4,544 matches
-
cu platina, iar alte trei cu aur, iar trupa a avut trei prezente în top 10. Manșon a lucrat prima dată că producător pentru formația Jack Off Jill, pe care i-a ajutat să producă majoritatea înregistrărilor.A interpretat la chitară în melodia "My Cât" și a deschis majoritatea spectacolelor din Florida de Sud. Acesta a apărut ca interpret pe albumul lui DMX, "Flesh of My Flesh, Blood of My Blood" și pe albumul celor de la Godhead, "2000 Years of Human
Marilyn Manson () [Corola-website/Science/303952_a_305281]
-
În 2010, AC/DC au fost clasați pe poziția 23 în lista "VH1" "100 Greatest Artists of All Time". Născuți în Scoția, frații George, Malcolm și Angus Young se stabilesc în Sydney, Australia, în 1963. George învăța să cânte la chitară și formează una dintre cele mai de succes formații din Australia anilor 1960 - The Easybeats. Văzând succesul fratelui său mai mare, Malcolm Young pune bazele unei formații rock în noiembrie 1973. În trupa se mai aflau Colin Burgess la baterie
AC/DC () [Corola-website/Science/304304_a_305633]
-
nu au mai scos nimic pe piața muzicală, el a declarat că noul album va avea un sound un pic mai violent și pe deasupra că se simte mai larg și nu e nicidecum old-school fiindcă nu e concentrat nici pe chitară dar nici pe sintetizatoare, este de fapt o mixtura. De asemenea nu e facut pentru radio, fiindcă e pe muchie de cuțit a declarat fondatorul trupei The Prodigy Liam Howlett, normal trupa lucra la un album încă din 2012 și
The Prodigy () [Corola-website/Science/304360_a_305689]
-
este o formație englezeasca al carui gen muzical este muzică electronică (dance și pop). Duo-ul este format din Neil Tennant (voce, sintetizatoare și ocazional chitară) și Chris Lowe (clape, uneori și voce). La premiile 2009 BRIT Awards, formația a primit un premiu pentru "Contribuție Deosebită Adusă Muzicii". Pet Shop Boys au vândut în întreaga lume mai mult de 50 de milioane de discuri. Începând cu
Pet Shop Boys () [Corola-website/Science/304467_a_305796]
-
majoritatea cântecelor formației, piesa este compusă din șapte părți diferite, spre deosebire de formula standard: strofă-refren. Versiunea discului single a fost intitulată „Original Ash Howes Mix”, fiind puțin diferită față de varianta prezentă pe materialul "Chemistry" având percuții diferite și un sunet de chitară mai pronunțat. Textul cântecului „Whole Lotta History” face referire la o relație de iubire ce s-a încheiat, partea masculină trecând peste despărțire și începând să își îndrepte atenția asupra unei noi persoane. Pe de altă parte, femeia regretă cele
Whole Lotta History () [Corola-website/Science/312477_a_313806]
-
hit și reușește să surprindă publicul în cel mai plăcut mod posibil, prin îmbinarea melodioasă a sunetelor care demonstrează profesionalismul și originalitatea trupei. Alin Oprea și Tavi Colen s-au cunoscut în „Complexul Studențesc Regie” pe când le cântau fetelor cu chitara. Înainte de a înființa grupul Talisman, cei doi au mai cântat împreună în formația Sin (1992-1994). În 1997 cei doi au obținut Premiul de popularitate la “Festivalul Cântecului de Dragoste”. În același an au lansat maxi-single-ul “Atât de singur” și au
Talisman (formație) () [Corola-website/Science/312582_a_313911]
-
conduse de actorul Constantin Tănase în perioada interbelică. Repertoriul formației cuprindea majoritar preluări ale unor piese de muzicieni străini, precum Cream, Jimi Hendrix. Componența formației a fost decisă în întregime de către poliinstrumentistul Cornel „Muzicuță” Ionescu. Au făcut parte din : Ionescu (chitară bas, lider), Emilia Cîrstoiu (voce), Dan Andrei Aldea (chitară), Villy Palaghioiu (orgă electronică), Petre Iordache (saxofon), Puiu Pavel Brec (baterie). Proiectul nu a rezistat mai departe de anul 1969, iar membrii și-au continuat cariera alături de alte formații. Ionescu și
