6,563 matches
-
răspunsuri gata făcute, cu banalități și cu formule „passe-partout”. Nu se mai poate citi Biblia la fel cum se merge într-un „fast-food” pentru a consuma mâncare gata pregătită, omogenizată și standardizată, care nu variază nici în funcție de sezon, nici de climă, nici de țară, nici de latitudini. Biblia nu oferă răspunsuri „de-a gata” la întrebări gata omologate. Cere o oarecare distanță, „distanța critică” ce permite vederea lucrurilor dintr-o perspectivă justă. Biblia a fost scrisă cu mult timp în urmă
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
care făcea parte integrantă. Caracterul național-unitar al statului nu trebuie înțeles în mod simplist. Expresia unitate armonică a pământului românesc - remarca Vintilă Mihăilescu - nu-i o simplă vorbă, „ci o realitate pe care o demonstrează modul cum se îmbină relieful, clima, apele, vegetația, zonele de populație, felurile de a trăi, adică elementele geografice, care alcătuiesc o unitate naturală și politică. Dar mai ales relieful comandă această unitate complexă”. Marile regiuni geografice - cu caracteristicile lor - se alătură unele de altele și se
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
rămas părul ud, atunci răcești la sigur, spuse Năstase, ridicîndu-se. Să-ți dau o aspirină. Pantelimon o înghiți supus și goli pe nerăsuflate paharul cu apă. - Mulțumesc, spuse așezând paharul în colțul biroului. - Dar știi, nu s-a împăcat cu clima din Suedia și a plecat mai departe. Mult mai departe... Se pare că s-a stabilit în Uganda... VI După ce ascultă convorbirea înregistrată la magnetofon, Ghibercea întoarse capul și-l întrebă. - De ce i-ai spus că s-a stabilit în
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
și pe care i-ai admirat în prima ta tinerețe au pățit la fel, tu parcă nici nu ai observat că s-a schimbat ceva. Știi bine ce se întâmpla cu animalele care nu se adaptau când se modifica radical clima. Ei bine, tu crezi că nu faci la fel ? De ce să te simți obligată să dai pensii oamenilor de casă, să împarți haine de câte ori ai ocazia, să duci oala madamei Ana, doar ca să n-o trimiți la azil ? Când și
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
de realizare doar dacă sunt realizate în stadiile timpurii ale dezvoltării. Valorile și atitudinile religioase ale părinților sunt factorii care determină direct nivelul nevoii de realizare, în timp ce alți factori acționează indirect: conformația, structura familiei, sistemul sclavagist, statutul ocupațional al părinților, clima. Metoda de măsurare a motivației propusă de McClelland (1951, în McClelland (ed.) 1955), testul aperceptiv tematic, este un test proiectiv, care dezvoltă instrumentul elaborat de Murray, Thematic Apperception Test. Analiza și interpretarea povestirilor pe care subiecții le scriu după ce vizualizează
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
de zile din viața mea făcînd treaba asta!!! Băga-mi-aș... Și nu se poate face nimic?? ? Nu, mai ai un an și o lună, dar să lăsăm asta. Te Întreb... totuși... de ce? De ce? Pentru că e frig și umed, o climă ca În purgatoriu; pentru că la ora 4 fără un sfert după- amiaza, pe cerul jos, un stol de ciori caligrafiază cu litere mărunte același mesaj năucitor: iubite prinț, ai căcat-o - și nici nu vor scrie vreodată altceva; pentru că Ceaușescu
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
țară nouă o viață nouă Burlanele scot un sunet monoton, ninge cu fulgi mari, apoși, care se topesc și curg de pe acoperișuri În șiroaie, și, deși ceasul arată ora 10.35 dimineața, abia dacă poți să vezi ceva În jur - clima nu pare prea impresionată de fenomenele politice din spațiul Carpaților. Stau drept ca un brad, mi se mișcă numai ochii, sînt o santinelă ca la manual (asta pentru că e primul meu serviciu de gardă), dar urmăresc atent toată această forfotă
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
12. Toată treaba asta ar putea fi ceva ca un bal al fantomelor, dacă fantomele ar avea niște organe sexuale active la care să facă referire În mod neașteptat: Răcane, futu-te-n cap, m-ai stropit cu noroi! Dar clima e un inconvenient minor, important e că sîntem liberi, că știrile care se aud sînt din ce În ce mai palpitante, că au Început să circule ziarele, ba chiar s-au născut cîteva ziare noi și se pare că urmează și altele, că televizorul
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
umană, un soldat din gărzile regale de la Palatul Buckingham, ca un exercițiu de voință (sau de stupizenie), din clipa În care sînt plantat de comandantul gărzii și pînă În clipa În care sînt pescuit tot de el. Dar apoi, deși clima nu se schimbă prea mult, se schimbă ziua și ora, e noapte și eu stau sub o streașină, aleile pustii și umede (odată instalat consemnul, toată unitatea se ascunde În dormitoare și nu mai iese de-acolo pînă la șase
