2,821 matches
-
Sabia lui Ștefan-Vodă, Povestea ciocârliei, Cânepa, Babele etc. Basmul popular: Greuceanu, Sarea în bucate, Tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte, Prâslea cel voinic și merele de aur, Aleodor Împărat (colecția Petre Ispirescu) etc. Snoava: Ciclul lui Păcală Poezii ceremoniale. Colinde: Florile dalbe, Sculați gazde, Steaua sus răsare, Am plecat să colindăm, O, ce veste minunată ! Moș Crăciun cu plete dalbe, Trei păstori, Plugușorul. Sorcova. Capra etc. Ghicitori; proverbe Texte din folclorul copiilor (recitative, numărători: Ala, bala, portocala etc.) 2. Creația
ANEXE din 11 august 2015 la Ordinul nr. 4.711/2015 privind aprobarea unor programe şcolare pentru ciclul superior al liceului, filiala vocaţională, profil pedagogic - Anexele 1, 2 şi 3. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265621_a_266950]
-
Sarea în bucate, Tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte, Prâslea cel voinic și merele de aur, Aleodor Împărat (colecția Petre Ispirescu) etc. Snoava: Ciclul lui Păcală Poezii ceremoniale. Colinde: Florile dalbe, Sculați gazde, Steaua sus răsare, Am plecat să colindăm, O, ce veste minunată ! Moș Crăciun cu plete dalbe, Trei păstori, Plugușorul. Sorcova. Capra etc. Ghicitori; proverbe Texte din folclorul copiilor (recitative, numărători: Ala, bala, portocala etc.) 2. Creația cultă Genul epic Se vor studia minimum 5 texte. Fabula: Grigore
ANEXE din 11 august 2015 la Ordinul nr. 4.711/2015 privind aprobarea unor programe şcolare pentru ciclul superior al liceului, filiala vocaţională, profil pedagogic - Anexele 1, 2 şi 3. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265621_a_266950]
-
știut să cred că pleci din sat; De ie și de vâlnic, că te lepezi; De mieii cu surtucul inelat; De performanța iezilor cei repezi. Mi-au fost cu neputință să socot Că vei uita vițeii din toloacă Și codrii colindați de Barbă-Cot, Printre ghindari când nimfele se joacă. Și-atâtor dumitrițe, cum să știu Că nu le mângâi specia fragilă, Când brumărel, ca un poet diliu, Se-nvăluie-n manta de xantofilă. Cum să pricep că nu mai vrei să vezi, Dereticat
Poezie by Gheorghe Azap () [Corola-website/Imaginative/8091_a_9416]
-
Leo Butnaru Oul orfic Colindând coloniile romane tânărul Hristos fredona pasaje din Iliada și Odisseia (cu memoria sa divină atotținătoare-de-minte era imposibil să nu le cunoască pe dinafară) la câte vreun popas cu vreun vârf de ram cu vreun vreasc pe colbul mesopotamian încondeind X
Leo Butnaru by Leo Butnaru () [Corola-website/Imaginative/10368_a_11693]
-
o Biserică Adventista și o Biserică de ziua a 7-a. De cum începe postul Crăciunului, copiii și tinerii încep repetițiile pentru obiceiurile destinate nașterii Mântuitorului și Anului Nou. Copiii mici pleacă cu steaua la colindat până la miezul nopții. Numai fetițele colinda costumate în “Trei Zâne” sau “Trei Crăițe”. Tinerii și adulții colinda toată noaptea costumați în “Trei Crai” și poartă pe cap șepci de carton, înflorate cu staniol în roșu, galben și albastru, halat alb, brâu din tricolor și sabie. Între
Borșa () [Corola-website/Science/296994_a_298323]
-
De cum începe postul Crăciunului, copiii și tinerii încep repetițiile pentru obiceiurile destinate nașterii Mântuitorului și Anului Nou. Copiii mici pleacă cu steaua la colindat până la miezul nopții. Numai fetițele colinda costumate în “Trei Zâne” sau “Trei Crăițe”. Tinerii și adulții colinda toată noaptea costumați în “Trei Crai” și poartă pe cap șepci de carton, înflorate cu staniol în roșu, galben și albastru, halat alb, brâu din tricolor și sabie. Între ei are loc un schimb de replici din care reiese că
