4,175 matches
-
mărturisiți despre voi înșivă că sunteți fiii celor ce au omorît pe prooroci. 32. Voi dar, umpleți măsura părinților voștri! 33. Șerpi, pui de năpîrci! Cum veți scăpa de pedeapsa gheenei? 34. De aceea, iată, vă trimit prooroci, înțelepți și cărturari. Pe unii din ei îi veți omorî și răstigni, pe alții îi veți bate în sinagogile voastre și îi veți prigoni din cetate în cetate; 35. ca să vină asupra voastră tot sîngele nevinovat, care a fost vărsat pe pămînt, de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
viața veșnică." $26 1. După ce a isprăvit Isus toate cuvîntările acestea, a zis ucenicilor Săi: 2. " Știți că după două zile vor fi Paștele și Fiul omului va fi dat ca să fie răstignit!" 3. Atunci, preoții cei mai de seamă, cărturarii și bătrînii norodului s-au strîns în curtea marelui preot care se numea Caiafa; 4. și s-au sfătuit împreună cum să prindă pe Isus cu vicleșug și să-L omoare. 5. Dar ziceau: Nu în timpul praznicului, ca să nu se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
Dar toate aceste lucruri s-au întîmplat ca să se împlinească cele scrise prin prooroci." Atunci toți ucenicii L-au părăsit și au fugit. 57. Cei ce au prins pe Isus, L-au dus la marele preot Caiafa, unde erau adunați cărturarii și bătrînii. 58. Petru L-a urmat de departe, pînă la curtea marelui preot; apoi a intrat înlăuntru și a șezut jos cu aprozii, ca să vadă sfîrșitul. 59. Preoții cei mai de seamă, bătrînii și tot Soborul căutau vreo mărturie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
El, dădeau din cap, 40. și ziceau: "Tu, care strici Templul, și-l zidești la loc în trei zile, mîntuiește-Te pe Tine însuți! Dacă ești Tu Fiul lui Dumnezeu, coboară-Te de pe cruce!" 41. Preoții cei mai de seamă, împreună cu cărturarii și bătrînii, își băteau și ei joc de El, și ziceau: 42. "Pe alții i-a mîntuit, iar pe Sine nu Se poate mîntui! Dacă este El Împăratul lui Israel, să Se coboare acum de pe cruce, și vom crede în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
șaizeci de ani (s-a dezis sau nu Eliade de trecutul lui legionar?), oricât de importante ar fi acestea. Dar problema manualelor alternative este literalmente vitală în acest moment, când, la televiziune și în presă, în fața națiunii, cei mai străluciți cărturari români au fost umiliți de o persoană urcată mult mai sus decât îi este locul și folosită ca o rangă de metal rece pentru demolarea unor edificii culturale ridicate cu trudă și inteligență. Pentru că în acest moment nu există în
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
fost tatăl lui Războian Coșescu și bunicul lui Sion Coșescu (1686-1692), urmașii acestuia au adoptat numele de Sion ca nume de familie, după un obicei curent în acea epocă. Sioniștii din veacul trecut au fost o familie cu tradiție de cărturari. în anul 1882 familia Tiron a clădit clopotnița din zid care s-a dărâmat în urma cutremurului din 10 noiembrie 1940. Pictura bisericii s-a făcut cu cheltuiala lui Ion și Eugenia Tiron, Dumitru Cihodaru, Aristița Popovici Hordilescu, Maria David Nantu
Festivalul Internațional de Fanfare. In: Festivalul Internaţional de Fanfare by Aurel Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1310_a_2193]
-
pentru așa ceva", ceea ce face să fie "interpretată tendențios de foarte mulți oameni" [Sorescu, 1997:20]. În acest sens, textul biblic însuși atenționează asupra modului defectuos în care oamenii au ajuns să cunoască Legea Domnului: "Căci, iată, pana cea mincinoasă a cărturarilor a prefăcut-o în minciună" [Ieremia, 8:8]. Să oferim, spre justificare, un singur exemplu relevant: în textul Bibliei utilizat cu precădere în studiul de față [1968] apare următoarea formulare a celor dintîi interdicții ale decalogului: "Să nu ai alți
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
nu prima oară supus atenției publice de Arghezi, este sinuciderea adolescenților) vorbește infinit de mult despre sufletul poetului: "Copilul e un erou de fiecare ceas și un geniu creator de fiecare clipă"123. De la Părintele Anania, fin psiholog și smerit cărturar, avem o evocare impresionantă despre "un Arghezi lăuntric pe care nu mulți îl vor fi cunoscut". Ca prieten de suflet, părintele și-a încrucișat destinul cu al poetului și l-a surprins în momente de maximă sensibilitate: "În ființa lui
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
dominantă a epocii, încă dinainte de război, deține, așadar un mandat, general recunoscut. Eul său social, plurivalent, echivalează, în planul discursiv, cu autoritatea unei semnături suficientă sieși, în jurul căreia mentalul colectiv a brodat supranume cu conotații mitologice și/sau carismatice: Apostolul, Cărturarul, Învățătorul neamului, Profesorul 276. Astfel, raportul dintre cei doi este inițial marcat de o mare inegalitate de statut care, în scurt timp, se va echilibra, mai precis, după controversatul an 1927, când atenția criticii literare va fi bulversată de apariția
