7,243 matches
-
care urmează a fi achitate primele de asigurare; ... o) achitarea primelor de asigurare folosind conturile unei societăți comerciale, care indică o activitate redusă și care nu ar justifica încheierea unor contracte de asigurare pentru sume semnificative. Articolul 9 Transmiterea cu bună-credință de către asigurător și/sau de către persoanele desemnate, prevăzute la art. 18 alin. (1), de informații către Oficiu și C.S.A. nu poate atrage răspunderea disciplinară, civilă sau penală a acestora. Articolul 10 (1) Asigurătorul va prelua în evidențe, după caz, următoarele
NORMĂ din 19 decembrie 2005 privind prevenirea şi combaterea spălării banilor şi a finanţării actelor de terorism prin intermediul pieţei asigurărilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/172917_a_174246]
-
care urmează a fi achitate primele de asigurare; ... o) achitarea primelor de asigurare folosind conturile unei societăți comerciale, care indică o activitate redusă și care nu ar justifica încheierea unor contracte de asigurare pentru sume semnificative. Articolul 9 Transmiterea cu bună-credință de către asigurător și/sau de către persoanele desemnate, prevăzute la art. 18 alin. (1), de informații către Oficiu și C.S.A. nu poate atrage răspunderea disciplinară, civilă sau penală a acestora. Articolul 10 (1) Asigurătorul va prelua în evidențe, după caz, următoarele
ORDIN nr. 3.128 din 19 decembrie 2005 pentru aprobarea Normelor privind prevenirea şi combaterea spălării banilor şi a finanţării actelor de terorism prin intermediul pieţei asigurărilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/172916_a_174245]
-
precum și dreptul la protecție împotriva concedierilor nelegale. ... Articolul 7 Salariații și angajatorii se pot asocia liber pentru apărarea drepturilor și promovarea intereselor lor profesionale, economice și sociale. Articolul 8 (1) Relațiile de muncă se bazează pe principiul consensualitatii și al bunei-credințe. (2) Pentru buna desfășurare a relațiilor de muncă, participanții la raporturile de muncă se vor informa și se vor consulta reciproc, în condițiile legii și ale contractelor colective de muncă. ... Articolul 9 Cetățenii români sunt liberi să se încadreze în
CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (*actualizat*) ( Legea nr. 53/2003 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/172812_a_174141]
-
actele prevăzute la art. 33 alin. 2 de către o persoană care a aplicat obiectul brevetului de invenție sau cel al cererii de brevet, așa cum a fost publicată, ori a luat măsuri efective și serioase în vederea producerii sau folosirii lui cu bună-credință pe teritoriul României, independent de titularul acesteia, cât și înainte de constituirea unui depozit național reglementar privind invenția sau înainte de data de la care curge termenul de prioritate recunoscută; în acest caz invenția poate fi folosită în continuare de acea persoană, în
LEGE nr. 64 din 11 octombrie 1991 (**republicată**)(*actualizată*) privind brevetele de invenţie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/173536_a_174865]
-
cadru privat și în scop necomercial; ... d) comercializarea sau oferirea spre vânzare pe teritoriul României a acelor exemplare de produs, obiect al invenției, care au fost vândute anterior de titularul de brevet sau cu acordul sau expres; ... e) folosirea cu bună-credință sau luarea măsurilor efective și serioase de folosire a invenției de către terți în intervalul de timp dintre decăderea din drepturi a titularului de brevet și revalidarea brevetului. În acest caz invenția poate fi folosită în continuare de acea persoană, în
LEGE nr. 64 din 11 octombrie 1991 (**republicată**)(*actualizată*) privind brevetele de invenţie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/173536_a_174865]
-
cu patrimoniul persoanei care utilizează invenția ori cu o fracțiune din patrimoniul care este afectat exploatării invenției; ... f) exploatarea de către terți a invenției sau a unei părți a acesteia la a cărei protecție s-a renunțat. ... Orice persoană care, cu bună-credință, folosește invenția sau a făcut pregătiri efective și serioase de folosire a invenției, fără ca aceasta folosire să constituie o încălcare a cererii de brevet sau a brevetului european în traducerea inițială, poate, după ce traducerea corectata are efect, să continue folosirea
LEGE nr. 64 din 11 octombrie 1991 (**republicată**)(*actualizată*) privind brevetele de invenţie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/173536_a_174865]
-
actele prevăzute la art. 33 alin. 2 de către o persoană care a aplicat obiectul brevetului de invenție sau cel al cererii de brevet, așa cum a fost publicată, ori a luat măsuri efective și serioase în vederea producerii sau folosirii lui cu bună-credință pe teritoriul României, independent de titularul acesteia, cât și înainte de constituirea unui depozit național reglementar privind invenția sau înainte de data de la care curge termenul de prioritate recunoscută; în acest caz invenția poate fi folosită în continuare de acea persoană, în