Borșa () [Corola-website/Science/296994_a_298323]
-
să plătească lăutarilor și gospodarului care juca Cerbul și, apoi, să-și împartă câștigul. Un alt obicei cunoscut localnicilor din Sticlărie este „Bereza“. În Ajunul Crăciunului, alaiul de băieți merge pe la casele unde sunt fete de măritat pentru a le colinda. Pentru că, printre flăcăi, se află, de regulă, și alesul inimii, fata care primește „Bereza“ se pregătește intens, cu bucate alese, pentru a-și dovedi calitățile de viitoare soție. „Tânăra se pregătește cu mâncare, dar și cu prăjituri. Un moment foarte
Sticlăria, Iași () [Corola-website/Science/301308_a_302637]
-
nu are o pereche surdă. În limba română nu există o literă separată pentru acest sunet, el se notează cu litera U la fel ca și vocala . În cuvinte împrumutate se mai notează și cu litera W. Exemple: "rouă" , "nuiaua" , "colindau" , "western" , "cow-boy" . Apare de asemenea în limbi precum engleza în cuvinte ca "well" (bine) și poloneza, unde se notează cu litera Ł, de exemplu "łódka" (barcă).
Consoană sonantă labiovelară () [Corola-website/Science/300074_a_301403]
-
este gazda unei expoziții imense. World Orchid Conference and Show (WOC) se ține o dată la doi ani, și este cel mai cunoscut și cel mai mare eveniment legat de orhidee din lume. Locațiile acestor evenimente se schimbă permanent, astfel încât ele colindă toată Europa, respectiv toată lumea. Există și numeroși colecționari de obiecte cu orhidee, mai ales timbre, cartele telefonice și ștampile. În ciuda acestei popularități generale, orhideele autohtone (din Europa, dar nu numai) sunt în pericol de dispariție. Orhideele au inspirat numeroase mituri
Orhidee () [Corola-website/Science/300096_a_301425]
-
afinelor , cu întrebuințări multiple în industria alimentară și farmaceutică. Pe cele două versante ale munților ce împrejmuiesc satul spre est și vest, în fiecare dimineață carduri de copii și femei , înarmate cu galeți metalice și desagi din cânepă , urcau și colindau zona extravilan a satului pentru culegerea de afine. Seara târziu, fără curent electric { doar cu un lampas la cantar} Centru de colectare aștepta culegătorii. Circa 50-70 persoane se înghesuiau zilnic, pînă seara târziu , să predea afinele culese. După cântărire fiecare
Horea, Alba () [Corola-website/Science/300245_a_301574]
-
Statutul fiecărui membru al cetei este relevat printr-un semn distinctiv, constând în elemente de port și podoabe specifice. În ajunul Crăciunului, ceața de feciori pornește spre biserică alături de muzicanții dinainte stabiliți, pentru a primi binecuvântarea preotului. Merg apoi să colinde preotul, primarul, dascălii și pădurarii, fetele de măritat, după care începe colindatul fiecărei gospodării. Pe drum de la o casă la alta, ceața merge manifestandu-se zgomotos. La intrarea în casă, colindătorii dau binețe în formule simple și adecvate momentului - "Bună
Porumbacu de Sus, Sibiu () [Corola-website/Science/301727_a_303056]
-
pentru colindat stând pe scaune în jurul mesei, dar și în picioare, pe masa aflându-se darurile pregătite. În casa se cântă 1 - 3 colinde, după natură repertoriului și starea celor din casă, la cererea gazdei sau la inițiativa șefului. După ce colinda și mulțumește gazdei se execută jocul menit a aduce și el o bună dispoziție și sănătate și belșug pentru anul care vine. "Cimitirul Eroilor Români din Primul Război Mondial" este amplasat la hotarul comunei, la 1,5 km de localitate
Porumbacu de Sus, Sibiu () [Corola-website/Science/301727_a_303056]
-
