. În anul 1600 era semnalată breasla negustorilor din Bârlad. Pe lângă motivele de ordin religios au intervenit, la începutul secolului al XVII-lea, și cele de ordin economic și social, care au favorizat formarea
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
au reprezentat o formă de organizare profesională a negustorilor și meșteșugarilor. Ele au reglementat în cursul Evului Mediu întreaga viață economică a târgurilor. Unele informații referitoare la breasla zugravilor din Suceava datează încă din 1570. În anul 1600 era semnalată breasla negustorilor din Bârlad. Pe lângă motivele de ordin religios au intervenit, la începutul secolului al XVII-lea, și cele de ordin economic și social, care au favorizat formarea breslelor în Moldova. Odată cu dezvoltarea asociațiilor de meseriași și negustori și a instituțiilor
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
zugravilor din Suceava datează încă din 1570. În anul 1600 era semnalată breasla negustorilor din Bârlad. Pe lângă motivele de ordin religios au intervenit, la începutul secolului al XVII-lea, și cele de ordin economic și social, care au favorizat formarea breslelor în Moldova. Odată cu dezvoltarea asociațiilor de meseriași și negustori și a instituțiilor lor, rolul șoltuzilor și pârgarilor este din ce în ce mai șters. Relațiile membrilor breslași cu autoritățile centrale și locale erau limitate prin însăși prevederile statutelor. S-a urmărit ca aceste bresle
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
breslelor în Moldova. Odată cu dezvoltarea asociațiilor de meseriași și negustori și a instituțiilor lor, rolul șoltuzilor și pârgarilor este din ce în ce mai șters. Relațiile membrilor breslași cu autoritățile centrale și locale erau limitate prin însăși prevederile statutelor. S-a urmărit ca aceste bresle să devină un fel de asociații închise, excluzând pe cât posibil amestecul slujbașilor puterii de stat, corupți și abuzivi. De aceea, s-a prevăzut ca neînțelegerile dintre membrii breslelor să se rezolve de către starosti. Breslașii se străduiau să nu aibă de-
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
locale erau limitate prin însăși prevederile statutelor. S-a urmărit ca aceste bresle să devină un fel de asociații închise, excluzând pe cât posibil amestecul slujbașilor puterii de stat, corupți și abuzivi. De aceea, s-a prevăzut ca neînțelegerile dintre membrii breslelor să se rezolve de către starosti. Breslașii se străduiau să nu aibă de-a face cu dregătorii administrației publice decât în cazuri deosebite. De fapt, în acest sens, erau avertizați de conducerea lor. Așa se explică de ce meseriașii și negustorii căutau
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
de către starosti. Breslașii se străduiau să nu aibă de-a face cu dregătorii administrației publice decât în cazuri deosebite. De fapt, în acest sens, erau avertizați de conducerea lor. Așa se explică de ce meseriașii și negustorii căutau să intre în bresle, unde se simțeau mult mai apărați. Pe această linie trebuie înțeleasă scrisoarea din 19 ianuarie 1709, trimisă de Mihai Racoviță locuitorilor din Huși. Mai întâi, domnul i-a înștiințat despre numirea unui nou episcop. Adresându-se oamenilor Episcopiei care s-
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
mai apărați. Pe această linie trebuie înțeleasă scrisoarea din 19 ianuarie 1709, trimisă de Mihai Racoviță locuitorilor din Huși. Mai întâi, domnul i-a înștiințat despre numirea unui nou episcop. Adresându-se oamenilor Episcopiei care s-au răspândit printre alte bresle, li se cerea să se adune din nou la Episcopie, promițându-le reduceri de impozite. Catastifele orașelor. Șoltuzii și pârgarii aveau sarcina de a consemna într-un registru special, numit „catastivul” („catastiful” sau „catastihul târgului”), orice transfer de proprietate funciară
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
mănăstiri sau episcopi. Cele mai multe înscrieri de acest fel le avem consemnate din orașele Hârlău, Cotnari, Huși și Iași. Se înscriau, totodată, în „catastihele” orașelor vânzările sau cumpărarile de dughene, casele cu locurile și atenanselele, precum și donațiile de case și prăvălii. Breasla ciubotarilor. La 29 noiembrie 1790, episcopul de Huși, Iacov Stamati, a întărit Catastihul breslei ciubotarilor din Huși. Preambulul acestui catastih precizează următoarele: „cel vechi (catastihul, n.a.) ce au fost l-au prăpădit”. Cauza: „vremile nestatornice”, deci „ocupațiile străine”, desele schimbări
