8,276 matches
-
care să amplifice sau măcar să continue plăcerea simțită. La rândul lui, bărbatul trebuie să țină cont de acele momente și să-și adapteze mișcările la ceea ce trupul femeii cere. Odată ce a prins curaj și încredere în sine, orice fată în cepe să facă mișcări din bazin, fie în lateral, fie de rotație, astfel încât să obțină stimularea unei suprafețe genitale cât mai mari. Dar poate că cea mai senzuală mișcare pe care o poate face o femeie pe parcursul unei partide de sex
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
formă de respect la suprafață etc. Băiatul și prostituata Există prostituate care își doresc foarte mult să aibă un copil. Din această cauză, ele devin generoase față de băiatul virgin, împins de prieteni sau chiar de tatăl lui să-și în ceapă viața sexuală într-un bordel. Cum e bine să se poarte băiatul? În primul rând, un bărbat nu trebuie învățat de o femeie să facă față dificultăților sexuale; chiar dacă nu știe să înoate, i-ar pica mult mai bine să
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
a fost cultivată mai devreme de 3 ani, în special pentru a se reface și echilibra gradul de fertilitate al solului. Nu este pretențioasă în ceea ce privește planta premergătoare, însă preferă și este indicat să fie cultivată după fasole, mazăre, lucernă, usturoi, ceapă, tomate. Este bine să se evite plantele premergătoare din familia Cucurbitaceae. Pregătirea terenului și a solului începe de toamna, prin efectuarea următoarelor lucrări: - desființarea culturii premergătoare și eliberarea terenului de resturile vegetale - această operațiune se face fie prin transportarea acestora
MOMORDICA CHARANTIA Castravetele amar by Costel Vînătoru () [Corola-publishinghouse/Science/1709_a_92282]
-
-mbogățire fără margini, prin forță sau mârșăvie. Privirea mi-a rămas țintită pe mâinile curbate ca o seceră, cu degetele care se împreunau precum un clește. N-am mers prea mult că buna ei vecină, Avarice (Zgârcenia) urâtă ca o ceapă verde, slabă și parcă neînsuflețită, în zdrențe îmbrăcată, a apărut în fața mea. În mâna-i ascunsă sub poalele cojocului fără culoare definită (fusese cândva negru, din blană de miel)ea ținea o pungă plină de galbeni, de care nici moartea
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
din nas), cât se cere (sub o carte pe an nimeni nu crede că ești scriitor, vezi că unii au depășit recorduri chiar stând în pușcării). Și, mai ales, cum se cere (conserve, batonașe pentru prăjit gen "Fish-finger", marinat cu ceapă sau cu usturoi, cu "sauce Mauron" sau fileuri fierte în ulei performativ). MX: O fi Cajvaniotul pescar la undiță? DAK: Așa cred eu, tu poți avea părerea ta. MX: Atunci înseamnă că heleșteul e propria biografie și lupta cu Melusinele
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
coarne triste cresc "mari portocale clătinând lichide", "melcul suav", "fluturii miopi" sau "uzi de rouă", "mari paianjeni care cară ață". În fine, vegetalele înnobilate cu har aproape fără egal: "ciuperca fină/ Cu reverențe și cu spori în palmă", "lalea ca ceapa otrăvită/ Ca inima unui baron", "dovlecii plini de mațe sau candizi/ Și-nlăcrimați în pături de omizi" etc. Din versurile selectate mai sus, este cât se poate de evident faptul că Brumaru scrie mai mult decât o simplă "lirică gentil
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
dacă se poate numi astfel traduce, într-o primă fază, o nevoie irepresibilă de revenire la elementar, la natural și nepervertit. Eul liric se lasă în voia reveriilor stimulate de cei mai neobișnuiți catalizatori ai simțurilor (pentru olfactiv: mărarul, leușteanul, ceapa, desigur lângă mai nobilul "piper cu rangurile sale"; pentru tactil și vizual: piersica, portocala, pâinea, castraveții, ardeii șcl.). Un poem numit emblematic Adormind, inclus în Versurile de debut, descrie efectele unui veritabil desfrâu senzorial: "Subțire și isteric piperul mă înțeapă