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
că atîrnă, și vede trei chipuri zîmbind Îmbujorate. Se uită la noi mijind ochii: — Bă, văd că vă place În armată. Mai aveați un pic și trezeați dormitoarele. Marș În pula mea În formație. Și apoi e iar zi, deși clima tot nu ține cu noi, așa că nu e chiar zi, din biroul comandantului se aude un radio din care se prelinge o muzică neașteptată, Duran Duran nu cîntă, ci flutură un steag enorm cu o gaură enormă În el (Wild
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
gândesc la înălțimi alpine, deși aici muntele urcă doar până la cca 1000 metri. Inaintez mereu și cu cât urc, cu atât vegetația se schimbă mai mult. De fapt, începând de ieri am intrat într-o zonă în care începe schimbarea climei și vegetației mediteraneene cu o climă și vegetație continentală și atlantică în același timp. Alături de pini, acum au apărut brazii și văd din ce în ce mai multe foioase. Si clima se schimbă, aerul cu iz de mare începe să lase loc unui aer
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
muntele urcă doar până la cca 1000 metri. Inaintez mereu și cu cât urc, cu atât vegetația se schimbă mai mult. De fapt, începând de ieri am intrat într-o zonă în care începe schimbarea climei și vegetației mediteraneene cu o climă și vegetație continentală și atlantică în același timp. Alături de pini, acum au apărut brazii și văd din ce în ce mai multe foioase. Si clima se schimbă, aerul cu iz de mare începe să lase loc unui aer mai uscat și mai răcoros. Asta
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
fapt, începând de ieri am intrat într-o zonă în care începe schimbarea climei și vegetației mediteraneene cu o climă și vegetație continentală și atlantică în același timp. Alături de pini, acum au apărut brazii și văd din ce în ce mai multe foioase. Si clima se schimbă, aerul cu iz de mare începe să lase loc unui aer mai uscat și mai răcoros. Asta mă face să mă simt mai bine și să pot menține un ritm mai bun de mers, chiar și în timpul amiezii
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
peisajul montan. După atâtea zile de mărșăluit pe malul mării sau în regiuni învecinate acesteia, acum este rândul să simt pentru prima dată un aer mai uscat și mai răcoros. De aici în continuare sper să am parte de o climă mai blândă. Canicula zilelor prin care am trecut, cu temperaturi de până la 42 de grade, m-a pus la grea încercare și m-a constrâns de mai multe ori să mă opresc, resemnat, în orele amiezii. Căldura este capabilă să
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
mai multe ori să mă opresc, resemnat, în orele amiezii. Căldura este capabilă să te înmoaie complet și să ți se pară totul greu, înclusiv propria respirație. Cred că și temperamentul și modul de viață al oamenilor este condiționat de climă și de formele de relief. Dacă ar trebui să aleg un loc pentru locuit, cu siguranță nu l-aș alege la câmpie, ci la deal sau la munte. Pe drum, ca de obicei, nu prea am văzut pelerini, ci doar
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
altă parte, înțeleg că de aici încolo zona muntoasă, acoperită de păduri în care am intrat mai ales de la Lunas, se cam termină și de acum voi merge mai mult pe platou. Cum am mai spus deja, și vegetația și clima se shimbă, Mediterana lăsând loc de acum Atlanticului. Coborând de la 700 la 300 de metri altitudine, ajung la Boissezon, unde totul este închis. Găsesc totuși un restaurant numit Doi mușchetari, pe malul unui pârâu, unde mănânc o omletă destul de
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
societate democratică (la început o societate democratică excludea sclavii, copii, femeile, doar în societatea romană femeile aveau drepturi egale aspra veniturile financiare, și abia în secolul al douăzecilea s-a admis dreptul femeilor la vot), într-un spațiu cu o climă caldă, cu o religie, în care ființele supranaturale se caracterizau prin corpuri asemănătoare cu acele ale oamenilor, trupurile ființelor supranaturale și ale sportivilor erau perfecte și oamenii îi imitau pe Zei și îi prețuiau pe eroi și sportivi. Aceste întrebări
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
