4,822 matches
-
în răstimpuri, bolta nișei se lărgea nemăsurat și iar se strângea la loc, umflându-se și chircindu-se, zvâcnind și bătând, întocmai ca o inimă aievea de vietate Și din podelele de deasupra, cobora o masă albă, cu lumânări de ceară aprinse și câtime de colaci frumos împletiți, în câte opt vițe și cu vargă de aluat copt încinși jur-împrejur erau rânduiți, printre castroane cu sarmale poleite și printre străchinoaie anume cu pui rumeniți Iar eu am dat, atunci, să întind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
jos am terminat. Iovuț se apleacă asupra rănitului. Îl întoarce cu fața în sus. Încremenește. Incapabil să scoată un sunet, își mușcă mereu buzele, nevenindu-i să creadă ce vede. Este Pătru, fratele lui mai mare. Are fața galbenă ca ceara, cu fruntea îmbrobonată. Abia mai suflă și printre buzele întredeschise se strecoară un fir subțire de sânge. E rănit la șold și umăr. Iovuț caută în sacul de merinde după un pansament. Uitase că nu mai avea așa ceva de mult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
pentru viața fiecărui soldat din subordine? Exclus, vă garantez asta. Cum cei trei continuă tăcuți să-l privească, senzația că este supus unui test devine covârșitoare și pentru prima oară Marius simte cum masca aspră a soldatului se topește precum ceara în fața focului, descoperind celor trei ceea ce încercase mereu să ascundă. Toate frământările, nesiguranța, ezitările. Dar mai ales spaima de un moment când ar putea să piardă încrederea oamenilor săi. Bine, sunt conștient că aveți îndoielile voastre. Până la un punct, întemeiate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
duratei istorice. împărtășite și de alți specialiști ai domeniului, în primul rînd Adriano La Regina, de la Universitatea Sapienza, care le publică în a sa "Colecție de noutăți critice", concluziile unui atare travaliu impun o spectaculoasă mutație temporală. Turnată fiind în ceară pierdută, o tehnică străină bronzierilor greco-romani și etrusci, Lupoaica se vede sustrasă antichității și restituită altui strat de vechime, - medievală, între Carlomagnul și artefactele de veac XII-XIV, de tip Hildesheim, Braunschweig - Leul din 1166, de proveniență guelfă -, Perugia - Grifonul și
Roma Embleme și principii by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/8343_a_9668]
-
de bandă emană un miros de putreziciune, îl însoțesc doi corbi vorbitori), trecând în melodramă (Flint se îndrăgostește de patroana tavernei, femeie fatală și întrupare a generozității). Schulz oscilează între universul său, guvernat de prezența unei frumuseți de femeie ... de ceară și plonjarea în Veneția cărții, familiară și străină deopotrivă, pentru că înțelege cât de subtile și profunde sunt legăturile între el și Flint, între tatăl său care nu contenește să-l sfătuiască și ocrotitorul lui Flint, între femeia tăcută de alături
Istorieși istorii la Veneția by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/8687_a_10012]
-
de mărgăritar, din nr. 24 (22 iunie 2007) al României literare, reproșând d-lui Gruia Novac supralicitarea valorică a unor volume de versuri și proză, precum și, în consecință, inadecvarea sti-lis-ti-că la obiect, d-l Alex Ștefănescu citează: "...Guvernatorul giruietelor de ceară i se înfățișează șlui Gruia Novacț ca o sinteză de Ťliteratură, teorie literară, sociologie, filosofie punctuală și exemplară, lingvistică generală, dialectologie, semantică, gramatică, teologie, morală, psihologie, psihanaliză, sexologie, comic și satiră, politică, germanistică, turismť etc. etc." Din aglomerarea aiuritoare a
Folosirea conceptelor by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/8692_a_10017]
-
și-ar fi o dovadă puternică că Austria e pe deplin jidovită, ceea ce ne place a n-o crede în chiar interesul vecinilor și al luminatei clase domnitoare: On s'appuie, Sire, sur ce qui resiste. Nu elementele moi ca ceara, cari cedează fără murmură oricărei întipăriri, nu indivizi mânați de interese mici și lesne de îndoit după vânt, nu capete cari se pleacă cu înlesnire ori în ce parte, numai puternică să fie, ci inima neînfrîntă, rătăcită fie chiar, este
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
ÎNTÎMPLAT O MINUNE... Alaltăieri s-a întîmplat o minune. Nu mai sîntem pe vremea făcătorilor de minuni, pe a lui Nevtinav împărat din Egipt, de pildă, despre care vorbește povestea ciobănească a lui Alexandru Machedon că făcea, zice, ostași de ceară; îi punea în șir pe o tavă și îi topea și numaidecât, într-o clipeală de ochi, se topea oastea lui Darie împărat trimisă împotriva lui. Nevtinav era un mare fermecător, dar minunea ce s-a întîmplat alaltăieri tot n-
