2,837 matches
-
sa binecuvântătoare și iluminat își trase o scatoalcă pe dea dreapta obrazului său. Aici se eterniză pour toujour nenorocita de muscă, semn indubitabil al biruinței binelui asupra răului”. În lumea de jos, aproximativ sub câmpul cu mană, în modesta sa chilie laică, Z.D.Anibal, zis Șuță, sughiță cavernos și puternic, fapt ce avea să-I atragă creșterea chiriei cu 246.000 pe lună și interzicerea folosirii folosinței comune după ora 21. Ar fi vrut să înjure ideea de a bea
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
doamna Maria se întoarce, împreună cu vărul său, Radu Mihne voievod, găsește mănăstirea în paragină. O restaurează și o închină mănăstirii Galata... Nici așa mănăstirea nu are o soartă mai bună. Vine Vasile Lupu voievod, însă, care face turlă bisericii, face chilii, trapeză, pivnițe și zid împrejmuitor, din piatră, turn, clopotniță și cerdac mare (chilii) deasupra porții. Ștefăniță Lupu voievod aduce zugravii care au pictat biserica Goliei pentru a împodobi biserica cu pictură, dar... Te pomenești că ceva nu-ți place, vere
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
paragină. O restaurează și o închină mănăstirii Galata... Nici așa mănăstirea nu are o soartă mai bună. Vine Vasile Lupu voievod, însă, care face turlă bisericii, face chilii, trapeză, pivnițe și zid împrejmuitor, din piatră, turn, clopotniță și cerdac mare (chilii) deasupra porții. Ștefăniță Lupu voievod aduce zugravii care au pictat biserica Goliei pentru a împodobi biserica cu pictură, dar... Te pomenești că ceva nu-ți place, vere? Chiar așa. Ascultă ce scrie Ștefăniță Lupu voievod după săvârșirea picturii: „S-a
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
7171), privitor la mănăstirea Hlincea, scrie: „Sfîntă mănăstire a fost întîi făcută și zidită de Zota fost vistiernic și nu a terminat-o, ci a rămas pustie de multă vreme și nimic nu a fost la acea sfîntă mănăstire: nici chilii, nici trapeză, nici bucate, nici vii, nici îngrădituri împrejurul mănăstirii,... nici vecini, și nici altceva nimic, stătea singură mănăstirea pustie și începuse și biserica să se risipească și era un lucru pustiu și pietrele cădeau. Iar răposatul Vasilie voievod cînd
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
se risipească și era un lucru pustiu și pietrele cădeau. Iar răposatul Vasilie voievod cînd s-a ridicat la domniia Moldovei, dacă a văzut că sfînta mănăstire cade în mare pustiire a început să dreagă... și a făcut turn și chilii, și trapeză, și pivniță de piatră și vii, cu cerdac mai sus de mănăstire și tot ce a trebuit în jurul mănăstirii”. Numai că aici au ajuns călugării greci, care, ca de obicei, nu s-au spetit muncind ca să întrețină mănăstirea
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
ce a consemnat Episcopul Melchisedec când a vizitat mănăstirea: „Biserica de la Chlincea este zugrăvită, dar zugrăveala în multe locuri este stricată... curtea este împrejmuită cu zid de piatră înalt de 2 stînjeni. Clopotnița în stare bună. Deasupra porței sînt cîteva chilii ruinate. În niște case proaste din curtea bisericii șade preotul. Afară de case mai sunt niște șuri, care se vede că au remas din timpul administrației călugărilor greci, sub care mănăstirea aceasta era prefăcută în ocol de vite în care stare
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
doar după 25 de ani. În actul de închinare a mănăstirii la Sfântul Mormânt din Ierusalim, întocmit de Radu Mihnea voievod, găsim: „Întâi despre toate cele ce au fost făcute și din nou zidite din jurul acelei sfinte biserici, trapezăria, și chiliile și alte îngrădiri, care s-au risipit și s-au stricat. Al doilea, și odăjdiile și argintăria bisericească... toate au pierit, s-a găsit numai o tipsie de argint. Și singură doamna Maria , fiica răposatului Petru voievod, a mărturisit... cîtă