pariu sau la ansamblu de interacțiune cu alți spectatori, care apreciază munca celor ce concurează la fel cum apreciază transpunerea de la arenă spre confruntarea cu alți spectatori. Importanta este cromatica vestimentației sportivilor și a emblemelor și tipul de relație cu clima, alchimiștii au observat că ființele stau în mijlocul apei, pământului și eterului, iar oamenii poartă în ei sângele roșu, căldura. Nu trebuie neglijată relația cu tipul de stadion. Toate tradițiile fac referiri geometrice, numerele guvernează lumea și, sub variantă filozofică, sub
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
sociale, cu înțelesurile majore ale înțelegerii dintre două entități umane, care emit o informație, o percep și îi oferă un sens. Acest mecanism sportiv pornește de la relația cu divinitatea, fie sub formă de Zeu, fie sub formă de hazard (dispoziții, climă, o diagramă a oscilațiilor psihologice, etc.), care presupune trecerea sportivului virtual de la: -o perioadă senzo - motorie până la 2 ani, -către o perioadă de interiorizare, o perioadă fără logică până la 7 ani, -spre o altă perioadă de deducții coerente, până la 12
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
în funcție de țară) se observă în permanentizarea termenilor grecești stadion, ori latinești, amfiteatru, în forma arhitectonică a spațiilor sportive și în emblematica lumii sportive, ce depinde de alte coordonate decât acele ale stadionului grecesc, dar păstrează mereu, chiar în altă Japonia, clima Greciei și a Romei ca mitologia sportivă. Primele semne ale zeilor depind de planete. Sistemul fairplay în acțiunea conflictului sportiv este modern și acoperă lipsa de sacrificați sportivi contemporani, pentru publicul dornic de jertfe eliberatoare pentru privitori. Pentru a deveni
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
în dans, relația cu muzica, costume, măști, scenografie, mărci, sau prohibitive, internaționale, rutiere). Ce reprezintă soarta pentru sportivi? Soarta sportivilor arată cum urcă și coboară întâmplările din viața ființelor întregii lumi, din vremea sclaviei, când în lumea greco-latină, situată sub clima și soarele mediteranean, destinul eroic determina viața sportivilor: „Nu te făli de ești frunte-ntre cei cu avere, Ori prea puternic. De preț numai norocu-i. Doar știi.” (Traducere de Simina Noica, Antologie lirică greacă, Editura Univers, București, 1970, p. 35
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
medio minores, ex utriusque vicinitatis intemperie temperantur, in hisque tantum vitales auras natura dedit incolis carpere). Astfel folosindu-se de aceeași schemă deduce că, de vreme ce în zona IN trăiesc romanii, grecii și barbarii în zona LF, care beneficiază de o climă asemănătoare, există locuitori 27 (antoeci II, 5, 33; hi quos separat a nobis perusta, quos Graeci vocant, similiter ab illis qui inferiorem zonae suae incolunt partem, inter iecta australi gelida separantur). Respinge argumentele absurde ale celor care nu admit existența
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
aceste dezastre. Prin aceste dezastre mama Gaia e ca și cum și-ar face un fel de... igienă de fapt: se scutură, se spală, se purifică cu ajutorul focului. Au apărut deșerturile tot ca un fel de autoigienă. Schimbările majore și dramatice de climă din ultima vreme (ultimii zeci de ani) ne arată că ea nu se simte prea bine. Faptul că avem, în general, această atitudine indiferentă față de mediu, pe care nu îl îngrijim, îl defrișăm, îl poluăm, ne batem joc de el
Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare =. In: Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare by Dan Alexandru Lupu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/545_a_749]
-
zeci de ani) ne arată că ea nu se simte prea bine. Faptul că avem, în general, această atitudine indiferentă față de mediu, pe care nu îl îngrijim, îl defrișăm, îl poluăm, ne batem joc de el duce la schimbările de climă și la aceste dezastre. Mântuitorul nostru Iisus Hristos a intervenit în favoarea noastră la Tatăl Ceresc, căci altfel lucrurile ar fi stat cu siguranță mult mai rău. Ar trebui ca fiecare dintre noi, la nivel individual, să luăm hotărârea să o
Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare =. In: Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare by Dan Alexandru Lupu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/545_a_749]
-
am și niște ore, o inspecție pentru gradul I la care a venit domnul Petre Alexandru, de la Minister. Se vede că, nod cu nod, cam totul era gata de întoarcere. Înapoi, în Basarabia nu se mai putea, poate și din cauza climei deloc temperate a Siberiei care abia ne aștepta iar aici, în Banat, unii spuneau că Tito ar fi fost dispus să pună pe tortul jugoslav bomboana bănățeană. C-o fi că n-o fi, cum o parte din viața noastră
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]