3,426 matches
-
și cifra de afaceri în schimburile cu Vestul erau încă inferioare solicitărilor românești; pentru prima dată, în 1963, românii au început să scoată la iveală câte înduraseră din partea sovieticilor și erau deja foarte nerăbdători să avanseze cererea de ajutor către chinezi, deși China avea o economie înapoiată la bază și se afla în proces de ajustare și refacere economică. Din cauza evenimentelor care au marcat vreme de trei ani Marele Salt înainte, din cauza pagubelor provocate de serioase calamități naturale în 1959 și
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
s-ar fi schimbat”. în februarie 1964, în urma anunțului că PMR dorește să medieze conflictul sino-sovietic, a fost convocat Comitetul de Sprijin al Biroului Politic al CC al PCC pentru a se discuta și hotărî care va fi reacția Chinei. Chinezii socoteau că misiunea românească în China părea să fi fost instigată de Hrușciov. Motivul pentru care aceștia și-au amânat plecarea cu o jumătate de lună era că poate aveau nevoie să se consulte cu PCUS. Deși sunt multe puncte
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
spre partea chineză în disputa sino-sovietică, nu au suportat ultra-stângismul Partidului Comunist Chinez și s-au îndepărtat de el pentru mult timp. Dilema României față de relațiile sino-sovietice și privirile binevoitoare către China nu numai că nu i-au mișcat pe chinezi, dar au fost percepute ca neputincioase în a determina o adevărată ruptură cu revizionismul sovietic. Albania a devenit cel mai intim tovarăș al Chinei în lupta antiimperialistă și antirevizionistă; România era privită numai ca un „aliat indirect” al Chinei, și
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
pentru totdeauna, indiferent de vânt, de ploaie sau de valuri teribile”, promisiune făcută de Zhou atunci când a reacționat la avansurile României. Cum s-a întâmplat să fie aproape ziua națională a României, Zhou a hotărât imediat să ridice rangul oficialilor chinezi prezenți la recepția dată de ambasada română și să participe în persoană la acea manifestare, ținând și un discurs. Zhou a denunțat cu această ocazie actul de agresiune comis de Uniunea Sovietică împotriva Cehoslovaciei ca fiind „imperialism socialist” și a
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
contrare celor sovietice, contestând calitatea de lider a URSS și de centru al mișcării comuniste, calitatea PCUS de depozitar al dogmei marxist-leniniste și de unic tălmaci al prevederilor sale, valabilitatea generală a modelului sovietic de construcție a socialismului etc. Românii, chinezii sau albanezii au pus în practică o strategie axată pe alianța temporară cu sovieticii, pentru a construi o bază care în momentul unei crize în relația cu Moscova să se dovedească suficient de puternică pentru a le asigura desprinderea. O
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
din trecut și din prezent, acuzațiile fiind însă eliminate de fiecare dată din textele publicate oficial. O explicație pentru această situație a fost oferită de președintele chinez delegației Uniunii Comuniștilor din Iugoslavia prezente la Congresul al VIII-lea al P.C. Chinez, din septembrie 1956. El a enumerat cu această ocazie patru greșeli mari comise de Stalin față de P.C. Chinez și a avut o atitudine critică față de Comintern și Cominform. Spre deosebire de poporul rus, care a cunoscut în mod direct asprimea regimului stalinist
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
inițieze criticarea greșelilor comise în relațiile dintre Uniunea Sovietică și China, atâta vreme cât în URSS nimeni nu făcuse acest lucru, cu atât mai mult cu cât a-l critica pe Stalin acum însemna să oferi un ajutor nesperat propagandei imperialiste. Așadar, chinezii preferau să nu facă publice aceste nemulțumiri acum, lăsându-le pentru viitor. Mao nu era încântat nici de relația actuală dintre cele două partide: dacă în trecut fusese una de tipul „părinte - fiu”, acum ea „pare a fi una frățească
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
importantă decât cea negativă. El nu avea obiecții ca Moscova să funcționeze drept centru al lumii comuniste, acest lucru considerându-l benefic pentru mișcarea comunistă. în cazul în care inamicul ar fi încercat să profite de criticarea lui Stalin, ei, chinezii, erau dispuși să sprijine Uniunea Sovietică. După părerea lui Mao, țările socialiste aveau nevoie de unitate și de concentrarea energiilor. După cum se poate vedea, în mișcarea comunistă internațională se făceau simțite două forțe: una care împingea spre descentralizare și chiar
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
și nici cu tratamentul aplicat lui Stalin de actualii lideri sovietici. A fost contestat, de asemenea, un alt principiu enunțat de Hrușciov în februarie 1956, și anume posibilitatea preluării puterii de către partidele comuniste pe cale parlamentară. La o consfătuire a P.C. Chinez, din ianuarie 1957, Mao a arătat că de la Uniunea Sovietică „trebuie să învățăm, dar să învățăm selectiv”. Aceeași idee, dar mai nuanțată, a fost susținută de liderul chinez la o altă conferință de partid, desfășurată la Tianjin, la 17 martie