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
10 iunie 1672 a strigat hogea pe când sultanul - la invitația lui Gheorghe Duca voievod - a vizitat biserica mănăstirii Cetățuia? Unde-i tipografia de carte românească din vremea lui Dosoftei mitropolitul? Nu mai există nici un semn că la 1749 aici în chiliile din jur a fost înființată o școală românească care va ajunge una din cele mai însemnate din Moldova! Toate s-au dus cu multă ușurință pe povârnișul timpului... În dreapta intrării în biserică, cu margini sfărâmate, semn că a fost scoasă
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
tramvaiului, au descoperit temeliile unor construcții vechi, poate ale bisericii Colțea, care a fost mutată apoi mai Încolo. Au descoperit niște mici camere, prea mici ca să fie de locuit. Au fost chemați arheologii să stabilească ei la ce foloseau asemenea chilii. Până la urmă, au găsit o explicație: pare să fie vorba despre niște morminte; Într-un asemenea spațiu misterios, au descoperit un schelet Întors pe o parte. De ce pe o parte? stă și se Întreabă lumea ce cască gura de pe trotuarul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
un copil de țigani, ne-a furat hainele, când eram pe malul opus și a trebuit să Înotăm În mare forță, apoi să alergăm după el goi până aproape În dreptul călugărițelor, ca să-l prindem. Ele se distrau, ieșite la ferestrele chiliilor și bătând din palme. Ne-a fost atât de rușine, că nu știam cum să ne ascundem podoaba bărbătească, fiecare punându-și frunze de boz În față sau ținându-și mâinile În locul cu pricina. După această Întâmplare, ne-am cam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
SEMTIM - S.A. 119. SERITIM - S.A. Județul Tulcea 120. AGRODELTA - S.A. SARINASUF 121. ECODELTA - S.A. TULCEA 122. PISCICOLA - S.A. ISACCEA 123. PISCICOLA - S.A. MACIN 124. PISCICOLA - S.A. MILA 23 125. PISCICOLA - S.A. MURIGHIOL 126. PISCICOLA - S.A. SFÂNTU GHEORGHE 127. PISCICOLA - S.A. CHILIA VECHE 128. PISCICOLA - S.A. JURILOVCA �� 129. PISCICOLA - S.A. SULINA 130. PISCICOLA - S.A. TULCEA 131. VINIFICAȚIE ȘI BĂUTURI - S.A. TULCEA Județul Vaslui 132. AVICOLA - S.A. VASLUI 133. VINICOLA AVEREȘTI 2000 - S.A. Județul Vâlcea 134. AGROZOOTEHNICA - S.A. DRĂGĂȘANI 135. SERE - S.A. RÂMNICU
EUR-Lex () [Corola-website/Law/214399_a_215728]
-
SEMTIM - S.A. 119. SERITIM - S.A. Județul Tulcea 120. AGRODELTA - S.A. SARINASUF 121. ECODELTA - S.A. TULCEA 122. PISCICOLA - S.A. ISACCEA 123. PISCICOLA - S.A. MACIN 124. PISCICOLA - S.A. MILA 23 125. PISCICOLA - S.A. MURIGHIOL 126. PISCICOLA - S.A. SFÂNTU GHEORGHE 127. PISCICOLA - S.A. CHILIA VECHE 128. PISCICOLA - S.A. JURILOVCA 129. PISCICOLA - S.A. SULINA 130. PISCICOLA - S.A. TULCEA 131. VINIFICAȚIE ȘI BĂUTURI - S.A. TULCEA Județul Vaslui 132. AVICOLA - S.A. VASLUI 133. VINICOLA AVEREȘTI 2000 - S.A. Județul Vâlcea 134. AGROZOOTEHNICA - S.A. DRĂGĂȘANI 135. SERE - S.A. RÂMNICU
EUR-Lex () [Corola-website/Law/177884_a_179213]
-
ar fi: clopotnița, cancelaria parohiala, agheasmatarul, capelă mortuara, casa parohiala cu dependințele sale, destinată că locuința a preotului/preoților slujitori/personalului deservent, incinta pentru aprins lumânări, pangarul, troița, magazia pentru depozitat diverse obiecte de cult, așezământul cu caracter social-caritabil, arhondaricul, chilia, trapeza, incinta pentru desfășurarea activităților cu caracter administrativ-bisericesc, reședință chiriarhului, precum și altele asemenea; prin așezământ cu caracter social-caritabil se înțelege căminul de copii, azilul de bătrâni, cantină socială sau orice altă incinta destinată unei activități asemănătoare. ... (3) Cultele religioase recunoscute