Cărăbuș '68 () [Corola-website/Science/312649_a_313978]
-
formației cuprindea majoritar preluări ale unor piese de muzicieni străini, precum Cream, Jimi Hendrix. Componența formației a fost decisă în întregime de către poliinstrumentistul Cornel „Muzicuță” Ionescu. Au făcut parte din : Ionescu (chitară bas, lider), Emilia Cîrstoiu (voce), Dan Andrei Aldea (chitară), Villy Palaghioiu (orgă electronică), Petre Iordache (saxofon), Puiu Pavel Brec (baterie). Proiectul nu a rezistat mai departe de anul 1969, iar membrii și-au continuat cariera alături de alte formații. Ionescu și Aldea au migrat la Sfinx. Primul nu a rămas
Cărăbuș '68 () [Corola-website/Science/312649_a_313978]
-
al formației în formula de cvartet cu Dan Bădulescu. Unele piese au fost compuse anterior acestei perioade: „Om bun” (scrisă în 1973 de către Aldea, când Sfinx era în formula de trio fără baterist) și „Lume albă”, a cărei partitură pentru chitara bas fusese scrisă de Cernea cu mulți ani în urmă. Referitor la stilul abordat, criticul muzical Mihai Plămădeală notează: „"Sunetul și concepția trimit spre progresiv, dar spiritul pop este prezent în numeroase momente, odată cu trecerea anilor acest fapt neavantajând formația
Lume albă () [Corola-website/Science/312651_a_313980]
-
autorilor textelor (reluate pentru ușurința citirii), alături de considerații critice și alte informații despre compoziții. Piesa ce deschide albumul "Lume albă" face parte dintr-un potpuriu, continuându-se prin compoziția lui Cernea, „Călătorul și copacul”. Este un moment instrumental demarat de chitara electrică; restul orchestrei își face apariția treptat. Unde este așteptat să înceapă dezvoltarea, piesa se încheie printr-un efect de "fade out". Este folosită treapta a șaptea a gamei atât ca subton, cât și ca sensibilă. Efectul este reluat în
Lume albă () [Corola-website/Science/312651_a_313980]
-
a formației britanice Emerson, Lake & Palmer. Metrul folosit este formula 1, repartizat astfel: 3+3+2+2+2. Compoziția cuprinde o scurtă introducere (care se reia mai apoi pentru a delimita diferite părți ale piesei), cuplete, un refren, momente solistice ale chitarei și sintetizatorului, un refren și o coda ("free time"); prin urmare, se propune o structură dintre cele mai des întâlnite în muzica rock. Piesa a fost apreciată în epocă, dar și mai târziu, ca fiind una dintre cele mai bune
Lume albă () [Corola-website/Science/312651_a_313980]
-
Prince și Anderson s-au alăturat vărului lui Prince, Charles Smith, într-o trupă numită Grand Central, în timp ce urmau cursurile Liceului Central din Minneapolis. Smith a fost curând înlocuit de Morris Day la tobe. Prince a cântat la pian și chitară pentru trupă, în cluburi și la petreceri din zona orașului Minneapolis. Grand Central s-a redenumit ulterior în Champagne și a început să interpreteze muzică inspirată de Sly and the Family Stone, James Brown, Earth, Wind & Fire, Miles Davis, George
Prince (muzician) () [Corola-website/Science/312761_a_314090]
-
a format trupa 94 East împreună cu Marcy Ingvoldstad și Kristie Lazenberry. Willie i-a angajat pe André Cymone și Prince ca să înregistreze cântece cu 94 East. Aceste cântece au fost compuse de Willie iar Prince a contribuit cu efectele de chitară. Prince a compus de asemenea cu Willie, cântecul 94 East, „Just Another Sucker”. Trupa a înregistrat cântece reunite ulterior în albumul "Minneapolis Genius - The Historic 1977 Recordings". Prince a înregistrat, dar nu a lansat niciodată, un cântec scris de Willie
