7,605 matches
-
uităm că, uneori, tocmai constrângerile vieții, la nivel personal, cât și obligațiile istoriei, la nivel instituțional, sunt acelea care permit această flexibilitate. Este îndeajuns să ne gândim la impactul pe care l-a avut, din punct de vedere lingvistic și comportamental, revoluția franceză și suprimările și ce impact ar putea avea actuala criză economică asupra multor instituții. Dacă e adevărat că trebuie să avem grijă de instituțiile în care viețuim, nu trebuie să ne fixăm pe carismă, lăsându-ne antrenați într-
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
ntrevederea, completat de persoana interogata, culege r(spunsuri la (ntreb(ri. (n afar( de (ntreb(rile ce cuprind caracteristicile socio-demografice ale persoanei (dată na(terii, locul, profesia etc.), r(spunsurile con(în (n mod general fie sinteze, fie generaliz(ri comportamentale, atitudinale, fie povestiri detaliate a unor evenimente trecute. (n primul caz, persoana interogata exprim( punctul de vedere general asupra comportamentului sau atitudinilor care îi sînt, în mod normal, proprii: "V( place s( merge(i la muzeu?". R(spuns: Da, nu
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
este dispus să facă accesibile și compatibile resursele proprii în contact cu diversitatea celuilalt. Tocmai de aceea experiența interpersonală este fundamentală pentru a înțelege că fiecare persoană folosește ceea ce ea preferă mai mult din propria-i personalitate, în exprimările sale comportamentale conștiente și în modalitățile sale obișnuite de a fi. Totodată este și o ocazie bună pentru a putea observa cum celălalt «privește» atunci când «nu se uită»: de fapt, ceea ce el nu percepe despre sine însuși este cunoscut celorlalți, mai ales
Secretul fericirii în viaţa consacrată : însemnări psihologice şi metodice by Giuseppe Crea () [Corola-publishinghouse/Science/101008_a_102300]
-
de democrație și economia de piață, supraviețuirea unei mentalități comuniste" Funcționarea unui sistem este susținută de mentalități specifice. Schimbările sociale majore se confruntă, inevitabil, cu obstacolul mentalităților generate de fostele structuri și cu lipsa mentalităților care să susțină atitudinal și comportamental noul sistem instituțional. Invocarea vechilor mentalități pentru a explica dificultățile schimbării este o schemă explicativă extrem de comodă, prezentând un grad intuitiv de credibilitate. Ea absoarbe incertitudinea, îndoielile și criticile față de opțiunile strategice care nu produc rezultatele așteptate. Invocarea „rămășițelor vechii
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
timp și un pattern de a trata România tot mai agresiv critic. Diferiții funcționari occidentali, paradigmatici fiind baroneasa Emma Nicholson și fostul ambasador al SUA, Michael Guest, atacă insistent România pe diferitele teme care sugerează eșecuri ale tranziției cu origine comportamentală: instituții pentru copiii abandonați, adopțiile internaționale, corupția, dependența politică a justiției. Când o temă este epuizată prin lămurire sau uzură, apare o altă temă într-un ciclu care pare fără sfârșit. Strategia poate fi interpretată în două perspective diferite - una
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
piață și economia „de pradă”" Sociologia clasică, având ca obiect societăți relativ bine structurate, a tins să considere că un sistem este caracterizat de o singură structură. Fiecare sistem social are o structură care se cristalizează în norme, reguli, modele comportamentale, instituții. În cazul societăților în tranziție, strategia de schimbare reprezintă nucleul normativ al structurii, care urmează a fi construit în timp, împingând realitatea socială într-o direcție structurală anume. Un sistem social complex nu este caracterizat însă printr-o singură
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
Cînd reflectează asupra marilor probleme ale societății, asupra religiilor mondiale și mișcărilor sociale, el are de fapt în atenție diverse categorii de mulțimi. Și ce rol mai are sociologia aici? Doar acela al unei psihologii aplicate: "Căci ocupîndu-se de actele comportamentale ale oamenilor în societate, sociologia nu poate fi decît psihologie aplicată. Strict vorbind, nu există decît două științe: psihologia pură și cea aplicată și știința naturii"357. Asta e limpede. Psihologia nu e o disciplină care împarte tortul adevărului cu