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
în Versurile de debut, descrie efectele unui veritabil desfrâu senzorial: "Subțire și isteric piperul mă înțeapă,/ Un miros gros de pâine mă mângâie pe mână,/ Parfumuri moi și albe din maldăre de lână.../ Și-n toate, unsuroasă, aroma grea de ceapă.// Miroase a rugină și-a apă clocotită./ E ceaiul. Ascuțime stridentă de lămâie./ Apoi dulceața caldă, sărată și lălâie/ A turtei ce se coace în untdelemn pe plită.// O tentă de povidlă de prune îngroșată/ Cu indiscreții fine (mă mir
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
la boli/dăunători, maturare ± concomitentă, rezistență la impactul prin cădere etc. Caracteristicile acestor produse sunt deci de natură să optimizeze recoltarea mecanică (mazăre de grădină, fasole de grădină, ardei pentru boia, pavii/piersici pentru compot, vișine, castraveți cornichon, unele rădăcinoase, ceapa ceaclama, spanac, tomate etc.) În ultimele decenii au apărut soiuri de legume sau fructe specializate pe destinație: tomate pentru depelare (Di Roma, San Marzano), tomate pentru concentrare (semănat direct în câmp, maturare ± concomitentă, recoltare mecanică), tomate pentru ketchup (conținut ridicat
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
vedere organul sau partea de organ vegetal reprezentată de produsul horticol respectiv. Multe organe vegetale consumate ca produse horticole sunt rădăcini, frunze sau fructe tipice. Alteori sunt organe vegetale metamorfozate/transformate (tuberculii de cartof și guliile sunt tulpini îngroșate). La ceapa și la usturoiul verde sau la praz, ceea ce numim tulpină este o tulpină falsă. Clasificarea după gradul de perisabilitatea (perissable = sensibil la păstrare, care se strică ușor, în limba franceză) prezintă cea mai mare importanță. Diferitele grupe de perisabilitate sunt
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
leuștean, mărar, boabe verzi de mazăre de grădină, lobodă, pătrunjel de frunze și alte specii de legume mai puțin răspândite, de la care se consumă frunzele; b) produse horticole foarte perisabile sunt dintre fructe: coacăze, afine, agrișe, printre legume: castraveți, dovlecei, ceapă verde, usturoi verde, formele legumicole de cicoare, fasole de grădină, mazăre de grădină, ridichea de lună, sparanghel, soiuri de salată cultivate în câmp; c) produse horticole perisabile: fructe: pere, mere de vară, cireșe, vișine, caise, prune, piersici, struguri; legume: ardei
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
c) produse horticole perisabile: fructe: pere, mere de vară, cireșe, vișine, caise, prune, piersici, struguri; legume: ardei, tomate, vinete, conopidă, pepeni galbeni, ciuperci cultivate, iar dintre speciile mai rare - bamele; d) produse horticole mai puțin perisabile: fructe: mere, gutui; legume: ceapă, usturoi, praz, morcovi, țelină de rădăcină, ridichi, sfeclă, pătrunjel de rădăcină, păstârnac, gulii, cartofi de toamnă, hrean etc; e) produse horticole foarte puțin perisabile sunt nucile, alunele și migdalele. În normativele tehnice, grupele de perisabilitate sunt notate cu literele mari
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
Phaseolus lunatus L.) (4), mazărea de grădină (5), sparanghelul (6), anghinarea (7), conopida (8), batatul (9) și morcovii (10), urmate la oarecare distanță de porumbul zaharat (locul 12), cartof (locul 14), varză (locul 15), tomate (locul 16), salată (locul 26), ceapă (locul 31) etc. Printre fructele cu valoare nutritivă semnificativă se numără nuciferele, fructele de arbuști (coacăzele negre, afinele etc). Căpșunile, merele sau strugurii au doar parțial aport nutritiv, importanța lor constă însă în momentul, frecvența și accesibilitatea consumului, relativ mai