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
constituind un pericol pentru unitatea lagărului comunist, unitate asigurată și prin păstrarea intactă a teoriei marxist-leniniste. Gheorghiu-Dej nu a pierdut prilejul să sublinieze implicarea P.C. Chinez în păstrarea ortodoxismului doctrinar al lagărului socialist: „Activitatea ideologică pe care o desfășoară P.C. Chinez constituie un exemplu de aplicare creatoare a învățăturii marxist-leniniste, a învățămintelor Congresului XX al PCUS, de îmbogățire a tezaurului comun de gândire și de experiență practică a partidelor comuniste”. Se poate observa, totuși, că nu mai era vorba despre un
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
la manifestări pentru a obține consensul. Ca și în cazul celorlalte delegații, reprezentanții PMR sosiseră pregătiți să discute pe marginea proiectului sovietic de declarație. La Moscova s-au trezit însă în fața unui nou proiect, elaborat în comun de sovietici și chinezi, mult mai dur din punct de vedere ideologic, ceea ce a făcut ca discuțiile să se prelungească, iar consfătuirea partidelor comuniste să înceapă abia în 14 noiembrie. Principalele teme asupra cărora s-au purtat discuții au fost următoarele: a) problema relațiilor
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
se va tinde spre absolutizarea căii nepașnice de către PCC și a căii pașnice de către PCUS. Un alt punct în discuție l-a constituit valabilitatea orientărilor trasate de Congresul al XX-lea al PCUS pentru întreaga mișcare comunistă, lucru cu care chinezii nu au fost de acord. Ei au renunțat însă la amendamentele prezentate, ca o concesie făcută la „cererile repetate ale conducerii PCUS”, aflată într-o „situație dificilă”. în consecință, în declarație s-a consemnat: „Hotărârile istorice ale Congresului al XX
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
nu prezintă numai o mare importanță pentru PCUS și pentru construirea socialismului în URSS, dar au marcat începutul unei noi etape în mișcarea comunistă internațională, au contribuit la o nouă dezvoltare a acestei mișcări pe baza marxism-leninismului”. în septembrie 1963, chinezii vor susține că o serie de principii au fost introduse în declarația din noiembrie 1957 la insistența lor, fiind prezentate ca amendamente proprii la orientările Congresului al XX-lea: aprecierea imperialismului american drept centru al reacțiunii mondiale și dușmanul cel
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
reprezentau niște inovații teoretice ale liderilor chinezi, fiind principii arhicunoscute ale teoriei marxist-leniniste. Includerea lor în categoria rectificărilor și completărilor la proiectul sovietic de declarație era menită să arate cât se îndepărta în acel moment conducerea sovietică de acele principii. Chinezii vor susține că ei au fost cei care s-au luptat pentru introducerea „principiilor revoluționare” în declarație, în opoziție cu introducerea orientărilor „revizioniste” formulate la Congresul al XX-lea. Totuși, la consfătuirea din noiembrie 1957 divergențele sovieto-chineze au rămas la
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
un discurs ținut la Universitatea din Moscova, înainte de începerea consfătuirii, Mao va declara: „Lagărul socialist trebuie să aibă un cap și acest cap este Uniunea Sovietică”. El a explicat și de ce China nu putea să-și asume această responsabilitate: „P.C. Chinez nu este demn să ia conducerea lagărului socialist. Desigur, China este o țară mare, dar industria sa e încă slabă, ea nu are nici măcar un sfert de sputnik, iar URSS are deja două...”. Prin urmare, China ar fi putut pretinde
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
sa e încă slabă, ea nu are nici măcar un sfert de sputnik, iar URSS are deja două...”. Prin urmare, China ar fi putut pretinde conducerea supremă în momentul în care situația sa economică s-ar fi îmbunătățit. La inițiativa P.C. Chinez, în declarația partidelor comuniste a fost introdus un pasaj în care se arăta că „Uniunea Sovietică este în fruntea țărilor socialiste” și un altul în care se menționa că „Partidul Comunist al Uniunii Sovietice este însărcinat de a organiza consfătuiri
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
făcută publică. Nici tentativa lor de a amenda ideea de consfătuire, fie prin menționarea caracterului consultativ (și nu de coordonare), fie prin precizarea că vor fi coordonate numai „anumite acțiuni”, nu a avut sorți de izbândă în fața opoziției ferme a chinezilor, care au arătat că „a face o asemenea rezervă într-un document care va deveni public ar da posibilitatea dușmanului să presupună existența unor divergențe între participanți”. Gomulka a mai încercat în ultima ședință să obțină ca în locul formulei “în
