7,603 matches
-
un fost coleg de-al meu, Bumbac Vasile, care era atât de slab de minte, în timpul școlarizării, încât oricât de copii eram noi, colegii lui, ziceam că el are în loc de cap o traistă cu tărâțe. După mutarea în Râmnicelu, președintele Bumbac Vasile l-a ales pe Dinun ca magazioner al colectivei pe care o conducea. Ca magazioner, Dinu s-a străduit să fie corect, dar activiștii de partid din Brăila n-au fost bucuroși de corectitudinea magazionerului. Ei au socotit că
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
iar brânză, caș și smântână luau de fiecare dată cât le trebuia. Pentru că au observat că Dinu însemnează de fiecare dată ce au luat și cât au luat activiștii de partid, aceștia au cerut să fie schimat magazionerul, și Vasile Bumbac s-a conformat. Pentru că Dinu lucrase la vie în gospodăria lui, și a lui tata, a fost numit brigadier la via colectivei, care se întindea pe 300 de hectare. La vie, mai ales la stropit, lucra singur cu pompa de
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
n-a fost pe placul „orânduirii comuniste” și s-a desființat. Am trecut ca profesor la Școala de Cântăreți Bisericești , care funcționa în incinta Mănăstirii Dragomirna. După un an Școala de Cântăreți a fost mutată în Suceava, pe strada Vasile Bumbac, de unde după un alt an de funcționare „a fost mutată” la Mănăstirea Neamț. Cu acest prilej am cerut să fiu mutat la o parohie. LA PAROHIE. Când s-a desființat și Școala de Cântăreți am trecut ca preot II la
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
sursa de inspirație”, care se găsea mai greu sau care era prea scumpă. În următoarele zile luam legătura cu alți profesori examinatori pentru a le da plocoanele mai delicate: țigări Kent, cafea, săpunuri, ciorapi, sau chiar lenjerie de corp de bumbac luată direct din fabrică și multe altele, afară de alimentele care erau duse acasă la profesori sau le erau predate în gară. În schimbul acestor „atenții” primeam subiectele de pe biletele de la examenul oral. Mergeam și la cursurile care, cu excepția celor ce se
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
din marginea corăbiei în afară, deasupra apei) sau de urmărit ani la rând traseul unei hărți complicate, cu o comoară îngropată, așa cum se întâmplă în Treasure Island, romanul lui Robert Louis Stevenson. Cuferele piraților conțineau mai degrabă bunuri uzuale, medicamente, bumbac, tutun, rom, zahăr, cabluri, frânghii, mătase, vele, haine, pistoale, cuțite sau scule de tâmplărie, iar posesorii cuferelor erau interesați mai mult de posibilitatea imediată a unei noi incursiuni profitabile pe mare decât de descifrat, în timp nedeterminat, hieroglife ermetice. Rupți
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
erau magazinul gogoșilor viermilor de mătase, unde lucrau periodic vreo 50 de femei și «Rigatta Zatta», care ocupa, pe rând, vreo 50 de spălătorese. Plata era mizerabilă iar contractele insuportabile. Chiar și copiii și fetițele erau folosite la atelierele de bumbac și de lână cu orare inumane (12-14 ore pe zi). Din păcate, pentru a supraviețui, familiile trebuiau să-și trimită și copiii mai mici pentru a munci, privându-i de timpul de joacă și, mai ales, de formarea culturală și
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
un parnasian le-ar fi aprobat din toată inima, dovadă această viziune exotică: Sub șase stâlpi granitici și-un roșu văl de lână Pe el cu animale cusute tot de mână, Măreț era drapat Un pat de abanosuri, ascuns în bumbac moale, Ș-un jeț de dinți de fildeș cu draperii pe poale, Și-o baie de agat... De-a dreapta se înalță un turn trufaș, gigantic, Zidit de toat-Asia după un plan fantastic, De Iehova damnat; Ș-alăturea cu dânsul a
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
s-a remarcat, dacă nu prin creație, printr-o puternică culturalitate. Hurmuzăcheștii (Doxachi bătrânul, apoi fiii săi Constantin, Eudoxiu, Gheorghe și Alecu, mai puțin Nicolae) sunt pionierii. Aron Pumnul (1818-1866) e figura venerată printre profesori. Iraclie Porumbescu (Golembiovschi) și Vasile Bumbac (1837-1918) au aici reputația de poeți. La un moment dat se înjgheabă o societate studențească "Arboroasa". Membrii ei (Ciprian Porumbescu, compozitorul, C. Moraru, Z. Voronca, Orest Popescu, Eugen Siretean) fură întemnițați. T. Robeanu (Dr. George Popovici: 1863-1905), cunoscut și dincoace
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
și un sculptor în persoana lui Filibiu Ion. Și la Solești predomină creatoarele de artă populară: Vrânceanu Valeria - covoare în foi și în spetează, prosoape de borangic, broderie; Popovici Eleonora, covoare alese în poduri și în spetează, prosoape țesute din bumbac; Gheorghe Maria, covoare alese în spetează, carpete alese, cusături de mână; Agapi Aglaia, covoare țesute alese, prosoape țesute alese, ii cusute pe canafaș; Darie Aneta, covoare, cuverturi, mileuri, fețe de masă, toate fiind cusute cu mâna; Agapi Paulina, cămăși cusute