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
și alte ființe au obiceiuri similare (animale domestice sau sălbatice), pentru a-și menține sănătatea, pentru a-și regla digestia sau pentru a-și întreține buna funcționare a organelor interne. Dintre produsele horticole, salatele (Lactuca, Cichorium, Taraxacum etc.), spanacul, usturoiul, ceapa, hreanul, broccoli, ardeiul iute, mărarul, cimbrul, țelina, ridichile, ghimbirul etc. Constituie doar câteva exemple. Plantele condimentar-aromatice și mirodeniile de pe toate meridianele sunt o sursă de substanțe și de principii active cu valoare funcțională recunoscută. * carminativ - care previne formarea de gaze
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
epicarpul alunelor. Sub formă de sclerenchim scleros, formează învelișul sâmburilor de drupacee, sau coaja (mezocarpul) nucilor. Fără rol de susținere sunt sclereidele din pere și gutui. Țesuturi secretoare care acumulează produse ale metabolismului, se întâlnesc, de exemplu la usturoi sau ceapă, formate din celule cu pereți fini, celulozici, care acumulează oxalați. La salată (Lactuca) sunt prezente laticifere, celule alungite care secretă latex. Celulele glandulare formează la citrice un grup sferic sau oval care delimitează un spațiu în care se varsă uleiurile
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
trei mari grupe, din acest punct de vedere: a) cu masă specifică mică: ardeii, salata, ciupercile, bamele, varza, pătlăgele vinete, merele (plutesc deasupra nivelului apei); b) cu masă specifică medie, dar mai ușoare ca apa sunt: mazărea boabe, pepenii galbeni, ceapa, pătrunjelul, gutuile, căpșunile (plutesc imediat sub nivelul apei, la suprafață); c) mai grele ca apa sunt: cartofii, fasolea păstăi, morcovii, cireșele, vișinile, murele, zmeura, coacăzele, prunele, strugurii, perele (se lasă la fundul apei). O aplicație practică este metoda Stohman de
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
afectate la temperaturi negative relativ mici (între -0,30C și -1,00C) sunt: castraveții, pepenii, spanacul, salata, tomatele, varza, vinetele și coacăzele; b) foarte sensibile la temperaturi scăzute (-1,00C/-2,00C) sunt majoritatea produselor, cum ar fi: ardeii, cartofii, ceapa, ciupercile, conopida, guliile, mazărea de grădină, morcovii, pătrunjelul, păstârnacul, sparanghelul, țelina, căpșunile, murele, piersicile, zmeura; c) sensibile la temperaturi scăzute (-2,00C/-3,00C) sunt: ridichile, cireșele, merele, perele, strugurii, vișinile, prunele; d) puțin sensibile la temperaturi scăzute (-3,00C
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
ales dacă survine lent. Pereții celulari sunt rupți, apa se pierde. Prin dezgheț lent, consistența tuberculilor rămâne făinoasă. Dezghețul rapid determină distrugerea iremediabilă, cartofii se înnegresc și se transformă într-o masă umedă. Spațiile intercelulare sunt reduse, înghețul este intracelular. Ceapa îngheață între -10C și -1,70C. La temperaturi de până la -80C nu se remarcă semne de degradare, mai ales dacă dezghețul survine lent. Morcovii sunt și ei mai rezistenți la temperaturi scăzute. Deși punctul de îngheț este situat între -1
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
7. COMPOZIȚIA CHIMICĂ A PRODUSELOR HORTICOLE 7.1. Conținutul în apă și substanță uscată al produselor horticole Atât apa cât și substanța uscată sunt rezultatul unei acumulări treptate, fiecare produs având o compoziție specifică. Umiditatea exterioară Nu influențează conținutul interior. Ceapa prezintă după dislocare umiditate exterioară, care se determină în laborator și constituie un indicator de mare importanță în vederea păstrării. La ceapa uscată, umiditatea exterioară se reduce foarte mult, nivelul minim fiind un criteriu al calității. Substanța uscată Substanța uscată din