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
o populație mai numeroasă. Sovieticii îl vor acuza ulterior pe Mao de cinism, incitare la război, atitudine periculos de ușuratică, provenită din neînțelegerea de către liderul chinez a implicațiilor unui război nuclear, din moment ce el considera armele nucleare niște „tigri de hârtie”; chinezii vor răspunde că era vorba doar despre o metaforă menită să alunge teama celor prea speriați de amenințarea unui război nuclear. Considerăm că este utilă reproducerea acestui pasaj, așa cum a fost redat de istoricul rus B.T. Kulik în cartea consacrată
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
să fim elastici”. Potrivit lui Mao, „nu există oameni fără greșeli”, iar cei care greșesc trebuie ajutați „să-și vadă greșelile” și că „există ieșire din situația în care se găsesc”. Această atitudine “înțelegătoare” va fi abandonată destul de repede, polemica dintre chinezi și sovietici ajungând la cote înalte. 11. Concluzii privind participarea PMR la consfătuire Prestigiul lui Hrușciov a ieșit destul de șifonat după evenimentele din toamna anului 1956, iar autoritatea Moscovei era tot mai contestată. Unitatea lagărului comunist slăbise considerabil. Anul 1957
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
care urma să asigure unitatea ideologică a mișcării, prin fixarea unei linii directoare. Abandonarea proiectului inițial de declarație, propus de sovietici, în favoarea unui proiect comun sovieto-chinez, în bună măsură diferit de primul, a arătat întregii mișcări faptul că liderii P.C. Chinez erau acum în măsură să pretindă un rol egal ca importanță cu PCUS. Impresia extraordinară produsă de Mao Tze-dun participanților la consfătuire nu a făcut decât să întărească această concluzie. Insistența președintelui chinez pentru acceptarea principiului existenței unui lider al
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Ibidem, p. 337. 45 Ibidem, p. 338. Sowell observă că „diferențele enorme dintre popoare `n materie de productivitate” nu reprezintă „`n mod necesar diferențe `ntre grupuri rasiale sau etnice. `n 1994 s-a estimat că cei 34 de milioane de chinezi din diaspora, răsp`ndiți peste tot `n lume, au produs la fel de multă avuție ca și miliardul de trăitori `n China `nsăși”, pp. 329-330. 46 Pentru detalii despre difuzia culturală, `mprumutul cultural și rezistența culturală, vezi Sowell, Conquests and Cultures..., ed.
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
semnului. într-adevăr, orice mijioc de expresie acceptat într-o societate se bazează pe un obicei colectiv sau, ceea ce revine la aceeași, pe convenție. Semnele de politețe, spre exemplu, dotate adesea cu o anume expresivitate naturală (dacă ne gândim la chinezii care-și salută împăratul prosternîndu-se de nouă ori până la pămînt), nu sunt mai puțin fixate printr-o regulă; această regulă este cea care obligă la folosirea lor; nu valoarea lor intrinsecă." (24/1, p. 100). 25 5. Consecințe filosofice ale
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
prima dată în fața fenomenelor naturale: maree, eclipse lunare sau solare, anotimpuri și echinopții. În antichitate, calendarele erau concepute în funcție de aceste evenimente cu o rigurozitate care ne uimește și astăzi. La Sumerieni și Babilonieni (3000 de ani î. Hr.), la Maiași și Chinezi (1500 de ani î.Hr.), timpul fiind delimitat de raportul aparițiilor dintre Soare și Lună. Se stabileau previziuni meteorologice, și se considerau ca semne bune apariția nebuloaselor, a noilor stele sau ale planetelor. Practica astronomică făcea obiectul unei reale rigori științifice
ASTRONOMIE. DICTIONAR ASTRONOMIE. OLIMPIADELE DE ASTRONOMIE by Tit Tihon () [Corola-publishinghouse/Science/336_a_865]
-
Ești prost? Ai note bune? Ești homosexual? De cine îți place? Vrei un piercing? Fumezi? Ești superstițios? Ce dorință vrei să ți se împlinească? De ce Dumnezeu este trei persoane în același timp? De ce există războaie? De există atât de mulți chinezi? De ce au loc tsunami? Ești anorexic? Te uiți la filme pornografice? Ai omorî pe cineva? Poți să zbori? Care este sexul tău? Ce reprezinți tu în lumea asta? Ce crezi tu despre lume? Ce crezi despre persoa nele gay? Ce
GHID PRIVIND CONSILIEREA ELEVILOR CU ABILITĂŢI ÎNALTE by Cristina Morăraşu, Loredana Stiuj () [Corola-publishinghouse/Journalistic/432_a_755]
-
Aproape nu există țară pe planeta pământ în care să nu fie deschisă o filială. În acest joc al expansiunii firmei, China are o importanță mare și de aceea azi va trebui să fie atent la fiecare detaliu al discuției. Chinezii nu numai că au bani și inteligență dar sunt și o piață imensă, cu un potențial pe măsură. Planurile directorului său de marketing se pare că vor fi confirmate. Există șansa ca în următorii ani, prin expansiunea în China, cifra
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]