colindelor diferă de la o grupa de colindători la alta. Colindul începe în seara de ajunul Crăciunului. Prima dată pornesc copii mai mici care merg cu “Steaua” sau cu “Craii”. Urmează apoi feciorii mari care trec din casă în casă și colinda numai la casele unde s-a obținut încuviințarea gazdei. După ce colinda în curte sau în casă, colindătorii sunt serviți cu țuică sau vin, primesc colăci, pecina și bani. Cu banii strânși își organizează la căminul cultural, a treia zi de
Plopi, Hunedoara () [Corola-website/Science/300555_a_301884]
-
Maria, naște pe Mesia”", gospodarii îi primesc pe urători și îi cinstesc acum cu bani, dar mai demult îi cinsteau cu mere, nuci și covrigi. Seara mai târziu, ceata feciorilor pornea cu „Turca”, obicei de colindat în care o parte colindă, în timp ce un flăcău joacă acoperit de un covor împodobit cu „cănaci” colorați și sprijinit de o bâtă, terminată cu un „clonț” mobil, care se închide și se deschide la fiecare mișcare. Cel care joacă este însoțit de un alt flăcău
Idicel-Pădure, Mureș () [Corola-website/Science/300584_a_301913]
-
și începe din nou jocul. După ce colindătorii turcii sunt cinstiți cu „jinars” (țuică de prune) și cozonac, iar „chizeșul” (organizatorul jocului) cu bani, alaiul pleacă chemat de sunetul unui „bucin”. Însurații și nevestele formează cete mixte de colindători și își colindă neamurile, prietenii și preotul satului. Poezia colinzilor este cu precădere religioasă, cântând Nașterea și Botezul Domnului, mai ales fiind o localitate de ciobani și păstori, existând și o temă laică a celor „trei păstori” care uneori împletesc cunună de flori
Idicel-Pădure, Mureș () [Corola-website/Science/300584_a_301913]
-
din cofă, simbol al apei Iordanului, unde a fost botezat Mântuitorul. La Bobotează serbarea se concentrează mai mult în jurul bisericii, de unde alaiul de creștini în frunte cu preotul ies ca sa sfințească apa, țarina și satul, după care încă se mai colindă și se mai petrece la casa fiecăruia sau la casa jocului ca: "„La nunta ce s-a întâmplat în Gana Galilei...”". Această perioadă destul de lungă a sărbătorilor de iarnă este un moment prielnic pentru o mai bună cunoaștere a celor
Idicel-Pădure, Mureș () [Corola-website/Science/300584_a_301913]
-
în timp ce rostesc o serie de cuvinte care redau dorința de noroc și prosperitate în toate în noul an care urma să vină. La Paști se făceau și de fac ouă roșii, culoarea roșie simbolizînd sângele Mântuitorului. Și în Somușca copiii colindă în dimineața Paștelui vestind Învierea Mântuitorului. În Somușca ouăle „se scriu” nu la Paști, ci o săptămână mai târziu, la Dumunica Albă. Tehnica folosită este și ea specifică, în sensul că ceara topită nu se așterne direct pe suprafața oului
Somușca, Bacău () [Corola-website/Science/300701_a_302030]
-
corinzi” cei mai tineri învață colindele de la vârstnici, acordându-se o atenție deosebită cunoașterii perfecte a textului și a melodiei. Colindele se mai pot învăța și în șezători, dar numai după apariția „crucilor” de grâu pe câmp, deoarece dacă se colindă înainte de seceriș, se face ciumă în bucate. Pe măsură ce se apropie sărbătorile, strângerile de corinzi se fac tot mai dese și la ele participă numai bărbații. La începutul postului femeile spală vasele cu leșie, iar în perioada celor câteva săptămâni, nimeni
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
importante din viața omului - naștere, nuntă, înmormântare - și la diferite date din calendar, în special la cele două mari sărbători: Paștele - impistritul ouălor, binecuvântarea bucatelor de la Slujba de Înviere - și cele de iarnă, respectiv de Crăciun și de Anul Nou - colinda; clopoțelul; buhaiul; jocurile cu măști; capra și cerbul; ursul; moșul și baba; mirele și mireasa; semănatul; teatrul popular; steaua, multe din acestea, datorită acurateții filonului de folclor autentic, înregistrate și aflate de ani buni în arhivele unor televiziuni din țară
