3,053 matches
-
cu cele două elemente ale sale, persoana și personaliatatea. Luată în această ipostază, cauzalitatea, care ca formă a priori a intelectului este (teoretic) necondiționată, poate primi semnificație de la legea morală, adică într-un orizont inteligibil. Cauzalitatea prin libertate" aceasta este cauzalitatea inteligibilă reprezintă principiul posibilității unei "naturi" suprasensibile (inteligibile) care face sinteză cu natura sensibilă în unitatea de existență a omului. Libertatea însăși devine reală în această unitate de existență, în limitele căreia legea morală apare ca fiind necesară ("obligatorie"), fiindcă
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
participă, să se ia pe sine drept scop absolut și să nu-l socotească niciodată pe cel asemenea (orice ființă rațională) doar mijloc, ci întotdeauna și scop. "El (Kant n. C.) a admis deci că, asemenea legilor spațiului, timpului și cauzalității, care ne sunt cunoscute a priori, regula morală a acțiunilor noastre trebuie știută înaintea oricărei experiențe și ea se exprimă sub forma unui imperativ categoric, a unui 'trebuie' absolut"69. În acest fragment citat, Schopenhauer observă că în filosofia morală
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
persoană și personalitate. Iar la al patrulea nivel, pe care se află postulatul existenței lui Dumnezeu, este refăcută unitatea sintetică a virtuții și fericirii. Dumnezeu reprezintă "cauza supremă a naturii (prin urmare face posibilă fericirea n. C.), care are o cauzalitate conformă simțământului moral"73 (prin urmare, face posibilă virtutea). Libertatea este concepută de Kant ca o cauză primă inteligibilă, cel puțin în orizontul acțiunii umane, iar forma în care ea apare este autonomia voinței (a rațiunii pure practice). Imposibilă în
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
moral"73 (prin urmare, face posibilă virtutea). Libertatea este concepută de Kant ca o cauză primă inteligibilă, cel puțin în orizontul acțiunii umane, iar forma în care ea apare este autonomia voinței (a rațiunii pure practice). Imposibilă în lumea fenomenelor, "cauzalitatea prin libertate" este validată de Kant în orizont inteligibil, în universul scopurilor; în absența sa, întreaga viață practică (morală) ar fi imposibilă, iar fără acceptarea postulatului corespunzător, moralitatea ar fi de neînțeles. Imposibilitatea sa în fapt, ca "realitate obiectivă", l-
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
esența pentru a căpăta o esență umană și nici ca omul să fie despecificat în așa fel încât să ajungă de nerecunoscut. De asemenea, natura ca atare, "lumea fenomenală" în termenii lui Kant, este o ordine a determinării totale, a cauzalității nelimitate, însă ea poate fi gândită ca și cum ar fi ordonată prin finalitate. Un anume pericol al despecificării umanului există în această operație de extindere, căci principiul extins, finalitatea, este unul esențial pentru om: finaliatea practică definește omul ca ființă morală
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
totodată o forță, o eficacitate, deci dacă ea nu s-ar servi și de o de o cauză eficientă (producătoare). Cauza eficientă este mijlocul sau ansamblul de mijloace prin care scopul, la început numai o reprezentare, devine o realitate. Raportul cauzalității finale (teleologice) este acela dintre scop (țintă) și mijloace. Urmează că nu există cauză finală fără cauză eficientă, dar există cauză eficientă fără cauză finală"90. "Existenței globale" (nediferențiată pe specii) îi este proprie causa eficiens, potrivit lui Mircea Florian; istoriei
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
finală"), pentru Mircea Florian (ca și pentru Aristotel), nu este o aparență, dar nu este nici o "forță" în sine, ci o relație între fenomenele istorice și între cele psihice, care este însoțită întotdeauna, ca de o condiție a sa, de cauzalitate ("cauza eficientă"). Ideea aceasta apare și în Recesivitatea....91 Autorul susține, în acest context, că gândirea modernă a tranșat problema raporturilor dintre cauzalitate și finalitate, păstrând pentru prima forța, iar pentru cealaltă, orientarea. Finalitatea este concepută ca fiind aparentă de către
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
fenomenele istorice și între cele psihice, care este însoțită întotdeauna, ca de o condiție a sa, de cauzalitate ("cauza eficientă"). Ideea aceasta apare și în Recesivitatea....91 Autorul susține, în acest context, că gândirea modernă a tranșat problema raporturilor dintre cauzalitate și finalitate, păstrând pentru prima forța, iar pentru cealaltă, orientarea. Finalitatea este concepută ca fiind aparentă de către H. Bergson, în lucrarea menționată mai devreme, urmarea acestei "operații" fiind neagarea referențialității conceptului. Și la Mircea Florian și la H. Bergson constatăm
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
oferi pentru sine o unitate determinată a compusului, scopul naturii trebuie extins la tot ceea ce există ca produs al ei, chiar dacă acea unitate a ideii trebuie să servească drept principiu de determinare a priori a unei legi a naturii pentru cauzalitatea unei astfel de forme a compusului."93 Structura formală a conceptului finalității, în reconstrucție kantiană, constă în condițiile logice minime care fac inteligibilă extinderea referențialității sale asupra naturii. Nu poate fi vorba, în această extindere, de reantropomor-fizarea conceptului, deoarece operația
