9,252 matches
-
îl tachină Gabi! Râdeau toți trei cu voie bună, fără grijile zilei de mâine. Opriră mașina în fața unui Motel cochet, aflat în afara orașului, în vecinătatea unei pădurici, de unde adia o boare răcoroasă. Motelul avea o terasă frumoasă, cu umbrele viu colorate, iar mesele erau ocupate aproape toate, căldura i-a izgonit pe mulți din oraș, să caute răcoarea și liniștea. Era o ambianță plăcută, de drag să petreci aici cât mai mult timp. Găsiră imediat o masă, iar ospătarul veni prompt
EP.19 de LUCHY LUCIA în ediţia nr. 1961 din 14 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378432_a_379761]
-
al vieții geam. Iar în muzica divină Și prin coruri îngerești Atingeam cu ochii cerul Și pluteam ca prin povești. Se vedea un soare mare Ce era numai al meu, Iar înaltul îl gustam De pe-un braț de curcubeu. Colorat aveam și gustul Și privirea colorată, Colorat curgea seninul Peste clipa mea curată. Vai, ce zi, parcă-i poveste, Am un cer numai al meu Și plutesc pe norii albi Ajungând unde vreau eu! Am ajuns ușor pe mări Și
ÎNCĂ POT VISA de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 1961 din 14 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378477_a_379806]
-
divină Și prin coruri îngerești Atingeam cu ochii cerul Și pluteam ca prin povești. Se vedea un soare mare Ce era numai al meu, Iar înaltul îl gustam De pe-un braț de curcubeu. Colorat aveam și gustul Și privirea colorată, Colorat curgea seninul Peste clipa mea curată. Vai, ce zi, parcă-i poveste, Am un cer numai al meu Și plutesc pe norii albi Ajungând unde vreau eu! Am ajuns ușor pe mări Și prin codri ce-aveau glas, Am
ÎNCĂ POT VISA de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 1961 din 14 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378477_a_379806]
-
Și prin coruri îngerești Atingeam cu ochii cerul Și pluteam ca prin povești. Se vedea un soare mare Ce era numai al meu, Iar înaltul îl gustam De pe-un braț de curcubeu. Colorat aveam și gustul Și privirea colorată, Colorat curgea seninul Peste clipa mea curată. Vai, ce zi, parcă-i poveste, Am un cer numai al meu Și plutesc pe norii albi Ajungând unde vreau eu! Am ajuns ușor pe mări Și prin codri ce-aveau glas, Am intrat
ÎNCĂ POT VISA de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 1961 din 14 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378477_a_379806]
-
și am văzut un grup de îngeri, stând în jurul patului fratelui meu mai mic. Eram atentă, altfel n-aș fi putut auzi vocile lor. Purtau veșminte lungi, vaporoase, de diverse culori pale. Părul le ajungea până la umeri și era diferit colorat, blond, roșcat și brun închis. Nu aveau aripi. La picioarele patului fratelui meu Mircea, puțin mai la o parte stătea o ființă cerească. În mâna dreaptă purta o lumânare aprinsă. L-am recunoscut a fi îngerul meu păzitor” - Maica Alexandra
PICURI DE ÎNȚELEPCIUNE, ARTICOL DE PREOT ILIE BUCUR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1911 din 25 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378542_a_379871]
-
alb care-l purtăm, De a ne duce pașii, spre a ne slobozi Într-un etern de alb...și-n alb îl lepădam. E-atâta alb cu noi, în noi...ce albi suntem ! Cuprinși de frenezia vieții milenara, Din vise colorate, cum vrem ori cum putem, Ne coborâm încet pe-aceeași scară De a urca în alb... ÎN ALB ... 16 ian 2016 Mara Emerraldi Referință Bibliografica: ÎN ALB / Mara Emerraldi : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1842, Anul VI, 16 ianuarie
IN ALB de MARA EMERRALDI în ediţia nr. 1842 din 16 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378588_a_379917]
-
la dialog. Frumusețea sensuală și estetică permite temelor ușor metaforice să răzbată din obiectele simple și obișnuite, atât de familiare nouă. Aceași atmosferă sărbătorească, dorința de mai bine și încredere în zilele care vor veni exultă cu vigoare din desenul colorat al pictorului Lipa Natanson. Realitatea existentă, dar și o discretă combinație de idealism și abstract expresionist sugerează vis și speranță în lumea aparent vulnerabilă în care trăim. Andi Ceaușu, cunoscut îndeobște pentru caricaturile sale satirice, devine de astă dată nostalgic