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
simțită, în planul de suprafață al enunțului, odată cu introducerea pluralului persoanei întâi, iar în planul profund, odată cu implicarea sa afectivă generatoare de expresivitate: "Toată ziua, de vreo douzeci de ani mai ales, avem de-a face cu acest tip de cărturar, care nu-i nici dascăl nici creator, un geambaș de sensuri, un misit al înțelesurilor, un individ todeauna de a doua mână cel puțin, un dragoman, un portar cu lexicon". Prin procedeul acumulării, tensiunea intradiscursivă crește, iar tonalitatea capătă accente
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
nou, de elocvența sobră a predecesorilor: "O sută de ani de școală ne-au dus la culturalism, forma politică a cărturăriei, a sentimentului și a experienței, și culturalitatea ne-a dus la presă, stăpânită în mare parte de hibrizi, nici cărturari, nici creatori. De la foaie la foaie se practică ecluziv tonul minor al convingerii și credințele reduse la oportunitate și acces. Suntem foarte departe de făgăduielile făcute culturii de prezența în munca de creație a unor individualități de dimensiunile lui Kogălniceanu
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
pentru toată lumea, pentru ca în șase ani toată lumea să știe a citi, fără să mai găsim un analfabet în toată țara analfabetismului cultural. N-avem o Carte de citire, o adevărată Carte de citire pentru copil, tânăr și adult și pentru cărturar! N-avem o carte de Socoteli, bună pentru toate vârstele și pentru toate gradele de inteligență. N-avem o carte unică și definitivă carte de limbă românească: n-o avem! Sentimentul național cu care paradăm începe cu o bună gramatică
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
intervenții oportune, "într-o vreme în care actualitatea lui Eminescu a devenit o obsesie colectivă", care repun în discuție și, mai mult, reafirmă statutul unui scriitor romantic, "universalie" a structurii generative profunde a publicisticii noastre. 273 Vezi Julien Benda, Trădarea cărturarilor, Humanitas, București, 1993, celebrul eseu polemic este îndreptat împotriva elitei culturale franceze de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX, elită care și-a "trădat" menirea spirituală prin pactul "laic" cu politicul. 274 Tudor Arghezi, "Permis și nepermis
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
Pentru a-i face pe credincioși să participe la liturghie. Apare tema făcută celebră în anul 600 de Grigore cel Mare, în scrisoarea către episcopul iconoclast al Marsiliei, Biblia idiotarum: pictura este pentru neștiutorii de carte ceea ce Scriptura este pentru cărturari pe scurt, Evanghelia săracului. Se răspunde astfel la o dublă cerință: cea a cărturarilor și cea a copiilor. Nu sunt păpușile idolii celor mici, iar idolii păpușile celor mari? Soluția cea mai ușoară imaginea ca roată de rezervă a pastoralelor
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
în anul 600 de Grigore cel Mare, în scrisoarea către episcopul iconoclast al Marsiliei, Biblia idiotarum: pictura este pentru neștiutorii de carte ceea ce Scriptura este pentru cărturari pe scurt, Evanghelia săracului. Se răspunde astfel la o dublă cerință: cea a cărturarilor și cea a copiilor. Nu sunt păpușile idolii celor mici, iar idolii păpușile celor mari? Soluția cea mai ușoară imaginea ca roată de rezervă a pastoralelor: "căci este mult mai ușor să vezi picturi decât să înțelegi doctrine și să
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
cele ale animalelor - transmigrau în alte trupuri după moarte. Din această cauză era vegetarian, însă nu mânca fasole, deoarece aceasta producea gaze și se asemăna cu organele genitale. Dar, deși a avut asemenea convingeri, a fost un mare orator, un cărturar renumit și un profesor carismatic. Se spune că el ar fi scris constituția grecilor din Italia. Discipolii îl urmau pretutindeni și, curând, și-a format un cortegiu de adepți care doreau să învețe de la maestrul lor. Pitagoricienii trăiau după concepțiile
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
se hotărăște să schimbe calendarul. De aceea, astronomii au decis să ignore calendarele umane. Ei nu măsoară anii luând ca punct de reper nașterea lui Cristos. Ei numără zilele începând cu 1 ianuarie 4713 î.Cr., o dată aleasă la întâmplare de cărturarul Joseph Scaliger în anul 1583. A sa Dată iuliană (denumită astfel după tatăl său, Jules, și nu după Iulius Caesar) a devenit etalon de referință pentru evenimentele astronomice, deoarece evita toate ciudățeniile provocate de calendarele aflate într-o permanentă refacere
