257,333 matches
-
procedura civilă. 5. Soluționarea conflictelor de muncă de către instanțe. 5. 1. Organele competente să soluționeze conflictele de muncă. Potrivit art. 269 alin. 1 din Codul muncii, republicat, judecarea conflictelor de muncă este de compentența instanțelor satabilite conform Codului de procedură civilă. Art. 2 pct. 1 lit. c din Codul de procedură civilă dispune că tribunalele judecă În primă instanță conflictele de muncă , cu excepția celor date prin lege altor instanțe. În art. 36 alin. 3 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea
Răspunderea juridică în dreptul muncii - Inspecţia muncii -Jurisdicţia muncii by Ioan Ciohină - Barbu, Adrian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Administrative/91633_a_93464]
-
Organele competente să soluționeze conflictele de muncă. Potrivit art. 269 alin. 1 din Codul muncii, republicat, judecarea conflictelor de muncă este de compentența instanțelor satabilite conform Codului de procedură civilă. Art. 2 pct. 1 lit. c din Codul de procedură civilă dispune că tribunalele judecă În primă instanță conflictele de muncă , cu excepția celor date prin lege altor instanțe. În art. 36 alin. 3 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară se dispune că În cadrul tribunalelor funcționează secții sau, după caz
Răspunderea juridică în dreptul muncii - Inspecţia muncii -Jurisdicţia muncii by Ioan Ciohină - Barbu, Adrian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Administrative/91633_a_93464]
-
funcționează secții sau, după caz complete specializate și pentru cauze privind conflictele de muncă și asigurări sociale. 5.2. Soluționarea litigiilor de muncă de către instanțele judecătorești. 5.2.1. Competența materială: Potrivit art. 2 pct. 1, lit. c Cod procedură civilă, tribunalul judecă conflictele de muncă, cu excepția celor date, prin lege, În competența altor instanțe. Conform dispozițiilor legale, tribunalul soluționează: - litigiile de muncă privind pretențiile bănești, indiferent de valoare; - contestațiile Împotriva desfacerii contractului individual de muncă și litigiile privind reintegrarea În
Răspunderea juridică în dreptul muncii - Inspecţia muncii -Jurisdicţia muncii by Ioan Ciohină - Barbu, Adrian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Administrative/91633_a_93464]
-
dispune și art. 208 din Legea dialogului social. Formularea din textele de lege citate mai sus se constituie ca o dispoziție derogatorie de la dreptul comun conform căruia „cererea se face la instanța domiciliului pârâtului“ (art. 5 din Codul de procedură civilă). Art. 210 din Legea nr. 62/2011 completează art. 269 alin. 2 din Codul muncii dispunând că,, Cererile referitoare la soluționarea conflictelor individuale de muncă se adresează instanței judecătorești competente În a cărei circumscripție Își are domiciliul sau locul de
Răspunderea juridică în dreptul muncii - Inspecţia muncii -Jurisdicţia muncii by Ioan Ciohină - Barbu, Adrian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Administrative/91633_a_93464]
-
nr. 62/2011 se prevede că ,,părțile sunt legal citate dacă citația le-a fost Înmânată cel puțin cu 5 zile Înaintea judecății’’. De reținut că același este și termenul stabilit de art. 89 alin. 1 din Codul de procedură civilă. - sarcina probei În conflictele de muncă revine angajatorului, acesta fiind obligat să depună dovezile În apărarea sa până la prima zi de Înfățișare. Dispozițiile art. 272 sunt aplicabile atât În situația În care angajatul este reclamant cât și În cazul Încare
Răspunderea juridică în dreptul muncii - Inspecţia muncii -Jurisdicţia muncii by Ioan Ciohină - Barbu, Adrian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Administrative/91633_a_93464]
-
acordată părților raportului de muncă și o consecință a principiului celerității ce caracterizează soliționarea conflictelor de muncă. - procedura de soluționare a conflictelor de muncă se reglementează prin lege specială. Dispozițiile de mai sus se completează cu prevederile Codului de procedură civilă. 5.3. Soluționarea litigiilor de muncă de către instanțele judecătorești de control judiciar - curțile de apel și Înalta Curte de Casație și Justiție - se face numai În exercitarea controlului judiciar. Deci, aceste instanțe examinează și rezolvă, În limitele și condițiile prevăzute
Răspunderea juridică în dreptul muncii - Inspecţia muncii -Jurisdicţia muncii by Ioan Ciohină - Barbu, Adrian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Administrative/91633_a_93464]
-
fiecare clădire reprezintă un monument, cetatea de astăzi având aproximativ același număr de case ca în Evul mediu (cca. 150), afirmație confirmată de majoritatea tur-operatorilor de la agențiile de turism autohtone. Principala atracție este Casa Vlad Dracul, cea mai veche construcție civilă din piatră aflată în cetate, care a rămas în memoria localnicilor ca locație în care s-a născut Vlad Țepeș. Alte obiective sunt Casa cu Cerb (denumită după capul de cerb fixat la o extremitate a imobilului), construcție robustă din
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
la un sistem bazat pe proprietatea privată, în care predomină libera inițiativă, cointeresarea materială și libera concurență în toate fazele procesului de producție; de la un stat totalitar bazat pe dictatură la un stat democratic bazat pe drept, cu o societate civilă conștientă și cu liberă inițiativă. Înfăptuirea procesului de tranziție necesită eforturi considerabile în vederea soluționării tuturor problemelor apărute în transformările radicale politice, sociale, economice și juridice deoarece tranziția este un proces inedit, deosebit de complex, influențat de un ansamblu de factori interni