EUR-Lex () [Corola-website/Law/225542_a_226871]
-
ar fi: clopotniță, cancelaria parohială, agheasmătarul, capela mortuară, casa parohială cu dependințele sale, destinata ca locuință a preotului/preoților slujitori/personalului deservent, incinta pentru aprins lumânări, pangarul, troiță, magazia pentru depozitat diverse obiecte de cult, așezământul cu caracter social-caritabil, arhondaricul, chilia, trapeza, incinta pentru desfășurarea activităților cu caracter administrativ-bisericesc, reședința chiriarhului, precum și altele asemenea; prin așezământ cu caracter social-caritabil se înțelege căminul de copii, azilul de bătrâni, cantina sociala sau orice altă incinta destinata unei activități asemănătoare. ... (3) Beneficiază de scutirile
EUR-Lex () [Corola-website/Law/249690_a_251019]
-
ar fi: clopotnița, cancelaria parohiala, agheasmatarul, capelă mortuara, casa parohiala cu dependințele sale, destinată că locuința a preotului/preoților slujitori/personalului deservent, incinta pentru aprins lumânări, pangarul, troița, magazia pentru depozitat diverse obiecte de cult, așezământul cu caracter social-caritabil, arhondaricul, chilia, trapeza, incinta pentru desfășurarea activităților cu caracter administrativ-bisericesc, reședință chiriarhului, precum și altele asemenea; prin așezământ cu caracter social-caritabil se înțelege căminul de copii, azilul de bătrâni, cantină socială sau orice altă incinta destinată unei activități asemănătoare. ... (3) Beneficiază de scutirile
EUR-Lex () [Corola-website/Law/243286_a_244615]
-
ar fi: clopotnița, cancelaria parohiala, agheasmatarul, capelă mortuara, casa parohiala cu dependințele sale, destinată că locuința a preotului/preoților slujitori/personalului deservent, incinta pentru aprins lumânări, pangarul, troița, magazia pentru depozitat diverse obiecte de cult, așezământul cu caracter social-caritabil, arhondaricul, chilia, trapeza, incinta pentru desfășurarea activităților cu caracter administrativ-bisericesc, reședință chiriarhului, precum și altele asemenea; prin așezământ cu caracter social-caritabil se înțelege căminul de copii, azilul de bătrâni, cantină socială sau orice altă incinta destinată unei activități asemănătoare. ... (3) Cultele religioase recunoscute
EUR-Lex () [Corola-website/Law/193934_a_195263]
-
tronosati). Anumiți termeni dogmatici, liturgici și de organizare bisericească, de origine greacă (bizantină), au intrat în limbă fie prin mijlocirea slavonei, fie direct din grecește, la începuturile organizării noastre de stat și bisericești: har, mir, chivot, disc, potir, antimis, paraclis, chilie, metoc, trapeză, sihastru, schimnic, ieromonah, egumen, protoereu, arhiereu, mitropolit, exarh ș. a. Să subliniem că toate aceste cuvinte se referă la cult și organizarea bisericească, iar nu la noțiunile fundamentale de credință, care sunt de origine latină. Deducem că românii erau
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
urbane genoveze la gurile Dunării și pe litoralul Dobrogei au apărut la scurt timp după 1261. Dintre ele, cea mai mare prosperitate a cunoscut Vicina-ea și-a menținut întâietatea până spre mijlocul secolului al XIV-lea, când se va ridica Chilia. În prima jumătate a secolului al XIV-lea, în centrele genoveze de la Dunăre și Marea Neagră au fost emise monede, având pe verso crucea genoveză, iar pe revers tamgaua mongolă, elemente simbolice ce semnificau condominiumul politic din zona ponto-dunăreană. În jurul principalelor
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