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
-i determină atributul său esențial: faptul de a fi scop final al existenței lumii; de aici legătura structurii formale a conceptului kantian al finalității cu teleologia. Momentul afirmării are un accent negativ: omul, ca scop final, neagă valabilitatea nelimitată a cauzalității (în imperiul scopurilor, ea nu mai este operațională) dominantă în lumea fenomenală datorită prezenței sale printre formele a priori ale intelectului. Momentul negativ are un accent afirmativ: prin extinderea finalității este afirmată unitatea lumii, fără a se pierde identitatea de
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
și personalitatea, își dobândesc sensurile în orizontul semantic (tematic) al acestei analogii. În capitolul de față, după consemnarea câtorva înțelesuri cu care termenul determinism prin finalitate apare în lucrările ce alcătuiesc personalismul energetic, precum și a diferenței sale față de determinismul prin cauzalitate, vor fi dezvăluite justificarea sa formală, întemeierea lui "materială", de conținut, și, de asemenea, confirmarea deplină a sa. In filosofia kantiană, finalitatea reprezintă, cum s-a arătat în capitolul anterior, un principiu al facultății de judecare reflexive; ea pune ordine
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
conținut, și, de asemenea, confirmarea deplină a sa. In filosofia kantiană, finalitatea reprezintă, cum s-a arătat în capitolul anterior, un principiu al facultății de judecare reflexive; ea pune ordine în natură (în cea organică întâi) căci finalitatea, ca o cauzalitate inversă, în care efectul ca scop determină cauza, este legată de ființa organizată ce "se organizează pe sine însăși și care, din acest motiv, poate fi numită scop natural"138. Principiul finalității reface unitatea omului; el leagă "conceptele naturii" de
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
atât raporturi ale totalității "cu indivizii din care ea se compune", cât și mecanismul însuși al evoluției lumii (al exis-tenței-ca-energie), modificat datorită anticipației. Determinismul prin finalitate face ca ordinea universului să fie una personalistă. "Anticiparea sparge cadrul unui determinism prin cauzalitate; ea provoacă un determinism prin finalitate. Anticiparea presupune conștiința unui scop. Mersul universului să poate concepe ca o ordine liniară, fără început și fără sfârșit, cît timp anticipația nu are nici un rol; din momentul ce anticipația intervine, ordinea universului nu
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
sens și orizontului cosmic; valabilitatea ei este, desigur, circumscrisă istoric. Determinismul prin finaliate legiferează existența istorică a omului, dar oferă sens înseși energiei-ca-natură, având astfel valabilitate (o valabilitate secundă, derivată) și dincolo de spațiul umanului. Omniprezența sa nu afectează determinismul prin cauzalitate propriu fenomenelor naturii privite nu în totalitatea lumii, ci în spațiul lor strict natural. (Cauzalitatea este luată în sensul cauzei eficiente aristotelice: "primul punct de plecare al schimbării sau imobilității", care nu are legătură cu momentul final al acelei schimbări
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
istorică a omului, dar oferă sens înseși energiei-ca-natură, având astfel valabilitate (o valabilitate secundă, derivată) și dincolo de spațiul umanului. Omniprezența sa nu afectează determinismul prin cauzalitate propriu fenomenelor naturii privite nu în totalitatea lumii, ci în spațiul lor strict natural. (Cauzalitatea este luată în sensul cauzei eficiente aristotelice: "primul punct de plecare al schimbării sau imobilității", care nu are legătură cu momentul final al acelei schimbări; iar finalitatea, în sensul cauzei finale aristotelice: "scop, adică ținta în vederea căreia se face un
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
cauzei eficiente aristotelice: "primul punct de plecare al schimbării sau imobilității", care nu are legătură cu momentul final al acelei schimbări; iar finalitatea, în sensul cauzei finale aristotelice: "scop, adică ținta în vederea căreia se face un lucru"141. Deși termenul "cauzalitate" se referă și la causa eficiens și la causa finalis, în cele ce urmează, respectând sensurile cu care folosește termenii C. Rădulescu-Motru, acest termen va sta numai pentru causa eficiens; iar termenul "finalitate" va sta pentru causa finalis.) Odată produsă
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
și pe cea filosofică. Ordinea lumii, potrivit lui C. Rădulescu-Motru, este una personalistă, în sensul că liniile de evoluție a energiei tind spre corelațiunile de personalitate. Ținta evoluției este cauza care împinge formele energiei spre corelația finală. Într-un fel, între cauzalitate și finalitate nu ar fi o diferență de conținut sau de mecanism al determinării, ci o diferență de ordine a fenomenelor și, desigur, o distribuție diferită a funcțiilor fenomenelor. Astfel, ceea ce este efect într-o ordine cauzală este cauză într-
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