Prince (muzician) () [Corola-website/Science/312761_a_314090]
-
Billboard" Hot 100. Cântecul „Just as Long as We're Together” a ajuns pe locul 91 în topul Hot Soul Singles. În 1979, Prince a creat o trupă care i-a inclus pe André Cymone la bas, Dez Dickerson la chitară, Gayle Chapman și Doctor Fink la claviatură și Bobby Z. la tobe. Primul lor spectacol a fost la Teatrul Capri pe 5 ianuarie 1979. Au participat și directori din cadrul Warner Bros. care au decis că Prince și trupa sa au
Prince (muzician) () [Corola-website/Science/312761_a_314090]
-
a fost tipărit, în sens invers, pe coperta albumului "1999", în litera „i” din cuvântul „Prince”. Trupa a fost formată din Lisa Coleman și Doctor Fink la claviatură, Bobby Z. la tobe, Brown Mark la bas și Dez Dickerson la chitară. Jill Jones, voce de fundal, a făcut parte și din trupa The Revolution pentru albumul și turneul "1999". După acest turneu, Dickerson a părăsit grupul din motive religioase. În cartea din 2003, "Possessed: The Rise and Fall of Prince", autorul
Prince (muzician) () [Corola-website/Science/312761_a_314090]
-
Tour. După turneu, Prince a desființat trupa The Revolution și le-a concediat pe Wendy & Lisa. Brown Mark a părăsit trupa în timp ce cântărețul la clape Doctor Fink a rămas. Prince i-a recrutat atunci pe noii membri Miko Weaver la chitară, Atlanta Bliss la trompetă și Eric Leeds la saxofon. Înaintea de destrămarea trupei The Revolution, Prince lucra la alte două proiecte separate, albumul "Dream Factory "al celor de la The Revolution și un efort solo, "Camille". Spre deosebire de celelalte trei albume ale
Prince (muzician) () [Corola-website/Science/312761_a_314090]
-
de către public, organizatorii au ieșit financiar pe minus din cauza decorului scump și a recuzitei improvizate. În 1989, Prince a apărut pe albumul de studio al Madonnei, "Like a Prayer", fiind unul dintre compozitori, cântând duetul „Love Song” și cântând la chitară electrică (fără a fi creditat) în cântecele „Like a Prayer”, „Keep It Together” și „Act of Contrition”. A început să lucreze la un număr de proiecte muzicale, dintre care "Rave Unto the Joy Fantastic" și schițe sumare ale filmului "Graffiti
Prince (muzician) () [Corola-website/Science/312761_a_314090]
-
Fink plecați, Prince i-a adus pe basistul Sonny T., Tommy Barbarella la claviatură, și o trupă de cântăreți la instrumente din alamă, cunoscută sub numele de „The Hornheads” care să cânte împreună cu Levi Seacer (care urma să cânte la chitară), Rosie Gaines, Michael Bland, și The Game Boyz. Având o contribuție majoră din partea trupei, "Diamonds and Pearls" a fost lansat pe 1 octombrie 1991. Ajungând pe locul 3 în topul "Billboard" 200 dedicat albumelor, "Diamonds and Pearls" a avut patru
Prince (muzician) () [Corola-website/Science/312761_a_314090]
-
o conferință de presă, a declarat că după ce s-a eliberat de relații nedorite asociate cu numele „Prince”, își va folosi din nou numele real. Prince a continuat să folosească simbolul drept o siglă, pe coperțile albumelor, având și o chitară în forma acestuia. Timp de câțiva ani de la lansarea "Rave Un2 the Joy Fantastic", Prince a lansat muzică nouă prin serviciul său online bazat pe abonamente, NPGOnlineLtd.com (later NPGMusicClub.com). Două albume cu vizibile influențe jazz au fost disponibile