LEGE nr. 64 din 11 octombrie 1991 (**republicată**)(*actualizată*) privind brevetele de invenţie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/173537_a_174866]
-
cadru privat și în scop necomercial; ... d) comercializarea sau oferirea spre vânzare pe teritoriul României a acelor exemplare de produs, obiect al invenției, care au fost vândute anterior de titularul de brevet sau cu acordul sau expres; ... e) folosirea cu bună-credință sau luarea măsurilor efective și serioase de folosire a invenției de către terți în intervalul de timp dintre decăderea din drepturi a titularului de brevet și revalidarea brevetului. În acest caz invenția poate fi folosită în continuare de acea persoană, în
LEGE nr. 64 din 11 octombrie 1991 (**republicată**)(*actualizată*) privind brevetele de invenţie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/173537_a_174866]
-
cu patrimoniul persoanei care utilizează invenția ori cu o fracțiune din patrimoniul care este afectat exploatării invenției; ... f) exploatarea de către terți a invenției sau a unei părți a acesteia la a cărei protecție s-a renunțat. ... Orice persoană care, cu bună-credință, folosește invenția sau a făcut pregătiri efective și serioase de folosire a invenției, fără ca aceasta folosire să constituie o încălcare a cererii de brevet sau a brevetului european în traducerea inițială, poate, după ce traducerea corectata are efect, să continue folosirea
LEGE nr. 64 din 11 octombrie 1991 (**republicată**)(*actualizată*) privind brevetele de invenţie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/173537_a_174866]
-
dreptului de proprietate". Cu privire la pretinsa încălcare a art. 57 din Constituție, apreciază că acest text nu are incidență în cauza de față, "întrucât nici o dispoziție a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 40/1999 nu pune în discuție exercitarea cu bună-credință a unor drepturi sau libertăți fundamentale". Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate ridicată. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de
DECIZIE nr. 512 din 6 octombrie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 14 alin. (3) şi ale art. 22 alin. (2) şi (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 40/1999 privind protecţia chiriaşilor şi stabilirea chiriei pentru spaţiile cu destinaţia de locuinţe. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/172108_a_173437]
-
Caracterul licit al dobândirii se prezumă. ... (9) Bunurile destinate, folosite sau rezultate din infracțiuni ori contravenții pot fi confiscate numai în condițiile legii."; ... - Art. 57: "Cetățenii români, cetățenii străini și apatrizii trebuie să-și exercite drepturile și libertățile constituționale cu bună-credință, fără să încalce drepturile și libertățile celorlalți." Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că scopul emiterii Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 40/1999 , declarat în art. 1 al acestui act normativ, a fost acela de a prelungi, de drept
DECIZIE nr. 512 din 6 octombrie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 14 alin. (3) şi ale art. 22 alin. (2) şi (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 40/1999 privind protecţia chiriaşilor şi stabilirea chiriei pentru spaţiile cu destinaţia de locuinţe. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/172108_a_173437]
-
închiriere se reînnoiește în condițiile art. 14 alin. (1). Toate acestea reprezintă instrumente juridice menite să asigure o soluție de compromis între proprietari și chiriași, în scopul prevenirii apariției unor stări litigioase între aceștia și în încercarea de a ocroti buna-credință a ambelor părți, prin reglementarea relațiilor contractuale într-o modalitate care să nu impieteze asupra substanței drepturilor fiecărei părți. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin
DECIZIE nr. 512 din 6 octombrie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 14 alin. (3) şi ale art. 22 alin. (2) şi (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 40/1999 privind protecţia chiriaşilor şi stabilirea chiriei pentru spaţiile cu destinaţia de locuinţe. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/172108_a_173437]
-
topografiei protejate, cu majuscula Ț." 20. Articolele 22, 25 și 26 se abroga. 21. Articolul 27 va avea următorul cuprins: "Art. 27. - Nu constituie o încălcare a drepturilor titularului unei topografii protejate exploatarea topografiei de către persoană care a achiziționat cu bună-credință produsul semiconductor, fără să aibă posibilitatea de a ști că produsul semiconductor respectiv încorporează o topografie protejată, reprodusa ilegal. Începând de la data la care persoana în cauză a luat cunoștință că topografia este protejată, ea nu mai are dreptul de