studiu de filosofie a științei, socotește că finalitatea are "un înțeles pur de dependență de natură cauzală, răsturnată în timp, scopul fiind prin natura sa posterior mijlocului. Cu această nomenclatură orice fenomen determinat admite o explicație finalistă"144. Diferența dintre cauzalitate și finalitate este activată prin conceptul determinismului prin finalitate, așa cum el este utilizat în personalismul energetic. Astfel, potrivit structurii sale formale, întâi putem gândi o negare a valabilității nelimitate a cauzalității (a cauzei eficiente), finalitatea (cauza finală) fiind de-limitată
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
fenomen determinat admite o explicație finalistă"144. Diferența dintre cauzalitate și finalitate este activată prin conceptul determinismului prin finalitate, așa cum el este utilizat în personalismul energetic. Astfel, potrivit structurii sale formale, întâi putem gândi o negare a valabilității nelimitate a cauzalității (a cauzei eficiente), finalitatea (cauza finală) fiind de-limitată "existențial" prin investirea ei cu funcția de ordine proprie per-sonalizării; apoi, pe acest temei, putem gândi o afirmare a valabilității finalității și dincolo de limitele inițiale date de fenomenul personalizății, întreaga evoluție
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
creației lui Rădulescu-Motru putem sesiza ușor un anumit interes totuși, semnificativ pentru problema raporturilor dintre "determinismul naturei" și "determinismul sufletesc". Interesul este legat de elucidarea problemei diferenței specifice a psihicului în ansamblul fenomenelor lumii. De altminteri, filosoful român face din cauzalitate temă de reflecție încă în lucrarea de doctorat.145 Odată formulată ipoteza personalismului energetic, potrivit căreia evoluția existenței-ca-energie este îndreptată către corelațiunile de personalitate ipoteza implicând și diferența dintre natură și cultură (discontinuitatea), dar și unitatea lor determinată prin faptul
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
personalismului energetic, potrivit căreia evoluția existenței-ca-energie este îndreptată către corelațiunile de personalitate ipoteza implicând și diferența dintre natură și cultură (discontinuitatea), dar și unitatea lor determinată prin faptul că amândouă sunt momente ale evoluției (continuitatea) -, Rădulescu-Motru va hotărnici ordinea de cauzalitate în spațiul existenței-ca-natură, iar ordinea de finalitate în spațiul vieții psihice și al culturii. Dar cauzalitatea va caracteriza orice succesiune de fenomene privită local, adică socotită ca fiind izolată de evoluția universală, iar finalitatea va fi afirmată ca ordine a
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
dintre natură și cultură (discontinuitatea), dar și unitatea lor determinată prin faptul că amândouă sunt momente ale evoluției (continuitatea) -, Rădulescu-Motru va hotărnici ordinea de cauzalitate în spațiul existenței-ca-natură, iar ordinea de finalitate în spațiul vieții psihice și al culturii. Dar cauzalitatea va caracteriza orice succesiune de fenomene privită local, adică socotită ca fiind izolată de evoluția universală, iar finalitatea va fi afirmată ca ordine a evoluției existenței-ca-energie, prin urmare, a lumii ca totalitate. De aici posibilitatea de a gândi că un
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
ca fiind izolată de evoluția universală, iar finalitatea va fi afirmată ca ordine a evoluției existenței-ca-energie, prin urmare, a lumii ca totalitate. De aici posibilitatea de a gândi că un anumit fenomen, fie el organic, psihic sau cultural, este supus cauzalității și finalității, totodată. Oricum, orice fapt din segmentul personalizat al energiei aparține, primar, ordinii de finalitate; de asemenea, natura, integrată cursului formelor energiei către corelațiunile de personalitate, aparține și ea ordinii de finalitate. Determinismul fenomenelor naturale apare, în contextul discuției
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
ci, cum socotește și filosoful român, al transferului modului de a înțelege faptele omului la înțelegerea fenomenelor naturii. Fără îndoială, C. Rădulescu-Motru nu neagă determinarea fenomenelor naturale; dar determinismul naturii, ca mod de explicație, este un fapt istoric relativ târziu. Cauzalitatea psihică, de asemenea, ca fapt real, se manifestă în orice unitate sufletească. Și ea este asemănătoare cauzalității mecanice. Diferite sunt cunoștințele noastre despre acestea și, în urmare, atitudinile noastre față de fenomenele pe care le ordonează cele două tipuri de cauzalitate
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
naturii. Fără îndoială, C. Rădulescu-Motru nu neagă determinarea fenomenelor naturale; dar determinismul naturii, ca mod de explicație, este un fapt istoric relativ târziu. Cauzalitatea psihică, de asemenea, ca fapt real, se manifestă în orice unitate sufletească. Și ea este asemănătoare cauzalității mecanice. Diferite sunt cunoștințele noastre despre acestea și, în urmare, atitudinile noastre față de fenomenele pe care le ordonează cele două tipuri de cauzalitate (tipuri diferite nu prin modul în care condiționează înlănțuirea fenomenelor, fiind vorba în cazul amândurora despre o
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]