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
a fost vizibilă prin „vârtejul mulțimii răsculate”; revoluția a fost (din 22 decembrie) și un fel de „transă” copleșitoare: Petre Roman mărturisește că el însuși vorbea ca un „automat”, ca un posedat, că respectivele zile incendiare îi induseseră o programare comportamentală și un romantism revoluționar (p. 113). El neagă și invalidează teoria complotului, justificând astfel: „Revoluția noastră s-a făcut din mers, pas cu pas, și a fost ca atare plină de șovăieli și de aproximații. Trebuie totuși să admitem că
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
Ceaușescu de a-i reprima brutal pe manifestanți. În final, lucrarea Armata română în revoluția din decembrie 1989 recunoaște parțial și posibilele erori ale Armatei de după 22 decembrie 1989, trupele MApN nefiind antrenate pentru lupta de stradă, sau admite labilitatea comportamentală a unor militari care, în majoritatea lor, erau soldați în termen, cu o minimă instrucție, nepregătiți psihic pentru o revoluție, fiind siliți să se adapteze din mers la așa-numita luptă de gherilă. Dar încheierea se dorește a fi totuși
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
HERMIN a fost proiectat ca un model macroeconometric, compus din patru sectoare: industria prelucrătoare (sector producător de bunuri comercializabile, în principal), sectorul servicii de piață (sector producător de bunuri necomercializabile, în principal), agricultura și sectorul serviciilor guvernamentale (sau nonpiață). Modelarea comportamentală este concentrată în principal asupra industriei prelucrătoare și asupra serviciilor de piață, agricultura și sectorul serviciilor guvernamentale fiind descrise prin modele mai simple. Inițial, modelul a fost proiectat să analizeze comportamentul țărilor beneficiare ale fondului de coeziune: Grecia, Irlanda, Portugalia
Finanțarea proiectelor europene by Lilian ONESCU,Daniela FLORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/200_a_150]
-
Primele modele HERMIN au fost calibrate pe baza unor serii anuale de date, pe durata a cinci șase ani la rând. Nu a existat intenția de a extinde în trecut acest orizont de timp, deoarece ar fi fost afectat cadrul comportamental al modelului, luând în considerare datele pentru câteva dintre țările beneficiare ale fondului de coeziune, înainte de momentul aderării acestora (1985). În cazul țărilor foste candidate, la momentul construcției inițiale a modelelor, nu existau date disponibile pentru mai mult de cinci-șase
Finanțarea proiectelor europene by Lilian ONESCU,Daniela FLORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/200_a_150]
-
construcției inițiale a modelelor, nu existau date disponibile pentru mai mult de cinci-șase ani (până în 1997). În versiunile ulterioare, orizontul de timp al datelor s-a extins considerabil, permițând obținerea de rezultate econometrice mai consistente pentru coeficienții utilizați în ecuațiile comportamentale. În cazul României, setul de date acoperă perioada 1990-2003. footnote>, cum ar fi cele referitoare la capital și tipuri de investiții (investiții în infrastructură, mașini și echipamente etc.). Un alt studiu, fundamentat de această dată pe tehnica de analiză și
Finanțarea proiectelor europene by Lilian ONESCU,Daniela FLORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/200_a_150]
-
comportamentul salariilor și prețurilor în cadrul modelului era explicat prin ipotezele modelului scandinav (Lindbeck, 1979)<footnote Assar Lindbeck, The European Social Model: Lessons for Developing Countries, ERD Working Paper Series No. 11, Economics and Research Department, May 2002. footnote>, urmând tipul comportamental al unei economii deschise, de mărime mică. Chiar dacă raportul capital-muncă este dinamic, ca și cotele veniturilor factorilor, există dovezi privind convergența cu ipotezele modelului scandinav atât în cazul țărilor din aria de acțiune a Fondului de Coeziune, cât și în
