6,961 matches
-
pe autorii lor de orice compromis cu forțele adverse. Mai mult, integrarea, din ce în ce mai flagrantă, a rezistenței ca bun în dezvoltarea actuală a democrațiilor neoliberale occidentale conferă acestei fisuri a dominației și reversului ei un fel de seducție inerentă tuturor fetișismelor capitalismului. Includerea cercetătorilor în acest consens încontinuu dedublat, acționând asupra unor retorici ale inversiunii, este puțin favorabilă interpretărilor care vizează o obiectivare relativă. O deplasare a problematicilor este deci necesară pentru a ieși din aceste forme unilaterale de diviziune. Nu se
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
se complace în manifestarea unui fel de comunitate de dependență, reală în primul caz, fictivă în cel de-al doilea. Intervenția, după independență, a unei mulțimi de consilieri și experți în dezvoltarea economică, malgași sau europeni, face din imitarea modelului capitalismului de piață tema esențială a unei duble pantomime prin care se reproduce un raport de exterioritate mutuală care face imposibil orice dialog autentic. Obiect principal al relației pedagogice instaurate de acești actori pe lângă săteni (atât în continuitatea, cât și ca
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
de articulări între elemente în prealabil disjunctive, dar ulterior reconstruite după figurații semnificative niciodată înghețate și totdeauna apte pentru afirmarea schimbărilor de situație. "Economia în sensul cel mai larg (de la producție la consum) trece prin expresia prin excelență a raționalității capitalismului și a societăților moderne. Dar economia este cea care arată în modul cel mai frapant tocmai pentru că se pretinde integral și exhaustiv rațională dominația imaginarului la toate nivelurile", scria Cornelius Castoriadis 43. Aplicată noilor actualizări ale pieței globalizate, această propoziție
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
împărțeau lumea în tipuri de societăți diferite ontologizate pentru a gândi identitatea unei apartenențe considerate occidentale, discreditată sau exaltată. După cum nici geniile nu par a fi un reziduu arhaic, nici figura actuală a benevolatului, a cărui progresie mediatică însoțește evoluția capitalismului financiar, nu este astăzi semnul unei perioade trecute în care gratuitatea și ajutorul reciproc ar fi fost la putere. Alături de umanitarism sau de etica aplicată la întreprinderea orientată spre profit, benevolatul se lasă abordat în formele lui prezente ca o
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
locurilor de muncă într-o perspectivă de antropologie în mediul urban francez, asupra căreia vom reveni ulterior. Cercetările africaniste care pun accentul pe importanța apartenenței religioase la rețelele economice 53 și raporturile determinante dintre factorul etnic și formele "moderne" de capitalism au contribuit dintr-un alt punct de vedere la apropierea dintre întreprindere și etnologie. Un alt curent s-a îndreptat spre o etnologie a grupurilor și a categoriilor profesionale, luate în general la cei doi poli extremi ai ierarhiei: pe
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
culturale" care nu au sens decât în conjunctura binară pe care și-o asumă. Decorul acestui nou teatru populat cu lideri eroici care sunt una cu masele indistincte ale muncitorilor se dovedește a fi, printr-o curioasă răsturnare a desemnărilor, "capitalismul cultural" pe care îl hrănește un weberism redus la o stare de note explicative. Acest curent ne permite să înțelegem că abordările culturale, recompensând importanța întreprinderii în câmpul pieței, sunt concentrate astăzi cu prioritate asupra oamenilor de afaceri, a investitorilor
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
înțelegem că abordările culturale, recompensând importanța întreprinderii în câmpul pieței, sunt concentrate astăzi cu prioritate asupra oamenilor de afaceri, a investitorilor, antreprenorilor și conducătorilor locali, pe scurt, a tuturor "șefiilor" moderne ale întreprinderii cărora li se măsoară aptitudinile culturale după capitalismul mondializat. În acest cadru, decupajul etnic este reînnoit mai ales prin scrutarea unui "ethos" în mod necesar singular al păturilor dominante autohtone cărora le sunt încorporate mitic cele inferioare lor, în măsura în care acestea sunt concepute ca reprezentative ale unei omogenități culturale