Comuna Fundu Moldovei, Suceava () [Corola-website/Science/301956_a_303285]
-
franceză, în seara de Sf. Martin, copiii cântă acest cântec: ˝Sf Martin <br> Bea vin <br> Pe strada Capucini. <br> De cinstit a cinstit, <br> Dar n-a mai plătit. <br> Afară a fost dat <br> Cu mătura alungat˝<br> colindând pe stradă, cu un felinar în formă de cap de om, scobit într-o sfeclă de zahăr. Cu această ocazie lumea le oferă un folard și o portocală și este organizat concursul celui mai frumos felinar. Acest mod de a
Martin de Tours () [Corola-website/Science/299681_a_301010]
-
fiind imaginat ca profet-aburariu („suflet”, „spirit”, „duh blând”), parcă „teleghidat” de zeița Clio, de spiritul justițiar al istoriei românești, peste pământurile țării, peste apele țării, spre a nu se altera pe undeva puritatea și demnitatea națiunii noastre: "Stafia lui Bălcescu colindă blând prin țară, / primarii de județe să știe că e ea. / Ne dă ocol de-atâta și de atâta vreme, / și parcă s-ar întoarce, și parcă ar pleca;" ori se întreabă asupra celor ce sunt de făcut, bineînțeles, creștinește
Adrian Păunescu () [Corola-website/Science/298514_a_299843]
-
țară, în comuna Dăbuleni, județul Dolj, într-o familie cu noua copii, Gil fiind cel mai mic. La 14 ani și-a luat fratele cel mare și a plecat la Craiova, la școala de meserii, unde a devenit strungar. A colindat toată țara cu Cenaclul Flacăra și cu „Serbările Scânteii Tineretului“. Un coleg de muncă era un mare iubitor de muzică neagră și i-a insuflat viitorului solist pasiunea pentru Ray Charles, care a devenit în scurt timp idolul sau. Gil
Gil Dobrică () [Corola-website/Science/307017_a_308346]
-
încoronat co-țar cu fratele său vitreg, Ivan al V-lea, dar puterea era în mâinile surorii lor, Sofia. Sofia a domnit ca regent, în vreme ce regentul Petru primea permisiunea doar să se joace jocuri de război cu prietenii săi sau să colinde prin cartierele străinilor din Moscova. De foarte tânăr, Petru s-a arătat interesat de tacticile și tehnologiile militare occidentale, în special de industria militară, artilerie, navigație și construcția de corăbii. În 1689, folosindu-se de soldații pe care îi antrenase
Istoria militară a Imperiului Rus () [Corola-website/Science/307333_a_308662]
-
revoluția din decembrie 1989. În perioada 1989-1990 a fost asistent la Facultatea de Teologie din Sibiu. Memorialistul Cicerone Ionițoiu a declarat într-un interviu că l-a întâlnit înainte de 1988 pe la Versoix, unde acesta fusese trimis de Securitate să-l colinde pe regele Mihai. A fost preot necăsătorit în Pojorta-Făgăraș, între anii 1974-1975, apoi muzeograf și preot la Catedrala Încoronării din Alba Iulia, între anii 1975-1982. În data de 17 februarie 1990 a fost tuns în monahism și hirotesit arhimandrit. A
Serafim Joantă () [Corola-website/Science/308646_a_309975]
-
s-a născut la Rio Cuarto, Argentina, la Noiembrie 1946. În 1960, la vârsta de 13 ani, participă la un Concurs de Pictură pe malul fluviului Rio Cuarto. Acolo obține Premiul Întâi, și începe să colinde drumurile artei plastice. A absolvit Școală de Arte „Libero Pierini” la Rio Cuarto în 1964, după care s-a perfecționat în pictură la Școala de Arte „Dr. Figueroa Alcorta” din orașul Cordoba, Argentina. Maeștrüai culorii precum artiștii Jorge Horacio Cordova
Julio Ducuron () [Corola-website/Science/308065_a_309394]