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
covoare țesute în poduri și în foi, carpete cusute, carpete alese, fețe de masă cusute; Ciolacu C. Aurica, covoare alese în poduri, covoare alese în spetează, cusături de mană; Habet Elena, covoare alese în spetează și în poduri, prosoape de bumbac; Sprivac T. Maria, covoare alese în spetează cu motive geometrice și florale deosebite; Burghelea Anica, prosoape țesute, covoare alese în spetează; Huhulea Maricica, prosoape țesute din in și borangic, fețe de masă cusute, costum popular de bărbat (cămașă, bârneață, fustă
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
deosebite; Burghelea Anica, prosoape țesute, covoare alese în spetează; Huhulea Maricica, prosoape țesute din in și borangic, fețe de masă cusute, costum popular de bărbat (cămașă, bârneață, fustă, pantalon); Huhulea Constanța, covoare alese, carpete cusute; Grigoruță Maria, prosoape țesute din bumbac și borangic, covoare țesute în spetează, cămăși cusute cu motive florale; Palade Ileana, covoare alese în poduri și spetează, fețe de masă cusute, prosoape țesute; Burghelea Zamfira, covoare țesute în spetează și în foi, prosoape țesute din bumbac și borangic
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
țesute din bumbac și borangic, covoare țesute în spetează, cămăși cusute cu motive florale; Palade Ileana, covoare alese în poduri și spetează, fețe de masă cusute, prosoape țesute; Burghelea Zamfira, covoare țesute în spetează și în foi, prosoape țesute din bumbac și borangic; Cărare Irina, covoare alese în spetează, fețe de masă cusute. Cojocarii Bucată Constantin, Vlase Costică, Stoleru Ioan sunt specializați în bondițe și căciuli, iar Axinte Gheorghe sculptează în lemn. în Vutcani, Ciorbagiu Gabriel, Voicu Costandache, Voicu Doru, Danu
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
coșuri; Drosul Costică, același meșteșug; Apostol Radu prelucrează lemn de tei, salcie, arțar, plop, obținând cozi de unelte agricole, linguri, lopățele, furci de tors; Perju Emil face mături din sorg (popular se spune „mălae”); Geles Renocica realizează, din lână și bumbac, cuverturi, lenicere, fețe de plapumă, covorașe și traverse; Moșneagu Vasile face împletituri, dar și tablouri din paie de grâu, culese atunci când acesta dă în pârg; Balaur Ioan, fierar și potcovar; Radu Ioan folosește fier brut sau laminat pentru potcovărie și
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
vom reîntâlni pe fețe de masă și prostiri. Fețele de pernă prezintă decoruri complexe, având drept decoruri centrale păsări, fete, ramuri cu flori sau flori în ghiveci ca variantă a pomului vieții. Pânza de cânepă folosită aici este învârstată cu bumbac, obținându-se un material ușor încrețit, numit „pielea găinii”. Sunt confecționate frecvent levicerele (lăicerele), țesute cu suveica în poduri (când vrâstele au lățimi egale) sau cu genuțe (atunci când benzile de culoare sunt despărțite de linii foarte înguste). Se adaugă o
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
școlile și CAP urile aveau și această sarcină. în neglijența generală de acum, au dispărut aceste preocupări, care ar putea fi, însă, revigorate în alți parametri. în zilele noastre, ca materii prime vorbim de lână, în primul rând, apoi de bumbac de diferite calități și în diverse combinații, și apoi, cel mai adesea, de materialele sintetice: PNA, lânici, fibră. Războiul de țesut cunoaște două variante: orizontal și vertical. Războiul vertical era extins în trecut, acum îl mai regăsim doar în zona
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
țesături de pânză, folosite la confecționarea cămășilor femeiești, erau cele din mătase (borangic) și lână țigaie. Melania Ostap (12) ne prezintă diferite tehnici de lucru. Se țese în mod curent pânza „sadea” (dintr-un singur fel de fire) din cânepă, bumbac, borangic. Varietatea firelor textile a inspirat, însă, talentatelor țesătoare diferite modalități de ornamentare a pânzeturilor. Astfel, efecte decorative deosebite se obțineau prin îmbinarea firelor de natură diferită, de exemplu lâna sau borangicul, cu bumbac, învrâstăturile și alesătura cu mâna fiind
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
singur fel de fire) din cânepă, bumbac, borangic. Varietatea firelor textile a inspirat, însă, talentatelor țesătoare diferite modalități de ornamentare a pânzeturilor. Astfel, efecte decorative deosebite se obțineau prin îmbinarea firelor de natură diferită, de exemplu lâna sau borangicul, cu bumbac, învrâstăturile și alesătura cu mâna fiind procedeele folosite în acest scop. Prin intercalarea bumbacului (sacâz, perișor, bumbăcel) în urzeala țesăturii de lână se obținea așa-numita „pânză cu margine” sau „în drugi”, iar în cazul țesăturii de mătase pânza „în
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