această "gură" a Dunării este brațul Chilia, unde se află azi Vâlcovul, cuvânt ce înseamnă, în limba slavonă, același lucru, "lup". Însă portul frecventat de genovezi se afla mai sus pe Dunăre, Chilia Nouă, la nord de fluviu, iar nu Chilia Veche, de unde nu pornesc căi pe uscat. Chilia-Lycostomo este amintită ca centru de afaceri genovez la un secol după înființarea primelor colonii-într-o plângere din 1360, este amintit Lycostomo ca unul din porturile în care genovezii nu îngăduiau negustorilor venețieni să
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Mitropoliei Ungrovlahiei, în B.O.R., 1959, nr. 7-10, p. 673-697; Dinu C. Giurescu, Țara Românească în secolele XIV-XV, București, 1973; V. Grecu, Bizanțul și catolicismul în trecutul nostru îndepărtat, în S.T., 1950, nr. 9-10, p. 556-568; Ioan Ionescu, Localizarea Chiliei bizantine și împrejurările în care s-a înființat Mitropolia Țării Românești, în G.B., 1978, nr. 9-12, p. 1055-1071; Pavel Chihaia, Cele două locașuri ale Mitropoliei din Curtea de Argeș..., în M.O., 1967, nr. 7-8, p. 597-612; Idem, Cine a fost Negru
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
p. 97-103. Idem, Istoria bisericii românești și a vieții religioase a românilor, vol. I, București, 1928 (ed. fotocopiată Gramar, 1995). Idem, Istoria Românilor, vol. II, București, 1936. Idem, Istoria Românilor, vol. III, București, 1993 (ed. V. Spinei). Ionescu Ioan, Localizarea Chiliei bizantine și împrejurările în care s-a înființat Mitropolia Țării Românești, în G.B., 1978, nr. 9-12, p. 1055-1071. Ivănescu G., Istoria limbii române, București, 1980. Lapedatu A., Cum s-a alcătuit tradiția națională despre originea Țării Românești, București, 1924. Lăzărescu
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
alb al "câinilor Domnului" cusut de Catarinella. Împlinise nu demult treisprezece ani. Geronimo, chiar dacă era încruntat, îl privea drept în ochi, dându-i binecuvântarea. Caterina plângea, îi tot spunea să aibă grijă să nu răcească, să se ferească de umezeala chiliilor și de vântoase. Să ne spui cum e de îndată ce ți se îngăduie. Și don Terentio era trist: Pentru capre o să găsesc eu pe cineva capabil, fii sigur că o să fie în siguranță. Giandomenico ar fi vrut să plece imediat, să
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
era ca o pasăre mare cocoțată deasupra unui deal: odată cu primele umbre ale apusului, capătă înfățișarea sinistră a unui monstru stând la pândă. Giandomenico a fost condus la Stareț. Acesta, cu un aer deloc primitor, îi porunci să meargă în chilia pe care i-o va arăta un călugăr, să-și lase acolo traista și să se întoarcă la el: Grăbește-te, căci vreau să văd dacă într-adevăr ești atât de iscusit la ținere de minte, așa cum se spune. Cuvinte
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
presupuneri și sfârșise prin a-i spune să citească mai puțin, căci fraged cum era risca să-și populeze inima cu prea multe umbre și năluciri care ar fi dat apă la moară unor coșmaruri și spaime. Se întoarse în chilia lui extrem de abătut, ca și cum s-ar fi aflat pe buza unui puț. Până și aerul avea acea jilavă duhoare de criptă, de râu îngropat într-o mlaștină moartă. Era o chilie mică, cu care se obișnuise; deasupra o ferestruică prin
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
la moară unor coșmaruri și spaime. Se întoarse în chilia lui extrem de abătut, ca și cum s-ar fi aflat pe buza unui puț. Până și aerul avea acea jilavă duhoare de criptă, de râu îngropat într-o mlaștină moartă. Era o chilie mică, cu care se obișnuise; deasupra o ferestruică prin care se strecura prea puțină lumină, parcă împroșcată. Dacă Starețul nu i-ar fi confiscat De rerum natura, acum n-ar fi fost atât de descurajat, nu i-ar fi venit
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]