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
mai "etnică" în cazul Africii și mai "religioasă" în aria asiatică, în care, după caz, accentul era pus pe "valorile" intrinsece ale budismului sau confucianismului. Pe de o parte, era așadar denunțată redistribuirea de nestăpânit, nepotismul, clientelismul... ca obstacole față de "capitalism" pe de alta, exista fascinația pentru ordonarea spontană și imanentă a grupurilor în timpul muncii, pentru eficacitatea financiară a unei rudenii solidare în care ascultarea de frații mai mari era o regulă necontestată... însoțite de ignorarea tulburătoare a faptului că fenomene
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
ale căror actualizări sunt înainte de toate economice și politice. Instituirea unui nou sistem de dominație economică, fondat pe financiarizare, logica pieței, speculație și lichiditate, deconectate și chiar antagonice în raport cu sfera productivă (întreprinderea, industria), marchează economia contemporană 78. Această generalizare a capitalismului are ca simptom integrarea progresivă a ultimelor sisteme comuniste (Asia) în schimburile mondiale. Prin urmare, slăbirea statelor naționale, conjugată cu înmulțirea lor, privatizarea tendențială a fostelor lor funcții fundamentale, ascensiunea rețelelor transnaționale asociind ideologicul, politicul și economicul în jurul unor matrice
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
noile moduri de islamizare (în periferiile franceze ca și în rândul populațiilor rurale din fostele republici ale Asiei sovietice) și fluctuațiile islamismului politic 82 se numără printre cazurile de școală bine reperate. Asia "socialismului de piață", asociind coerciția comunistă și capitalismul, exacerbează trama acestor încastrări. Așadar, în Vietnam, tentativa de integrare economică în schimburile mondiale și privatizarea intereselor sunt însoțite de o etatizare și de o comercializare a "superstițiilor" altădată proscrise. Într-adevăr, statul-partid încurajează cu atât mai mult credințele cu
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
concepții ale disciplinei tind să niveleze realul, să-l reducă prin rezumarea modurilor de inserție politică și de diferențiere economică ale indivizilor sau grupurilor sociale. Asistăm din ce în ce mai mult la concretizarea unei tendințe de implantare a anchetelor în chiar sânul instituțiilor capitalismului, cu obiecte atât de fragmentare și de detașate de mizele centrale ale muncii precum angajamentele politice încât sfârșesc prin a le oculta. Să amintim că, în continuarea axiomaticelor disciplinei evocate mai sus, o miză teoretică și metodologică importantă pentru etnologie
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
China's Peasants. The Anthropology of a Revolution, Cambridge University Press, Cambridge. QUIMINAL C., 1991 Gens d'ici, gens d'ailleurs, Bourgois, Paris. REVEL J., 1996 Jeux d'échelle, Gallimard, Paris. REY P.-P., 1971 Colonialisme, néo-colonialisme et transition au capitalisme. Exemple de la Comilog au Congo-Brazzaville, Maspéro, Paris. REY P.-P., 1973 Les alliances de classe, Maspéro, Paris. REY P.-P., 1976 Capitalisme négrier, Maspéro, Paris. RUBIN G., 1998 L'économie politique du sexe: transaction sur les femmes et systèmes de
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
cunoașteri perfecte la orice agent calculator rămâne postulatul fundamental al celor mai multe teorii economice actuale. 14 De exemplu, C. Meillassoux, Femmes, greniers et capitaux, Maspéro, Paris, 1975; Terrains et théories, Anthropos, Paris, 1977; P.-P. Rey, Colonialisme, néo-colonialisme et transition au capitalisme, Paris, Maspéro, 1971; Les alliances de classe, Maspéro, Paris, 1973; Capitalisme négrier, Maspéro, Paris, 1976; J. Copans, Les marabouts de l'arachide, Le Sycomore, Paris, 1980. 15 J. Copans, Critiques et politiques de l'anthropologie, Maspéro, Paris, 1974. 16 C.