URĂRI PRIETENEŞTI DE LA PICTORI de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378606_a_379935]
-
Autorului Într-o zi, m-am trezit zâmbind de fericire, Fredonam melodii de iubire, gândind la tine, Ți-am trimis un sărut direct pe buzele tale, Și multe versuri de iubire, scrise pe petale. Petalele erau parfumate, de la o super-floare, Colorate și exprimau o anumită candoare, Pe care am sesizat-o la tine cu multă ardoare, În dragoste, iubire, speranță și mult soare. Îți vorbeam de plăcuta ta voce, cea cristalină, Care-mi transmite cuvinte dulci și mă alină, Despre iubirea
UN ZÂMBET DE FERICIRE de ILIE POPESCU în ediţia nr. 1966 din 19 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378870_a_380199]
-
prea frumos era totul ca să fie adevărat! Duminica a fost zi pentru pregătiri, începea doar anul școlar. Ionuț era tare mândru de uniforma lui de șoim și de gentuță, iar buni i-a pus într-un săculeț de pânză creioanele colorate, plastilina, acuarelele , caiețelul de desen, totul era pregătit, doar să vină mâine. - Mami, dar trebuie să iau și ceva de mâncare? Doar nu o să stau acolo flămând. - Sigur, puiule, și aici este ca și la grădinița noastră, doar că sunteți
de LUCHY LUCIA în ediţia nr. 1964 din 17 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378849_a_380178]
-
apoi își pune la încărcat steluța de la cercel pentru ziua de mâine”. În placheta “lacrimi cu trenă”, poeta aduce nostalgiile copilăriei pe lângă “caleașca bunicului” prin “meandrele vieții”. Un“tren cu amintiri” călătorește în inefabil, aici vocabularul se îmblânzește, sunt “încondeieri colorate de îngeri ascultători” și o frumoasă poezie de dragoste liceană, “erai tot numai flori de primăvară/ te-ai strecurat cu tot cu cer/ printre paginile manualelor de liceu”...( pietrificarea unui sentiment) Spre final, sub titlul “nestematele sacrificiului", într-o etapă bilanțieră a
CARTEA DE IDENTITATE A PRIVIGHETORII- CECILIA MOLDOVAN de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1955 din 08 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/379104_a_380433]
-
Iago, îl respect dacă-i gay, nu-l iubesc, Cineva amintea de Arghezi, „făcu din zdrențe muguri și coroane”, Ura, aplaudă cucuveaua, iar eu luai mărgăritare și le pierdui printre cotețe. Ce oroare. Un șir întreg de jucători de bile colorate, Biluțe mai rotunde și mai sparte, Tăcere, suntem în sanctuarul politeții, Nu înjurați, scuipatul interzis, dar eu am guturai, Pot să strănut? Junona spune - quo usque patientia nostra? Adică , mai putem răbda acest păun prea înfoiat? Eu mă retrag, plec
ANI ROMANI de BORIS MEHR în ediţia nr. 2007 din 29 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379883_a_381212]
-
al cocoșilor. Dimineața grădina semănă cu-n mic paradis. Parfumată liniștea vestește răsăritul de soare. Peticul de iarbă e umed de-o boare de rouă. O răcoare verde îmi mângăie tălpile goale. Îmi cresc rădăcini cu viteza luminii. Am așteptări colorate. Zece pași înainte până la crăițe. Alți zece înapoi până la crini. Crăițele îmi zâmbesc. Crinii nu se uită niciodată la mine. Ei se uită spre cer. Pesemne fac rugăciunea de dimineață. Îmi umplu plămânii cu-arome florale. Miresmele-s tari. Rozmarinul
CANICULĂ de DORINA STOICA în ediţia nr. 1672 din 30 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379925_a_381254]
-
creau o stare de îmi venea să adorm pe muchia dealului, de acolo de unde priveam în vale neclintit, în fiecare zi. Mă așezam în câte un loc și priveam la vale și rar mă mai mutam în alt loc. Coțofenele colorate care fâlfâiau prin preajmă, de la o vreme mă însoțeau, aproape domesticite. Începusem să-l suport cu mai multă răbdare și pe moș Bursuc. Uneori chiar îl compătimeam atunci când se plângea de suferințele lui din cauza reumatismului. Stăteam mult la palavre, ne