talentatelor țesătoare diferite modalități de ornamentare a pânzeturilor. Astfel, efecte decorative deosebite se obțineau prin îmbinarea firelor de natură diferită, de exemplu lâna sau borangicul, cu bumbac, învrâstăturile și alesătura cu mâna fiind procedeele folosite în acest scop. Prin intercalarea bumbacului (sacâz, perișor, bumbăcel) în urzeala țesăturii de lână se obținea așa-numita „pânză cu margine” sau „în drugi”, iar în cazul țesăturii de mătase pânza „în fâșii”. Folosind acest fir și în bătaia (băteala) țesăturii respective, rezulta pânza denumită în
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
alesătură cu spetează și alesătură pe rost, cu acul), se confecționau și piesele tradiționale (ștergare, fețe de masă, prostiri) cu funcții utilitare și decorative în locuința țărănească. Efecte estetice puteau fi obținute și prin alternanță cromatică, realizându-se vrâstele prin bumbacul vopsit cu calacan. Acesta este înlocuit, acum, prin fibră sintetică. Tot pentru înfrumusețare pot fi combinate fire de diferite grosimi (bumbac subțire și sacâz), alesul printre sau peste fire, alesul legat, alesul cu acul. Costumul popular, cândva răspândit în întreg
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
utilitare și decorative în locuința țărănească. Efecte estetice puteau fi obținute și prin alternanță cromatică, realizându-se vrâstele prin bumbacul vopsit cu calacan. Acesta este înlocuit, acum, prin fibră sintetică. Tot pentru înfrumusețare pot fi combinate fire de diferite grosimi (bumbac subțire și sacâz), alesul printre sau peste fire, alesul legat, alesul cu acul. Costumul popular, cândva răspândit în întreg județul Vaslui, s-a conservat actualmente integral doar în anumite zone, în rest fiind cunoscut prin anumite piese sau prin reconstituire
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
negru, numite local „fuste pe-un picior”. Această denumire este legată de tehnica de țesut folosită, prin care la țesutul în patru ițe, vrâsta colorată în roșu se reliefa față de celelalte vrâste. Aceste fuste prezintă la poale și alesături de bumbac alb (motiv „gura păpușii”), benzi de catifea neagră și găitane de lână, în diferite culori, pe marginea tivului. în zilele de lucru se purtau fuste în culori naturale ale lânii, cu țesătură simplă sau având și vrâste albe sau roșii
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
fiind situate în plan secund. între țesăturile de interior, ștergarele, așezate în fluture sau vertical, au o evidentă funcție estetică. După tehnicile de lucru, ele pot fi învrâstate, cu alesături, cu modele năvădite și cu cusături. Pentru confecționare se folosea bumbacul galbencafeniu, vopsit în calaican, bumbăcelul colorat diferit, învrâstele de obțineau cu suveica, prin bubuluci sau ridicarea cu spetează. Alesăturile cu acul se executau cu arnici roșu sau negru. Alesătura în agur se folosea la ornamentarea capetelor pieselor confecționate din bumbac
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
bumbacul galbencafeniu, vopsit în calaican, bumbăcelul colorat diferit, învrâstele de obțineau cu suveica, prin bubuluci sau ridicarea cu spetează. Alesăturile cu acul se executau cu arnici roșu sau negru. Alesătura în agur se folosea la ornamentarea capetelor pieselor confecționate din bumbac sau borangic. Modelele năvădite, bine reliefate, se executau pe întreaga suprafață a ștergarului sau numai cu vârste numite drugușori. Cusăturile cu arnici, aplicate pe ștergarele de bumbac, foloseau numeroase motive: vegetale (frunza de vie, struguri, frunza arțarului, aguzele, ghindă, curpănul
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
sau negru. Alesătura în agur se folosea la ornamentarea capetelor pieselor confecționate din bumbac sau borangic. Modelele năvădite, bine reliefate, se executau pe întreaga suprafață a ștergarului sau numai cu vârste numite drugușori. Cusăturile cu arnici, aplicate pe ștergarele de bumbac, foloseau numeroase motive: vegetale (frunza de vie, struguri, frunza arțarului, aguzele, ghindă, curpănul bostanului, garoafe, trandafiri), avimorfe (cuci, păuni, cocoși, curcani, hulubi, laba gâștei), zoomorfe (cerbul, calul), antropomorfe, astrale (stele). Capetele ștergarelor tivite cu găurele sau cu cusături în zig-zag
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
de masă, fețele de pernă, prostrile de pat, de perete, de culme. La Pogonești și Ivești pe pânză este reprezentat frecvent ghiveciul cu picior și garoafe la fel ca în Câmpia Munteniei. Tot aici, prin învrâstarea pânzei de cânepă cu bumbac se obținea un material original, încrețit, „pielea găinii”. Lăicere de lână cu numele pronunțat diferit în părțile județului sunt bogat ornamentate prin mai multe tehnici. Cele țesute cu suveica sunt învrâstate în poduri (vrâste egale de culori diferite) despărțite prin
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]