LEGE nr. 337 din 29 noiembrie 2005 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 16/1995 privind protecţia topografiilor circuitelor integrate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/172179_a_173508]
-
alin. (2) din Legea nr. 168/1999 sunt în concordanță cu dispozițiile art. 1 alin. (3), art. 9, art. 20 și art. 43 alin. (1) din Constituție, "deoarece exercitarea dreptului la grevă ca drept fundamental al salariaților - trebuie făcută cu bună-credință, potrivit scopului pentru care a fost recunoscut". Încălcarea condițiilor și limitelor legale stabilite pentru exercitarea acestui drept poate fi sancționată, potrivit art. 21 și art. 43 alin. (2) din Constituție, iar textele de lege criticate sunt chiar în sensul acestor
DECIZIE nr. 639 din 28 noiembrie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 58, art. 60 alin. (1) lit. b) şi art. 61 alin. (2) din Legea nr. 168/1999 privind soluţionarea conflictelor de muncă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/172197_a_173526]
-
este unică, imparțială și egală pentru toți". Referitor la invocarea neconstituționalității art. 61 alin. (2) din Legea nr. 168/1999 , care "nu este, de asemenea, dovedită", se arată că în situația în care "dreptul la grevă nu este exercitat cu bună-credință, ci abuziv, în detrimentul interesului general, cei răspunzători trebuie trași la răspundere de unitatea prejudiciată prin declanșarea grevei nelegale, iar instanța de judecată, în mod firesc poate obliga persoanele vinovate de declanșarea grevei nelegale la plata unor despăgubiri". Pentru considerentele arătate
DECIZIE nr. 639 din 28 noiembrie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 58, art. 60 alin. (1) lit. b) şi art. 61 alin. (2) din Legea nr. 168/1999 privind soluţionarea conflictelor de muncă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/172197_a_173526]
-
întreg sector de activitate, pot aduce atingere drepturilor, libertăților și intereselor legitime ale multor terțe persoane. Fără a nega dreptul salariaților la grevă, trebuie reținut că și acest drept poate fi exercitat, în spiritul prevederilor art. 57 din Constituție "cu bună-credință, fără să încalce drepturile și libertățile celorlalți". Principala premisă a exercitării dreptului la grevă în acest spirit este și respectarea condițiilor și limitelor stabilite de lege. Greva poate leza în primul rând interesele angajatorului, ale unității ori ale autorității publice
DECIZIE nr. 639 din 28 noiembrie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 58, art. 60 alin. (1) lit. b) şi art. 61 alin. (2) din Legea nr. 168/1999 privind soluţionarea conflictelor de muncă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/172197_a_173526]
-
pentru salvarea proprietății și a actului de comerț desfășurat pe plan național și internațional, pentru a nu confunda debitorul nevinovat cu debitorul vinovat. În opinia sa, Legea nr. 64/1995 este neconstituțională în integralitatea sa, întrucât nu susține debitorul de bună-credință în scopul aplicării dispozițiilor Codului de procedură civilă și a celor ale Codului civil referitoare la compensare și novațiune, prin raportare la instituția moratoriului și convenția concordatului. În plus, solicită Curții Constituționale să se pronunțe asupra constituționalității Legii nr. 31
DECIZIE nr. 618 din 17 noiembrie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 20 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru şi ale Legii nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare şi a falimentului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/172688_a_174017]
-
lovite de nulitate absolută (...)". Se mai arată că textul de lege criticat încalcă și dispozițiile art. 16 din Constituție, deoarece "creează un dezechilibru pe plan procesual între foștii proprietari și foștii chiriași (...)", întrucât "foștii chiriași sunt obligați să-și dovedească buna-credință, pornindu-se ab initio de la o prezumție de rea-credință". Se mai invocă și încălcarea dispozițiilor art. 44 și 136 din Constituție, prin "deschiderea căii de declarare a nulității absolute a unor acte prin care s-a dobândit dreptul de proprietate
DECIZIE nr. 274 din 26 mai 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 50 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al imobilelor preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/168732_a_170061]
-
criticat "vizează un caz de nulitate necunoscut sub imperiul legii în vigoare la data încheierii actelor declarate nule de legea nouă (...)", consacrându-se astfel, "cu efect retroactiv, (...) un caz de nulitate a unui act juridic în care simpla invocare a bunei-credințe este nu numai necesară, dar și suficientă pentru dobândirea unui drept real imobiliar de la o altă persoană decât de la cea a adevăratului proprietar (...)". Se mai arată că este încălcat în acest mod și principiul constituțional al garantării și ocrotirii proprietății