PUTEREA RAZEI ALBASTRE (3A) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1944 din 27 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379948_a_381277]
-
contra drogurilor și drogaților, în care aproape 2.000 de suspecți au fost uciși, mai mult sau mai putin legal, de polițiști sau de „escadroane ale morții” formate din rândul populației și încurajate de șeful statului. Limbajul lui este foarte colorat: „Am citit condamnarea UE și le răspund: duceți-vă dracului". El l-a numit pe Barack Obama „fiu de cățea", pe secretarul general al ONU Ban Ki-moon l-a numit „tâmpit", pe Papă de la Romă „fiu de târfa", iar pe
DRAGI PĂMÂNTENI, A TRECUT ŞI 2016 ! de VIOREL BAETU în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379954_a_381283]
-
sau vreo mamă cu cărucior. Dacă se ivea vreun loc liber, se găsea câte un bărbat politicos care să-ți indice discret șansa de a-ți odihni picioarele obosite. M-am uitat cu plăcere la stilul lor vestimentar, mult mai colorat și mai lejer ca al nostru. Am retrăit bucuria de a renunța, pentru câteva zile, la ciorapi, scurtă, jerseu...Eram iar cu picioarele goale, într-un tricou, ca-n zilele unui august târziu. Pe țărmul Mediteranei, oamenii erau la plajă
SPANIA, ÎN OCTOMBRIE de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 2130 din 30 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379989_a_381318]
-
meu...de haine! Am zâmbit, gândindu-mă că unii se uită la fotografii, în aceste zile de relaxare. Eu îmi treceam viața în revistă...cu hainele mele. Mi-am găsit zeci de costumașe: de vară, de toamnă-iarnă, de primăvară, bluzițe colorate sau uni, fuste lungi, scurte, pantaloni, cele mai multe haine de gală (așa îi plăcea lui ex...”ținute bussines!”). Mi-am găsit costumașul de la întâlnirea de 20 de ani, de când am terminat liceul. Atunci lucram la ISJ, dar aveam tocmai în acele
ALBUMUL DE HAINE de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 2300 din 18 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379991_a_381320]
-
uneori preț de un crin în deșert. Alteori nu pe piatră ci pe un perete de gheață îmi par atârnate poemele, ca tablouri pironite și gheața se topește sub sensibilitatea fiecărui vers, în spatele poeziei se deschide un univers nebănuit, viu, colorat, cu multă lumină. Deșertul roșu tremurând sub lună sub ape Fâsâind sub poalele zeiței Mângâindu-I gleznele spumoase Sparte de discul auriu căzut în uitare Lumina răspăndea un cal zglobiu Și iubit Departe Argintul din spatele Oglinzilor de piatră dezvăluie din
UN RUBIN, CA UN TRON URIAŞ de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1720 din 16 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381879_a_383208]
-
care te emoționează, îți dă fiori... Doar un croncănit de pasăre și plăsmuirile poetului... Bacovia făcea o mărturisire cu referire directă la o trăsătură importantă a operei sale, anume muzicalitatea: „Îmi place mult vioara. Melodiile au avut pentru mine influență colorată. Întâi am făcut muzică și după strunele vioarei am scris versuri. Fie după note, fie după urechea sufletului, acest instrument m-a însoțit cu credință până azi”. Poate în acest mod a realizat tehnica bacoviană a versului cu ritmul lui
BACOVIA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1720 din 16 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381885_a_383214]
-
nor Iar ceață răzbate, fetele noastre crude. Nimic consolator nu se vede din pâcla Monștrii se adună peste gând Pământul dansează peste pământ Natură ne mai încântă ochiul, dar e nuda. Locuim în zile de ambra întunecată Ploua cu iluzii colorate-n huma Soarele ne mistuie și șterge cu o gumă Purul adevăr, aureola beata. Iluzii! Timpul este tern și totul Poate fi cântărit, măsurat, adăugat în file Ființă noastră o reușită-n sine Este aleasă, tăblița și chivotul. Așa ceva, așa ceva