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Cotnari, Huși și Iași. Se înscriau, totodată, în „catastihele” orașelor vânzările sau cumpărarile de dughene, casele cu locurile și atenanselele, precum și donațiile de case și prăvălii. Breasla ciubotarilor. La 29 noiembrie 1790, episcopul de Huși, Iacov Stamati, a întărit Catastihul breslei ciubotarilor din Huși. Preambulul acestui catastih precizează următoarele: „cel vechi (catastihul, n.a.) ce au fost l-au prăpădit”. Cauza: „vremile nestatornice”, deci „ocupațiile străine”, desele schimbări de domnitori care aduceau noi concepții de reglementare a acestor frății de meșteri și
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
l-au prăpădit”. Cauza: „vremile nestatornice”, deci „ocupațiile străine”, desele schimbări de domnitori care aduceau noi concepții de reglementare a acestor frății de meșteri și, desigur, un număr mare de străini ce veneau în țară. Din acest catastih, rezultă vechimea breslei ciubotarilor din Huși. Principalele funcții ale breslelor erau de a-i asigura pe meșterii breslași, de a-i feri de concurența neloială a meșteșugarilor străini, de a menține o anumită egalitate economică și socială a membrilor breslei. Breasla era condusă
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
ocupațiile străine”, desele schimbări de domnitori care aduceau noi concepții de reglementare a acestor frății de meșteri și, desigur, un număr mare de străini ce veneau în țară. Din acest catastih, rezultă vechimea breslei ciubotarilor din Huși. Principalele funcții ale breslelor erau de a-i asigura pe meșterii breslași, de a-i feri de concurența neloială a meșteșugarilor străini, de a menține o anumită egalitate economică și socială a membrilor breslei. Breasla era condusă de un staroste. Confirmarea în funcție a
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
catastih, rezultă vechimea breslei ciubotarilor din Huși. Principalele funcții ale breslelor erau de a-i asigura pe meșterii breslași, de a-i feri de concurența neloială a meșteșugarilor străini, de a menține o anumită egalitate economică și socială a membrilor breslei. Breasla era condusă de un staroste. Confirmarea în funcție a oricărui staroste de breaslă se făcea de către domni, care ulterior au trecut acest drept pe seama episcopilor și mitropolitului. La 11 ianuarie 1752, domnitorul Constantin Racoviță a dat episcopului de Huși
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
rezultă vechimea breslei ciubotarilor din Huși. Principalele funcții ale breslelor erau de a-i asigura pe meșterii breslași, de a-i feri de concurența neloială a meșteșugarilor străini, de a menține o anumită egalitate economică și socială a membrilor breslei. Breasla era condusă de un staroste. Confirmarea în funcție a oricărui staroste de breaslă se făcea de către domni, care ulterior au trecut acest drept pe seama episcopilor și mitropolitului. La 11 ianuarie 1752, domnitorul Constantin Racoviță a dat episcopului de Huși, Ierotei
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
-i asigura pe meșterii breslași, de a-i feri de concurența neloială a meșteșugarilor străini, de a menține o anumită egalitate economică și socială a membrilor breslei. Breasla era condusă de un staroste. Confirmarea în funcție a oricărui staroste de breaslă se făcea de către domni, care ulterior au trecut acest drept pe seama episcopilor și mitropolitului. La 11 ianuarie 1752, domnitorul Constantin Racoviță a dat episcopului de Huși, Ierotei, un hrisov prin care îi cerea să numească „staroste de bresle la târgurile
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
staroste de breaslă se făcea de către domni, care ulterior au trecut acest drept pe seama episcopilor și mitropolitului. La 11 ianuarie 1752, domnitorul Constantin Racoviță a dat episcopului de Huși, Ierotei, un hrisov prin care îi cerea să numească „staroste de bresle la târgurile unde sunt episcopii”, după „testamenturile vechi ale breslelor”. Este evident că la acea dată existau bresle în târgul Huși. Constatăm, totodată, faptul că domnul delegase episcopului de Huși dreptul de a confirma staroștii de breaslă din orașele Episcopiei
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
trecut acest drept pe seama episcopilor și mitropolitului. La 11 ianuarie 1752, domnitorul Constantin Racoviță a dat episcopului de Huși, Ierotei, un hrisov prin care îi cerea să numească „staroste de bresle la târgurile unde sunt episcopii”, după „testamenturile vechi ale breslelor”. Este evident că la acea dată existau bresle în târgul Huși. Constatăm, totodată, faptul că domnul delegase episcopului de Huși dreptul de a confirma staroștii de breaslă din orașele Episcopiei. Starostele trebuia să aibă o mare autoritate asupra celorlalți membri
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]