DECIZIE nr. 274 din 26 mai 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 50 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al imobilelor preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/168732_a_170061]
-
lege criticat "lipsește de eficiență juridică actele de înstrăinare a imobilelor preluate de către stat fără titlu valabil, prin sancționarea lor cu nulitatea absolută", cu excepția cazului în care "asemenea acte își mențin valabilitatea în situația în care au fost încheiate cu bună-credință". Se mai precizează că, în sensul jurisprudenței Curții Constituționale în materie, textul de lege criticat nu încalcă dispozițiile art. 15 alin. (2) din Constituție. Avocatul Poporului consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Se arată că textul de lege criticat
DECIZIE nr. 274 din 26 mai 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 50 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al imobilelor preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/168732_a_170061]
-
criticat nu încalcă dispozițiile art. 15 alin. (2) din Constituție. Avocatul Poporului consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Se arată că textul de lege criticat nu încalcă dispozițiile art. 15 alin. (2) din Constituție, deoarece "ocrotirea interesului dobânditorului de bună-credință (...) a fost determinată de rațiuni care vizează asigurarea securității circuitului civil și stabilitatea raporturilor juridice civile și nu aplicarea retroactivă a legii". Invocă în acest sens jurisprudența Curții Constituționale. Nu poate fi reținută nici încălcarea art. 16 din Constituție, deoarece
DECIZIE nr. 274 din 26 mai 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 50 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al imobilelor preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/168732_a_170061]
-
au următorul conținut: - Art. 50 alin. (2): "Actele juridice de înstrăinare, inclusiv cele făcute în cadrul procesului de privatizare, având ca obiect imobile preluate fără titlu valabil, sunt lovite de nulitate absolută, în afară de cazul în care actul a fost încheiat cu bună-credință." În opinia autorilor excepție de neconstituționalitate, prevederile contravin dispozițiilor art. 15 alin. (2), art. 16, art. 44 și art. 136 din Constituție, al căror conținut este următorul: - Art. 15 alin. (2): "Legea dispune numai pentru viitor, cu excepția legii penale sau
DECIZIE nr. 274 din 26 mai 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 50 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al imobilelor preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/168732_a_170061]
-
nu retroactivează. Totodată, prin Decizia nr. 191 din 25 iunie 2002 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 567 din 1 august 2002, Curtea a reținut că, în conflictul de interese legitime dintre adevăratul proprietar și subdobânditorul de bună-credință al bunului, a fost preferat cel din urmă. Recunoașterea prevalenței interesului subdobânditorului de bună-credință a fost impusă de preocuparea pentru asigurarea securității circuitului civil și a stabilității raporturilor juridice. Din punct de vedere juridic soluția a fost întemeiată pe rațiuni
DECIZIE nr. 274 din 26 mai 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 50 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al imobilelor preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/168732_a_170061]
-
Oficial al României, Partea I, nr. 567 din 1 august 2002, Curtea a reținut că, în conflictul de interese legitime dintre adevăratul proprietar și subdobânditorul de bună-credință al bunului, a fost preferat cel din urmă. Recunoașterea prevalenței interesului subdobânditorului de bună-credință a fost impusă de preocuparea pentru asigurarea securității circuitului civil și a stabilității raporturilor juridice. Din punct de vedere juridic soluția a fost întemeiată pe rațiuni de ordin pragmatic, concretizate în principiul validității aparenței în drept, a cărui esență este
DECIZIE nr. 274 din 26 mai 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 50 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al imobilelor preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/168732_a_170061]
-
validității aparenței în drept, a cărui esență este exprimată prin adagiul "error communis facit jus". În aceeași decizia s-a mai reținut că "(...) singurul element novator adus de textul dedus controlului îl constituie consacrarea expresă, pe cale legală, a principiului ocrotirii bunei-credințe, într-un domeniu particular, dar de interes social major, acela al regimului juridic al imobilelor preluate în mod abuziv de stat în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989. Consacrarea unei astfel de soluții legislative a fost impusă legiuitorului și
DECIZIE nr. 274 din 26 mai 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 50 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al imobilelor preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/168732_a_170061]