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
dori să mă vadă, cu pleoapele lăsate, adormit, în timp ce trăsăturile îi curgeau și ele parcă în jos, ai fi zis că dacă mai continua așa o să înceapă să-i pice din chip picături din el, ca și când ar fi fost din ceară. Cum a fost în armată, cât mai am până termin, cum e acum o școală militară (vroia să spună acum după război, sub noul regim), pentru care armă mă pregăteam, cam despre asta discutam urcând întortocheatele poteci ale dealului. "Dă-
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
pe un viscol mare, stăm în celulă cu niște oameni mari, unul fusese general, altul subsecretar de stat, altul ziarist, altul mă-sa pe gheață, da' era mai deștept decât toți ăilalți... Și zice ăsta: domnilor, ne plictisim, orizontul de ceară care ne învăluie îmi face impresia că mă golește pe dinăuntru de eul meu. Și cu toate astea, purtăm în noi o lume. Hai să ținem fiecare cîte-o prelegere. Așa e, bravo? Și începe el să ne povestească războaiele lui
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
garaj! E! cîrnați! Prinde acuma orbul după cincisprezece ani și scoate-i ochii! Dar tot nu uită!" "Și ce-ai făcut pe urmă cu pianista?" "Pianista? M-a secat, dom' profesor! După trei-patru luni mă făcusem galben ca turta de ceară. Și eram și eu băiat tânăr, nici nu împlinisem treizeci de ani. Ce simțiți dumneavoastră după ce beți un pahar de apă? strigă deodată Vintilă la mine (întrebare retorică, încît nu-i răspunsei). Că v-a fost sete, nu? Și că
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
iartă-mă! L-ași fi iertat, fiindcă eram și eu tânără și ținusem la el mulți ani, dar nu venea decât când era beat. Atunci prindea curaj și credea că o să-l iert ca și când sufletul meu ar fi fost de ceară să se topească numai pentru că mi-era și mie dor de el. Mi-era! dar ca să poți ierta pe cineva trebuie să ai pe cine, să fie alt om, care să nu mai facă ce-a făcut, să-și plece
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
numele, chemînd-o, întrebînd-o unde e ea acum... Și atunci vedeam parcă aievea rana urâtă a mormântului săpat care o aștepta când cortegiul a intrat în cimitir... încă la noi în casă, deși era întinsă pe pat și cu chipul de ceară, era totuși mama, murise dar era aici, casa în care mă crescuse era încă plină de prezența ei, acum urma să nu mai fie deloc, groapa era gata și alături oameni ca și ea, însă vii, voinici și hotărâți, cu
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
mâna, poate nevastă-mea." " Da, zise madam Chiriță, dar nu vă deranjați..." Și se ridică și se duse cu ea în casă, s-o ajute... Nu era miere simplă, ci bucăți de faguri, o minune, îți venea să înghiți și ceara lor parfumată odată cu mierea, care păstra în ea, proaspete, miresmele florilor prin care cutreieraseră albinele bunicului. Din când în când câte una, întîrziată, ne dădea târcoale înainte de a se întoarce în stup (soarele coborâse printre aceste grădini mărginașe, se apropia
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
coafură, cu masaje artistice și căști de-alea cât pepenii. Ieșeai cu capul umflat de-acolo, dacă insistai, îți făceau și-o depilare permanentă, pentru un milion. După două săptămâni, părul creștea la loc, așa că veneai înapoi, să pună iar ceara fierbinte pe tine, tot permanent. Și tot un milion. Serile, le spionai pe maminele cu trusele de pudre și vopseluri. Apăreau câte două, în halate de-un verde tonic, și te înfășurau în prosoape. După ce terminau cu prosoapele, se-apucau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
Scenele se dizolvau în pasta acidă și contradictorie a sentimentelor, pentru-a se recompune în forme și trupuri reale, umplute cu emoția momentului: botul alungit al Boeing-ului, ridicându-se de pe Otopeni odată cu bagajele mamei și holograma unei amintiri; picăturile de ceară, scurse pe gât și pe umeri dintr-o lumănare, în timp ce bărbatul brunet și țigănos o încalecă brutal; cuțitul de pe noptiera altui bărbat; perechea de ghete negre, „depeșare“, cu talpă groasă și bot metalic; răceala zăpezii din spatele cabanei „3 Brazi“, resimțită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
prin care ieșea aerul din foen). Nu mă imaginam făcând sex lângă un dulap de țară, cu bibelouri: uram cu-aceeași tărie piticii, îngerașii de lut, halbele mici de bere, pisicile de porțelan în rochii de mireasă și fructele de ceară sau sticlă înghesuite în vitrină. Detestam la fel de categoric interioarele muncitorești, mirosind a vișinată și motorină; oricând ar fi putut să sară din spatele ușii un bărbat gol, în șosete albe, ca fotbaliștii care bat mingea pe nisip la Mamaia. Și, mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