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
substanța uscată sunt rezultatul unei acumulări treptate, fiecare produs având o compoziție specifică. Umiditatea exterioară Nu influențează conținutul interior. Ceapa prezintă după dislocare umiditate exterioară, care se determină în laborator și constituie un indicator de mare importanță în vederea păstrării. La ceapa uscată, umiditatea exterioară se reduce foarte mult, nivelul minim fiind un criteriu al calității. Substanța uscată Substanța uscată din produsele horticole are în componență în primul rând substanțe organice, dar și o cantitate redusă de substanțe minerale. Substanțele organice, compuși
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
au sub 10% umiditate totală și castanele (47-53%). 2. Grupa a doua (70-80%) cuprinde produse bogate în glucide: cartofii, mazărea verde, păstârnacul, strugurii, prunele. 3. Grupa a treia (80-90%) cuprinde majoritatea legumelor și fructelor. a. O umiditate de 80-85% au ceapa, pătrunjelul, pepenii galbeni, dovleceii, prazul și majoritatea fructelor. b. O umiditate de 85-90% se constată la ardei, conopidă, fasole verde, gulii, morcovi, ridichi, sfeclă roșie, țelină, varză, căpșuni și piersici (predomină legumele). 4. În a patra grupă, produsele au conținutul
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
Conținut maxim la spanac (75 mg/100 g), gulii (43 mg/100 g), pătrunjel (41 mg/100 g), cartof (34 mg/100 g), la fructele nucifere (190 mg/100 g). Sulful. Conținut mai mare la conopidă (86 mg/100 g), ceapă (75 mg/100g) și nuci (172 mg/100 g). Sodiul. Conținut mai mare la țelină (77 mg/100 g), spanac (65 mg/100 g), morcovi (60 mg/100 g). Clorul. Conținut mai important în pătrunjel (156 mg/100 g), țelină
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
specificitate, rezultând din echilibrul diferit realizat între numeroșii factori de influență. Compoziția chimică a fructelor care se păstrează cel mai bine diferă destul de mult de la o țară la alta, de la soi la soi, precum și în funcție de bazinul pomicol. La culturile de ceapă, există un prag al fertilizării N:P:K 80:40:40 care odată depășit, influențează negativ capacitatea de păstrare în depozite. Doza optimă de fertilizare este de 60:30:30, iar culturile nefertilizate produc bulbi care se păstrează mai bine
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
influențează negativ capacitatea de păstrare în depozite. Doza optimă de fertilizare este de 60:30:30, iar culturile nefertilizate produc bulbi care se păstrează mai bine decât cei care provin din culturi cu exces de fertilizare. Bolile de depozit ale cepei uscate sunt favorizate în mod semnificativ de excesul de îngrășăminte cu azot în forma amoniacală și cu fosfor. S-a mai constat că solurile sodice saline produc bulbi care se păstrează mai bine (Rostter, N. și colab., 1994). Rădăcinoasele trebuie
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
pit-ului. În Franța se efectuează chiar stropiri (prin complexare cu alte tratamente) folosind concentrații de 1 % CaCl2 sau 0,8-1,0% Ca (NO3)2. Conținutul de calciu din sol se corelează negativ și cu capacitatea de păstrare a bulbilor de ceapă. Sărurile de calciu sunt folosite ca auxiliari în industria alimentară pentru întărirea texturii produselor, evitându-se destrămarea la încălzire. Influența magneziului. Magneziul are o importanță la fel de mare ca și a calciului. La culturile de seră, sporește calitatea produselor recoltate. Rolul
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]