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
și Beda era, într-adevăr, neinstruită. Roma se prăbușise, iar civilizația apuseană nu părea a fi decât o umbră a gloriei trecute a Romei. În plus, viitorul părea mai întunecat decât trecutul. Nu este de mirare că, în căutarea înțelepciunii, cărturarii medievali nu căutau să găsească idei noi la semenii lor, ci se întorceau către unii greci antici, precum Aristotel și neoplatonicienii. Deoarece acești gânditori medievali importau filozofia și știința anticilor, au moștenit și prejudecățile lor: o teamă de infinit și
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
găsească idei noi la semenii lor, ci se întorceau către unii greci antici, precum Aristotel și neoplatonicienii. Deoarece acești gânditori medievali importau filozofia și știința anticilor, au moștenit și prejudecățile lor: o teamă de infinit și o groază de neant. Cărturarii medievali au etichetat neantul ca rău - iar răul ca neant. Satana era un nimic, la propriu. Boethius argumenta după cum urmează: Dumnezeu este atotputernic. Nu există nimic pe care Dumnezeu să nu îl poată înfăptui. Dar Dumnezeu, bunătatea absolută, nu poate
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
Învățații au început să traducă texte în arabă, iar în secolul al IX-lea, califul al-Mamun a fondat o mare bibliotecă: Casa Înțelepciunii, din Bagdad. Aceasta avea să se transforme în centrul educațional al întregului Orient - iar unul dintre primii cărturari formați acolo a fost matematicianul Mohammed ibn-Musa al Khowarizmi. Al-Khowarizmi a scris mai multe cărți importante, precum Al-jabr wa’l muqabala, un tratat despre rezolvarea ecuațiilor elementare; sintagma Al-jabr din titlu (care are aproximativ sensul de „a duce ceva la
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
ar fi trebuit să îl respingă pe Aristotel. Și exact asta au și făcut. Un învățat evreu din secolul al XII-lea, Maimonide, descria oripilat Kalam-ul - crezurile teologilor islamici. Spunea că, în loc să accepte dovada aristotelică a existenței lui Dumnezeu, cărturarii musulmani s-au îndreptat spre atomiști, vechii rivali ai lui Aristotel, a căror doctrină, deși căzută în dizgrație, a reușit să supraviețuiască vicisitudinilor timpului. Atomiștii, vă aduceți aminte, susțineau că materia este compusă din particule individuale denumite atomi și că
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
nu mai puteau fi acceptate. Atacul împotriva Bisericii începuse cu înverșunare încă din anul 1517, când un călugăr german constipat a bătut în cuie, pe ușa bisericii din Wittenberg, o listă cu plângeri. (Constipația lui Luther a fost legendară. Unii cărturari cred că marea lui revelație divină a venit la toaletă. „Eliberarea lui Luther din robia restrictivă a fricii a corespuns cu eliberarea intestinelor sale“, spune un text în care se făceau comentarii pe marginea acestei teorii.) Așa a debutat Reforma
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
și că șade de-a dreapta Tatălui, aceasta nu are nevoie de înțelepciune, ci de credință. Fiindcă și apostolii nu sau apropiat prin înțelepciune, ci prin credință, și printr-însa s au făcut mai înțelepți decât înțelepții, mai presus de toți cărturarii și învățații lumii, și cu atât mai vârtos cu cât mai mare este a primi prin credință cele ale lui Dumnezeu, decât a pune în mișcare silogismele și raționamentele omenești fără vreun folos, căci toate acestea sunt mai presus de
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
lucrarea „Geschichte des transalpinischen Daciens” (1781), în care susținea că românii s-au format la Sud de Dunăre, de unde au migrat în sec. XII o teoria imigraționistă a fost susținută de o serie de istoricii, dintre care: o I. C. Eder (cărturar sas), afirma că românii au venit din sudul Dunării pentru că limba lor este aceeași a românilor din Pind, pentru că limba română are multe cuvinte de origine slavă, deci poporul român s-a format la Sud de Dunăre; o Bolla Marton
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
urmașii coloniștilor romani, pentru a-și schimba radical părerea după domnia lui Mihai Viteazul, când susținea că aceștia nu au cum să fie urmașii romanilor, pentru că au fost mutați la Sud de Dunăre în timpul împăratului Gallienus; a fost combătut de: cărturarii sași L.Toppeltinus și J. Troster, ultimul autor al unei lucrări despre Dacia (1666), în care și-a afirmat convingerile că „românii de azi ce trăiesc în Țara Românească, Moldova și munții Transilvaniei nu sunt decât urmașii legiunilor romane”. Benko
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]