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
propune la realizarea proceselor de tranziție din țara noastră. Problematica investițiilor străine este mai profund tratată în literatura economică, decât în cea juridică unde este tratată fragmentar, tangențial cu alte probleme ale dreptului comercial atât intern cât și internațional, în dreptul civil și în statutul juridic al persoanelor juridice. Ținând cont de practica altor țări, tranziția la economia de piață necesită în mod deosebit investiții mari cu destinație specială, tehnică nouă, tehnologii moderne și transformări radicale în relațiile de proprietate. Scopul lucrării
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
alții îl evită, mecanismele economice ar avea tendința de blocare. Prin speculație are loc redistribuirea stimulentelor legate de risc. Investițiile străine pot fi efectuate în toate sectoarele din domeniul industriei, exploatării și explorării resurselor naturale, agriculturii, infrastructurii și comunicațiilor, construcțiilor civile și industriale, cercetării științifice și dezvoltării tehnologice, comerțului, transporturilor, turismului, serviciilor bancare și de asigurare precum și altor servicii cu respectarea următoarelor condiții: a) să nu încalce normele de protecție a mediului înconjurător; b) să nu aducă atingere intereselor de securitate
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
condiții cu caracter special, aplicabile investițiilor străine prin Legea nr. 35/1991, sunt prevăzute la art. 4: investiții străine pot fi efectuate în toate sectoarele de activitate din domeniul industriei, exploatării și explorării resurselor naturale, agriculturii, infrastructurii și comunicațiilor, construcțiilor civile și industriale, cercetării științifice și dezvoltării tehnologice, comerțului, transporturilor, turismului, serviciilor bancare și de asigurare și altor servicii, cu respectarea următoarelor condiții: a) să nu încalce normele de protecție a mediului înconjurător; b) să nu aducă atingere intereselor de securitate
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
mixte se înțelege cooperarea dintre parteneri ce depășesc limitele frontierelor naționale, bazate pe investirea comună de capital și legiferată juridic în contractele respective. Persoana juridică - societatea comercială - este un purtător de drepturi și obligații patrimoniale proprii, se manifestă în circuitul civil în numele său și are existență independentă de persoanele care intră în componența sa. Patrimoniul persoanei juridice este distinct de averea asociaților și nu depinde de soarta lor. Patrimoniul propriu este o premiză a răspunderii materiale a persoanei juridice față de creditori
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
constituie, prin aporturi individuale, un fond comun, destinat unei activități lucrative, desfășurate împreună, prin îndeplinirea de acte de comerț, în scopul de a împărți foloasele realizate”. Privind natura sa juridică, se arată că el nu este „un contract de societate civilă”, „un act sau fapt comercial, pe temeiul comercialității”, „un contract propriu-zis supus dreptului comun și principiilor teoriei generale a obligațiilor” dar nici „un act comercial”, ci este „un act constitutiv” sau „act juridic colectiv” care aparține domeniului „dreptului societar”. Contractul
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
dreptului societar”. Contractul de societate trebuie să îndeplinească toate condițiile cu caracter general prevăzute de lege pentru încheierea contractelor, la care se adaugă condițiile speciale, care particularizează contractul de societate comercială de celelalte contracte, și în special contractul de societate civilă (aportul asociaților, affectio societatis, împărțirea beneficiilor). Condițiile de fond cerute de art. 948 cod civil pentru validitatea convențiilor se cer a fi îndeplinite și în cazul contractului de societate. Așadar, contractul de societate trebuie să fie expresia consimțământului valabil al
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
lege pentru încheierea contractelor, la care se adaugă condițiile speciale, care particularizează contractul de societate comercială de celelalte contracte, și în special contractul de societate civilă (aportul asociaților, affectio societatis, împărțirea beneficiilor). Condițiile de fond cerute de art. 948 cod civil pentru validitatea convențiilor se cer a fi îndeplinite și în cazul contractului de societate. Așadar, contractul de societate trebuie să fie expresia consimțământului valabil al părților care se obligă, părți care să aibă capacitatea de a contracta și va cuprinde
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
Eroarea asupra persoanei nu se poate manifesta ca viciu de consimțământ producător de nulitate absolută a contractului de societate comercială, în afara cazului în care contractul se încheie în considerația persoanei cu care s-a contractat (intuitu personae) - art. 954 cod civil. Întradevăr, în cazul societăților de persoane, eroarea asupra persoanei ar putea produce efecte juridice. În schimb, în cazul societăților de capitaluri, în care persoana contractantului nu are relevanță pentru încheierea contractului, eroarea asupra persoanei rămâne fără efect. Cu toate acestea
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