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
prinși în capcana perfecționismului, să ne acceptăm slăbiciunile și insuficiențele"; să acceptăm ca de la sine înțeles faptul că suntem failibili, finiți, imperfecți (Lacroix, 2009, p. 157). Înțelegem faptul că într-o lume a hiperconcurenței, a hipertehnologizării, a hiperindividualismului, a turbo capitalismului (Schrenk, 2010, p. 87) pare greu de conceput că va fi urmată o atare filosofie... Prin urmare, există o (foarte) mare probabilitate ca invidia să se hiperextindă social și să se adâncească în inima noastră. Viitorul este însă întotdeauna greu
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
1903-1969) despre arta de masă și industriile culturale, ale lui Herbert Marcuse despre "afirmarea culturală" sau ale lui Jürgen Habermas despre deviația spațiului public (1962), toate subliniază fecunditatea acestei interpretări. După ei, alienării lucrătorilor în muncă i se adaugă, în capitalismul modern, o alienare a maselor (vectorii fiind clasele mijlocii) prin intermediul consumului de bunuri culturale reproductibile. "Cultura de masă" sau "arta de masă" sunt mijloacele noii alienări. Critica industriilor culturale "Masele caută distracția, în timp ce arta necesită reculegere în vederea unei opere unice
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
publique, Belin, Paris, 1999. FRIEDBERG Ehrard, URFALINO Philippe, Le jeu du catalogue, La Documentation française, Paris, 1984. FUMAROLI Marc, L'État culturel. Essai sur une religion moderne, Fallois, Paris, 1992. HABERMAS Jürgen, Raison et légitimité. Problèmes de légitimation dans le capitalisme avancé, trad. fr., Payot, Paris, 1978 (ed. I germană, 1973). LUCCHINI Françoise, La Culture au service des villes, Anthropos, Paris, 2002. MESNARD Henri-Hubert, Droit et politique de la culture, PUF, Paris, 1990. ORY Pascal, La Belle illusion. Culture et politique sous
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
Paris, 1996. POULOT Dominique, Patrimoine et musées. L'institution de la culture, Hachette, Paris, 2001. TRÉPOS Jean-Yves, Sociologie des experts, PUF, Paris, 1996. VALIÈRE Michel, Ethnographie de la France, Armand Colin, Paris, 2002. WEBER Max, L'Éthique protestante et l'esprit du capitalisme, trad. fr., Plon, Paris, 1967 (ed. I germană, 1920). Capitolul 11 BECQ Annie, Genèse de l'esthétique française moderne. De la raison classique à l'Imagination créatrice. 1680-1841, Albin Michel, Paris, 1994 (ed. I, 1984). BERTHELOT Jean-Michel (coord.), Épistémologie des sciences
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
ansamblul fenomenelor decurgând din contactele dintre culturi, sub-culturi și indivizi. Este vorba de schimburi mai mult sau mai puțin reciproce și simetrice, complete și voluntare, de conținuturi culturale (limbă, credințe, moravuri...). Alienare: acest termen este esențial în analiza critică a capitalismului la Marx și Engels. El trimite la pierderea sensului: individul nu mai este subiectul vieții sale, ci obiectul unui mare mecanism care îl depășește. Se învecinează cu noțiunile de "fetișizare" (a mărfii) și de "reificare" (transformarea subiecților în obiecte). Axiologie
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
n. tr.). Ibidem, pp. 43-44 (n. tr.). Ibidem, p. 32 (n. tr.). Ibidem, p. 15 (n. tr.). Coaliție de stânga care a condus Franța între 1936 și 1938, inițiind importante reforme sociale (n. tr.). Max Weber, Etica protestantă și spiritul capitalismului, traducere de Ihor Lemnij, Humanitas, București, 2007, pp. 40-41, 182, 191 (n. tr.). Leo Castelli a deschis în 1957 o galerie de artă la New York, expunând mai întâi opere ale pictorilor abstracționiști, apoi pop art și alte curente contemporane (n.