Finanțarea proiectelor europene by Lilian ONESCU,Daniela FLORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/200_a_150]
-
de eșantionare: s-a folosit metoda cotelor, adică o alegere rațională a întreprinderilor, urmărindu-se obținerea la nivelul eșantionului a unei structuri identice structurii colectivității cercetate, în funcție de domeniul de activitate și dimensiunea firmei (după numărul de salariați). Descrierea chestionarului: întrebări comportamentale, legate de modul de acțiune pe diferitele piețe, de relația cu furnizorii, cu angajații etc. întrebări de atitudine; întrebări de identificare. Din punct de vedere al tipului întrebărilor din chestionar, acestea au fost întrebări închise (persoana nu poate răspunde decât
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
confecții, de încălțăminte se confruntă cu dinamismul atitudinii, care determină, la rândul său, schimbarea stilurilor de viață<footnote Costinel Dobre, op. cit., p. 37. footnote>). Atitudinea are trei componente: cognitivă, afectivă, conativă (intențională<footnote Jim Blythe, op. cit., p. 90. footnote> sau comportamentală<footnote Ștefan Prutianu, Corneliu Munteanu, Cezar Caluschi, Inteligența marketing plus, Editura Polirom, Iași, 1998, p. 332. footnote>); altfel spus, dimensiunile atitudinii sunt: rațională, emoțională și decizională. Dimensiunea rațională constă în ansamblul cunoștințelor, convingerilor, informațiilor (referitoare la preț, funcționalitate, economicitate, durabilitate
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
Factorii psihologici (partea a IV-a) 7.1. Învățarea 7.2. Personalitatea Obiective: După parcurgerea acestui capitol, veți putea: • defini noțiunile de învățare și personalitate; • înțelege rolul învățării și personalității în luarea deciziei de cumpărare și consum. Cuvinte-cheie: învățare, teorii comportamentale, teorii cognitive, intuiție, asociere, personalitate, trebuințe. 7.1. Învățarea Comportamentul consumatorului este bazat, în mare măsură, pe procesul de învățare. Preferințele și obiceiurile consumatorului, care îi influențează în mod hotărâtor luarea deciziei de cumpărare, sunt rezultatul învățării precedente. Învățarea este
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
la baza mecanismului perceptual și al motivației consumatorului de a cumpăra sau nu un anumit produs sau serviciu și reprezintă ,,o schimbare observabilă sau neobservabilă în comportamentul unui consumator, datorată efectelor experienței, care conduce la creșterea probabilității ca un act comportamental să fie repetat”.<footnote Iacob Cătoiu, Nicolae Teodorescu, op. cit., p. 93. footnote> Prin urmare, tot ceea ce nu este înnăscut, este învățat, învățarea presupunând formarea gândirii abstracte, nașterea sentimentelor complexe, constituirea voinței și a trăsăturilor de personalitate<footnote Andrei Cosmovici, op. cit
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
ceea ce nu este înnăscut, este învățat, învățarea presupunând formarea gândirii abstracte, nașterea sentimentelor complexe, constituirea voinței și a trăsăturilor de personalitate<footnote Andrei Cosmovici, op. cit., p. 75. footnote>. În ceea ce privește studiul procesului de învățare, există două abordări principale: cea a școlii comportamentale și cea a școlii cognitive (figura 8). a) Teoriile comportamentale Aceste teorii, numite și teoriile stimul-răspuns, consideră învățarea ca fiind un proces al încercărilor repetate, ele fiind aplicabile în cumpărările mai puțin complexe<footnote Costinel Dobre, op. cit., p. 42. footnote
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
abstracte, nașterea sentimentelor complexe, constituirea voinței și a trăsăturilor de personalitate<footnote Andrei Cosmovici, op. cit., p. 75. footnote>. În ceea ce privește studiul procesului de învățare, există două abordări principale: cea a școlii comportamentale și cea a școlii cognitive (figura 8). a) Teoriile comportamentale Aceste teorii, numite și teoriile stimul-răspuns, consideră învățarea ca fiind un proces al încercărilor repetate, ele fiind aplicabile în cumpărările mai puțin complexe<footnote Costinel Dobre, op. cit., p. 42. footnote>, pe care consumatorii le fac sub impulsurile de moment. Teoriile