care cel puțin una din părțile contractante este o persoană fizică sau juridică străină, trebuie îndeplinite câteva condiții speciale în ceea ce privește proba identității persoanelor contractante. În cazurile când părțile contractante sunt persoane fizice, acestea pot face proba numelui și stării lor civile cu documente eliberate de autoritățile statului ai căror cetățeni sunt, în anumite cazuri traduse și autentificate în România. Atunci când părțile la încheierea contractelor sunt persoane juridice străine, lucrurile stau altfel. Potrivit Legii nr. 105 din 22.12.1992 cu privire la reglementarea
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
legii sale organice; scopul și activitatea persoanei juridice să nu contravină ordinii publice în dreptul internațional privat. Cât privește eroarea asupra obiectului contractului, acesta va atrage nulitatea absolută contractului de societate numai în măsura în care poartă asupra substanței acestui obiect - art. 954 cod civil. Dacă eroarea poartă asupra valorii aportului sau asupra șanselor de beneficii, ea nu va putea produce decât eventual nulitatea relativă. Dolul și violenta sunt vicii mai rar întâlnite în practica contractelor de societate, mai ales a celor prin care se
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
minor, prin ocrotitorul său legal, conform art. 105 și 129 din Codul Familiei, sau a persoanei puse sub curatelă, în condițiile art. 153 din Codul Familiei. Obiectul contractului trebuie să fie potrivit normelor generale de validitate a convențiilorart. 948 cod civil - determinat, licit și moral. Analiza acestor condiții se va face în funcție de două accepțiuni ale noțiunii de obiect al contractului: una folosită în dreptul comun, care se referă la obiectul contractului ca la prestațiile la care se obligă asociații și cealaltă, de
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
de anumite prestații ale asociatului (aport în industrie), se cere ca obiectul să fie posibil și personal. În a doua accepțiune, se cere ca obiectul să fie comercial, adică societatea să vizeze săvârșirea unor fapte de comerț, altfel societatea este civilă. De asemenea, obiectul contractului de societate trebuie arătat în cuprinsul convenției, cu precizarea domeniului și a activității principale, așa cum prevăd art. 7 și 8 din Legea societăților comerciale. În cazul societăților comerciale care reprezintă modalități de efectuare a investițiilor străine
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
problemă controversată. Unii autori consideră că, în fapt, obiectul contractului se confundă cu cauza contractului de societate. Obiectul contractului, constând în prestațiunea reciprocă a părților, cauza contractului nu este altceva decât contraprestația celeilalte părți. Alți autori pornind de la prevederile Codului Civil, recunosc cauza contractului ca element distinct de obiectul acestuia. În contractul de societate, cauza este participarea fiecărui asociat la rezultatele activității comerciale desfășurate în comun, adică obținerea beneficiilor și împărțirea lor. Deoarece împărțirea beneficiilor este scopul urmărit de fiecare asociat
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
beneficiilor să revină unuia dintre asociați (clauza leonină), și deci va fi lovit de nulitate. Potrivit dreptului comun, cauza contractului de societate trebuie să fie licită și morală, adică să nu încalce ordinea publică și bunele moravuri - art. 968 cod civil. Finalitatea contractului de societate și caracterul plurilateral al contractului determină anumite particularități privind efectele nulității. Consimțământul și capacitatea părților sunt condiții esențiale ale contractului care are un caracter personal și trebuie raportate la fiecare asociat. Caracterul personal are consecințe asupra
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
fi înmatriculată. Clauzele contractului materializează voința asociaților privind constituirea societății. Acest fapt este atestat prin semnarea contractului de către toți asociații care participă la încheierea acestuia, sau, în caz de subscripție publică, de către fondatori. Părțile contractante se determină potrivit principiilor dreptului civil referitoare la identificarea persoanelor fizice și juridice. În cazul persoanelor fizice, în contract trebuie să se prevadă numele, prenumele, locul și data nașterii, domiciliul și cetățenia asociaților. În cazul persoanelor juridice trebuie să se arate denumirea, sediul și naționalitatea persoanei
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
societății reprezintă o înțelegere a asociaților. Obiectul statutului îl constituie stabilirea regulilor de organizare, conducere și funcționare a societății. Întrucât statutul societății este o convenție, înseamnă că pentru validarea sa trebuie să fie îndeplinite condițiile cerute de art. 948 cod civil (consimțământ, obiect, cauză). Statutul trebuie să se încheie ca și contractul de societate în formă autentică (art. 5 alin. 5 din Legea nr. 31/1990). Forma autentică cerută de lege are aceleași rațiuni ca și cele care justifică forma autentică
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
pe care și-o asumă fiecare asociat de a aduce în societate un anumit bun, o valoare patrimonială. Aportul poate avea ca obiect orice bun cu valoare economică a asociatului, care prezintă interes pentru activitatea societății. Potrivit art. 1492 cod civil, fiecare asociat trebuie să pună în comun „sau bani sau alte lucruri”. Aportul poate fi în numerar sau în natură. a) Aportul în numerar are ca obiect o sumă de bani pe care asociatul se obligă să o transmită societății
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]