te duceau planșeul și balustradele lungi, învelite în snopi de catifea înădită, spre Secolul 19 și Marii Clasici. Dacă am fi avut un scaun cu rotile, ne-am fi dat ca-n liceu, de-a dura pe scândurile lustruite cu ceară și petrosin. În „Zoia“, înnebuneai diminețile dacă nu-ți găseai ceva de făcut; controalele, purcoiul de tocilare și-arhitectura florală a lui Mincu te scoteau din minți. Când toate fetele plecau la sport, pentru săritura la groapa cu nisip sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
favorabile din presă, mai ales din cea străină: “...grija lui neîncetata de a câstiga prin toate mijloacele amabilitatea sau laudele presei. Nimeni nu era mai puternic în fața lui Titulescu ca jurnalistul. El intra oricând la dânsul si putea sa-i ceara orice. Iar jurnalistul străin facea din el ce vroia! Când s-ar ști vreodată ce valută forte s-a cheltuit cu presa străină, am ramâne realmente uimiți”. Cu toate acestea, din comentariile presei românești și străine în legătură cu demiterea lui Titulescu
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
mare notorietate în istoria ideilor culturale. Inventarul întocmit de D. Draaisma (2000) în cartea sa Metaphors of Memory stă mărturie pentru varietatea lor caleidoscopică, precum și pentru ingeniozitatea metaforică a teoreticienilor memoriei. De la faimoasa imagine platoniciană a memoriei ca tablă de ceară, trecând prin asemuiri ale memoriei cu biblioteci și depozite, pivnițe și labirinturi, palate și teatre și sfârșind cu analogii organiciste precum asemănarea cu un stomac sau cu un fagure de albine, memoria nu a dus lipsă de comparații metaforice. Teza
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
în haine regale cu nasturi de aur și blănite cu samur, iar de la cap până la picioare un giulgiu subțire de mătase albă c-o mare cruce de aur. Patriarhul Antiohiei - un arab - citea rugăciunile mortuare sub lumina făcliilor mari de ceară. Om care nu știuse altă limbă decât cea românească, om de-o nepilduită vitejie personală și de un nepilduit patriotism. Căci iată, cuvintele iscălite, ba rostite poate de el: Se întîmplă de stătură mitropoliți și domnitori țării oameni străini nouă
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
viclenie, tertip și minciună. Caracterele sunt slabe: de acolo substituția energiei și curajului prin un fel de meschină adaptabilitate în toate împrejurările. În loc ca ele să imprime caracterul lor evenimentelor, din contra, evenimentele se imprimă în ele ca într-o ceară moale, însă și aceasta fără nici un fel de durabilitate. De aceea nu e nimic serios în România. Azi unul proclamă republica, mâine e ultramonarhist; azi reprezintă o idee, mâine alta; toate în același mod superficial. Am zice că o idee
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
că la urmă victoria e a superiorității. Nu superioritatea organică învinge, ci adaptabilitatea c-un mediu dat de timp, istoricește, dat de spațiu, geograficește. Dar naturile viguroase vor căta să întipărească mediului caracterul lor, cele slabe se vor adapta ca ceara unui mediu nedemn chiar, încît slăbiciunea e din acest punct de vedere un titlu la existență. Demult gândeam la o asemenea modificare a teoriei luptei pentru existență, văzând cazurile în cari decrepitudinea și paraziții ajung a esploata și stăpâni elemente
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
de venin sorb cu hotărâre băutura amară, ca prin ea să depărteze pri cina La originile bolii 23 bolii, așa primește cel ce e gonit de vrăjmaș și aleargă spre Dum nezeu, băutura durerilor, care stinge efectul rău al plă‑ cerii. Căci nu se poate bucura cel ce nu suferă dureri 12. Sensul durerii este redat și de Sfântul Maxim Mărtu‑ risitorul, care, pornind de la predania dumnezeieștii Scripturi, Învață despre Îndoitul chip al ispitelor : unul prin plăcere, iar altul prin durere
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
ei vindecau instantaneu. Cunoștințele lor nu Îi Împiedică În nici un fel să apeleze la plantele medicinale. Foarte des bolnavii Îi vedeau În vis, ca medici, sfinții examinându‑i și indicându‑le un remediu, spre exemplu, aplicarea unui unguent făcut din ceara strânsă În altar, sau din uleiul din candelele bisericii. IX.3.1. Sfântul Pantelimon - al medicilor ocrotitor și al bolnavilor deplin vindecător Sfântul Mucenic Pantelimon este unul dintre cei mai cunos‑ cuți și mai venerați sfinți ai Bisericii. Pomenit În
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]