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
Aceste teorii, numite și teoriile stimul-răspuns, consideră învățarea ca fiind un proces al încercărilor repetate, ele fiind aplicabile în cumpărările mai puțin complexe<footnote Costinel Dobre, op. cit., p. 42. footnote>, pe care consumatorii le fac sub impulsurile de moment. Teoriile comportamentale permit identificarea a două tipuri de învățare prin condiționare: condiționarea clasică și condiționarea instrumentală. Condiționarea clasică, pusă în evidență de cercetătorul rus Pavlov, care a demonstrat că răspunsurile automate (reflexe) pot fi învățate - se bazează pe existența unei relații reflexe
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
prin condiționare: condiționarea clasică și condiționarea instrumentală. Condiționarea clasică, pusă în evidență de cercetătorul rus Pavlov, care a demonstrat că răspunsurile automate (reflexe) pot fi învățate - se bazează pe existența unei relații reflexe între un anumit stimul și un răspuns comportamental. Prezentarea produselor (serviciilor) într-un ambient cât mai agreabil, deci, în situații plăcute pentru consumator, are un efect deosebit în multe acțiuni promoționale. De pildă, folosirea unor peisaje care să sugereze puritatea mediului, în reclamele pentru o anumită apă minerală
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
cumpărare, câștigă, de multe ori, peste o treime din venitul familial și iau majoritatea deciziilor care privesc gospodăria și copiii. Creșterea rolului femeii în viața economico socială a condus la unele modificări în activitatea firmelor producătoare și distribuitoare. Identificând diferențele comportamentale între sexe, specialiștii în marketing pot ataca astfel piețe care până atunci nu fuseseră niciodată pe deplin satisfăcute. De exemplu, fabricanții de automobile au răspuns cererii crescânde din partea femeilor care își concentrează atenția asupra componentelor de siguranță a autovehiculului, care
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
petrecerea timpului liber<footnote Philip Kotler, Gary Armstrong, John Saunders, Veronica Wong, op. cit., p. 334. footnote>. Astfel, unele companii au creat chiar produse și ambalaje speciale pentru piața consumatorilor de culoare. Studierea atentă a acestor subculturi, luând în considerație particularitățile comportamentale pe care le posedă, poate contribui la mai buna satisfacere a consumatorilor, concomitent cu eficientizarea activității producătorilor. 9.2. Componentele culturii Componentă a macromediului în modelul de comportament al consumatorului, cultura cuprinde fiecare element al vieții umane, cele mai importante
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
urmează nu voi face o distincție explicită între influențele familiei și influențele gospodăriei asupra comportamentului de cumpărare și consum, chiar dacă cele două concepte se deosebesc, deoarece detaliile de conținut nu afectează, în esență, formarea și manifestarea diferitelor procese pe plan comportamental. Gospodăria - o unitate economică, socială și culturală - constituie „totalitatea persoanelor care locuiesc în aceeași casă, fie că au sau nu legături de rudenie. O gospodărie, în sens statistic, poate cuprinde și o singură persoană.”<footnote Ibidem. footnote> Un celibatar, un
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
confecții, de încălțăminte se confruntă cu dinamismul atitudinii, care determină, la rândul său, schimbarea stilurilor de viață<footnote Costinel Dobre, op. cit., p. 37. footnote>). Atitudinea are trei componente: cognitivă, afectivă, conativă (intențională<footnote Jim Blythe, op. cit., p. 90. footnote> sau comportamentală<footnote Ștefan Prutianu, Corneliu Munteanu, Cezar Caluschi, Inteligența marketing plus, Editura Polirom, Iași, 1998, p. 332. footnote>); altfel spus, dimensiunile atitudinii sunt: rațională, emoțională și decizională. Dimensiunea rațională constă în ansamblul cunoștințelor, convingerilor, informațiilor (referitoare la preț, funcționalitate, economicitate, durabilitate
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]