Prince (muzician) () [Corola-website/Science/312761_a_314090]
-
Keys împreună cu Big Boi și André 3000 din OutKast. Pe lângă interpretarea a trei cântece proprii în timpul ceremoniei, Prince a participat și la tributul adus lui George Harrison printr-o interpretare a cântecului „While My Guitar Gently Weeps”, cântând solo la chitară în finalul cântecului. În plus, a interpretat și piesa „Red House” de pe albumul "Power of Soul: A Tribute to Jimi Hendrix". Pe 19 februarie, transmisiunea "The Tavis Smiley Show" a inclus o reprezentare a melodiei „Reflection” de pe albumul lui Prince
Prince (muzician) () [Corola-website/Science/312761_a_314090]
-
distribuție a albumului celor prezenți la concerte; aceste vânzări au reprezentat 25% din totalul vânzărilor albumului. "Rolling Stone" îl situează pe locul 27 din Top 100 cei mai mari artiști ai tuturor timpurilor. În aprilie 2005, Prince a cântat la chitară (împreună cu En Vogue, voce secundară) în single-ul lui Stevie Wonder, „So What the Fuss”, prima melodie a lui Wonder din 1999 și până atunci. Ca urmare a Uraganului Katrina, care a devastat orașul New Orleans pe 29 august 2005
Prince (muzician) () [Corola-website/Science/312761_a_314090]
-
pian. În noiembrie 1965, el s-a realăturat celor de la Bluesbreakers. Deși Clapton a câștigat faima mondială pentru rolul său de pe album extrem de influent, următorul album, Blues Breakers, nu a fost lansat până când Clapton a părăsit pentru totdeauna Bluesbreakers. Schimbând chitară Fender Telecaster și amplificatorul Vox AC30 cu o chitară 1960 Gibson Leș Paul Standard și amplificatorul Marshall, sunetul lui Clapton se auzea excelent, motiv pentru care a purtat și sloganul „Clapton is God”. Frază a fost pictată cu graffiti pe
Eric Clapton () [Corola-website/Science/311996_a_313325]
-
de la Bluesbreakers. Deși Clapton a câștigat faima mondială pentru rolul său de pe album extrem de influent, următorul album, Blues Breakers, nu a fost lansat până când Clapton a părăsit pentru totdeauna Bluesbreakers. Schimbând chitară Fender Telecaster și amplificatorul Vox AC30 cu o chitară 1960 Gibson Leș Paul Standard și amplificatorul Marshall, sunetul lui Clapton se auzea excelent, motiv pentru care a purtat și sloganul „Clapton is God”. Frază a fost pictată cu graffiti pe un zid, în toamna lui 1967. Eric a ajuns
Eric Clapton () [Corola-website/Science/311996_a_313325]
-
5. Reprezintă a patra piesă de pe albumul de debut al formației, "Songs about Jane" (2002). A fost lansată ca al treilea extras pe single de pe acest album. Piesa este compusă de cântărețul și chitaristul Adam Levine și de James Valentine (chitară). În câteva versiuni, precum cea lansată în Marea Britanie, unde se vorbește în versuri de vârsta atribuită fetei, este înlocuită cu „seventeen” (șaptesprezece) cea originală, „eighteen” (optsprezece). Tema centrală a clipului este dragostea unui băiat (rol jucat de Adam) pentru mama
She Will Be Loved () [Corola-website/Science/312053_a_313382]
-
primul loc în clasamentul american dance. Deși piesele promovate au fost în general primite cu recenzii pozitive din partea criticilor muzicali, despre celelalte s-a spus că se observă graba cu care au fost produse. Utilizarea unor instrumente ca cilindrul Linn, chitara bass Moog sau sintetizatorul OB-X, noi apărute la acea vreme îi oferă astăzi albumului un stil învechit. Madonna însăși și-a arătat nemulțumirea față de rezultatul final, spunând că datorită faptului că a fost plecată în Anglia mult timp, nu a
Madonna (album) () [Corola-website/Science/312043_a_313372]