SA TRAITI de PETRU JIPA în ediţia nr. 1935 din 18 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381956_a_383285]
-
de pădure cu frunze aurii, Unde în nopțile cu luna sunt ploi de mii de stele, În așteptarea răsăritului puterii de-a iubi. În spatele palatului este o grădină fermecata Cu păsări, fluturi, gaze care își vorbesc Câteodată prevestind în roua colorată Miracolul iubirii în care eu mă regăsesc. În sala balului de-odinioara Un candelabru cu idealuri și minuni, Alege dintru zori și până-n seară Oamenii răi de oamenii aceia buni Iar florile când înfloresc scriu poezii, În rime colorate din
PALATUL MEU de SILVANA ANDRADA în ediţia nr. 1927 din 10 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381963_a_383292]
-
roua colorată Miracolul iubirii în care eu mă regăsesc. În sala balului de-odinioara Un candelabru cu idealuri și minuni, Alege dintru zori și până-n seară Oamenii răi de oamenii aceia buni Iar florile când înfloresc scriu poezii, În rime colorate din ale lor petale Scriu despre sentimente împlinite în oamenii cei vii Și despre cum să-ți împlinești a vietii cale. Dar dacă vreau să ies, să plec de la palat Pe porțile prea mari ce scârțâie cu melodie Voi fi
PALATUL MEU de SILVANA ANDRADA în ediţia nr. 1927 din 10 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381963_a_383292]
-
și ne-am îndreptat spre orașul Evenes înșiruit ca mai toate localitățile norvegiene, pe malul fiordului și sub munții care străjuiau întinderea de apă de o parte și de alta. Ca peste tot, case joase, cu maximum două etaje, viu colorate, majoritatea cu scândură pe exterior. Temeliile erau în general bucăți mari de granit puse una peste alta. Rar descopereai o temelie din beton. Totul aici este doar stâncă de granit. Nu m-a impresionat ca oraș. Erau doar case neîngrădite
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1442 din 12 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/382040_a_383369]
-
pe ninsoare și la o temperatură negativă de -1,5 grade, drumul de întoarcere a fost pe o vreme însorită și călduroasă, chiar dacă afară nu erau mai mult de cinci grade. Satele erau mai dese, casele mai modeste, la fel de viu colorate, unele chiar frumoase și mari după posibilitățile financiare ale proprietarilor. În curând după ce am trecut printr-un nou oraș numit Stokmarknes ce avea și un aeroport pentru avioane de mici dimensiuni și ceva industrie, am trecut peste fiordul Boroysundet pe
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1442 din 12 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/382040_a_383369]
-
de vis. Rămaseră prieteni și după ce familia lui Renn părăsi Bostonul și în fecare an de sărbătorile de iarnă se întâlneau acolo. Mergeau la schi, frigeau grătare, făceau bezele și torturi de ciocolată pe care copiii le decorau cu bomboane colorate. Renn îi considera pe copiii familiei Thomson ca frații ei. Împodobeau brazi enormi, cântau colinde și în noaptea de Crăciun mergeau la biserică. Totul era un vis perfect; până în momentul în care Nick trecea și el în vizită. Nu stătea
PĂCATE DE CARMEN SUISSA de CARMEN SUISSA în ediţia nr. 2278 din 27 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380403_a_381732]
-
creat-o în clasa a doua primară în care îmi exprimăm sentimentele față de scatiul ținut de tată în clădirea afacerii. Scatiul intrase pe ușă larg deschisă și a rămas acolo pentru un timp. Îl hrăneam. Mi-era drag. Era frumos, colorat. M-a durut mult când a plecat (zburat) în lume. Parte din acea poezie se regăsește în poezia COPILĂRIE din volumul ETERNITATEA: “Dar eu mă mândream/De nouă atitudine/Dădusem drumul scatiului/Adus de tată/ Ce bucurie cu acel ciripit
UN POET AL ETERNITATII de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1844 din 18 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380418_a_381747]