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
dorințe. A trăi într-o civilizație înseamnă a fi solicitat de opere. Engels afirma că industrializarea i-a să-răcit pe producători și i-a îmbogățit pe patroni. Ideea că producția industrială amplifică exploatarea capitalistă a dominat o perioadă îndelungată. Detractorii capitalismului susțineau că: industria nu sporește bunăstarea muncitorilor, proletariatul fiind ruinat de apariția mașinii; sistemul de muncă în fabrică este orientat către producția de război și articole de lux, domenii inutile pentru producători. Proletariatul nu a fost sărăcit de capitalism, ci
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
Detractorii capitalismului susțineau că: industria nu sporește bunăstarea muncitorilor, proletariatul fiind ruinat de apariția mașinii; sistemul de muncă în fabrică este orientat către producția de război și articole de lux, domenii inutile pentru producători. Proletariatul nu a fost sărăcit de capitalism, ci a fost salvat de acesta. Munca în fabrică era considerată mai ușoară decât cea agricolă. Inconvenientele traiului muncitoresc erau mai puține decât cele ale traiului de la sate. Toate acestea dovedesc de ce Anglia a devenit cea mai prosperă țară din
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
etc, eu îmi exploatez prietenii, de vreme ce fac profituri "pe seama lor". Ba sânt atât de schizofren, încît când apare la Humanitas un volum al meu, îmi sug sângele în calitate de editor și am sângele supt în calitate de autor. Doamne, unde ne-a adus capitalismul ăsta! Pe vremea Președintelui, câștigau doar autorii care erau dispuși să mănânce rahat, pe când astăzi câștigă doar autorii de succes. Ce vremuri am ajuns să trăim! 20 iunie Ce formidabil instrument de mascare, pentru o grămadă de destine culturale, a
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
Săo Paulo zburând de pe acoperișurile domeniilor închise spre câte un shopping center din apropiere, căci bogații nu pun piciorul în stradă. Grădini zoologice pentru bogați și favelas: un rezumat al mondializării? La drept vorbind, putem vedea aici funcționarea unui vechi capitalism paternalist încă activ (Geffray, 1995) despre care vom vorbi mai amănunțit într-o lucrare viitoare și adaptarea acestui capitalism funciar la capitalismul financiar cel mai mondializat cu putință (Campoos et al., op. cit.). Rezultatul cel mai cumplit, dacă-i dăm crezare
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
în stradă. Grădini zoologice pentru bogați și favelas: un rezumat al mondializării? La drept vorbind, putem vedea aici funcționarea unui vechi capitalism paternalist încă activ (Geffray, 1995) despre care vom vorbi mai amănunțit într-o lucrare viitoare și adaptarea acestui capitalism funciar la capitalismul financiar cel mai mondializat cu putință (Campoos et al., op. cit.). Rezultatul cel mai cumplit, dacă-i dăm crezare lui Cristovam Buarque, fost ministru al educației în guvernul Lula și sociolog, este transformarea brazilienilor în intrangeros (Bouarque, 2002
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
zoologice pentru bogați și favelas: un rezumat al mondializării? La drept vorbind, putem vedea aici funcționarea unui vechi capitalism paternalist încă activ (Geffray, 1995) despre care vom vorbi mai amănunțit într-o lucrare viitoare și adaptarea acestui capitalism funciar la capitalismul financiar cel mai mondializat cu putință (Campoos et al., op. cit.). Rezultatul cel mai cumplit, dacă-i dăm crezare lui Cristovam Buarque, fost ministru al educației în guvernul Lula și sociolog, este transformarea brazilienilor în intrangeros (Bouarque, 2002), "intrastrăini", străini în
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]