8,853 matches
-
afirma că titudinile mai centrale sunt acelea care au fost mai adânc Însușite și corespund unor nevoi fective lăuntrice care le au Întărit. Asemenea atitudini au praguri de apariție mai scăzute și ovedesc o mai mare rezistență și consecvență În comportarea individului decât atitudinile ieriferice care angajează Într-o mai mică măsură dominanțele personalității. Componentele structurale ale atitudinii M. Rosenberg și C. Hovland (1960) consideră că legătura individului cu mediul nconjurător preupune procese psihice de cunoaștere, procesele afective și procese volitive
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
de Încălțăminte, Întrucât mare parte dintre acestea sunt influențate de stilul de viață. Problema nu este de ordin conceptual, ci devine mai degrabă una de determinare practică, concretă. Stilul de viață, În accepțiune lui E. Zaharia (1991), exprimă “modul de comportare al oamenilor În societate, de stabilire, de selectare a gamei lor de trebuințe În raport cu idealurile lor”. Acesta, adaugă C. Zamfir (1986), este diferit chiar dacă oamenii provin din aceeași subcultură, clasă socială și au chiar aceeași ocupație, datorită faptului că au
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
de maturizare intelectuală și afectivă; c. observarea modului de manifestare a copilului în cadrul activităților care se exprimă prin jocurile didactice matematice permite o evaluare corectă a progreselor înregistrate de copil în dezvoltarea gândirii, îndeosebi în sfera operațiilor de analiză, comportare, observare și formarea unor aprecieri asupra evoluției probabile a copilului cu posibilitatea intervenției în aspectele deficitare; d. observarea sistematică a conduitei intelectuale a copilului în cadrul activităților de joc didactic matematic permite aprecierea individualizată a momentului (vârstei optime) de intrare în
ACTIVITATI MATEMATICE. by Elena CODREANU,Mariana BAHNARIU () [Corola-publishinghouse/Science/84376_a_85701]
-
alta, este cea care vizează organizarea copiilor: când începe și se termină o anumită acțiune de joc (de exemplu, în jocul „A câta minge este a ta ?", mingile se opresc Ia semnalul conducătorului). În afara acestora, mai există reguli care privesc comportarea copiilor, ordinea în care ei participă la joc, reguli care precizează cine poate deveni conducătorul jocului sau câștigătorul său după cum poate conține și unele restricții în sensul că dacă unii copii fac erori repetate sunt scoși din joc. Acceptarea și
ACTIVITATI MATEMATICE. by Elena CODREANU,Mariana BAHNARIU () [Corola-publishinghouse/Science/84376_a_85701]
-
II-lea, guvernatorul Splény propune aplicarea unor procedee mai dure față de clerul mănăstiresc deoarece „nu va face impresie rea asupra norodului, căci pe cât este de dedicat acesta popilor, pe atât urăște clerul mănăstiresc. Cauza principală a acestei atitudini este rezultatul comportării mai dure a acestuia din urmă față de supușii săi”. Din această cauză, spune Splény, „popii trebuie cruțați și distinși cu tot felul de favoruri” <footnote bidem, p. 185; vezi și cap. I “Raporturile satului Vama cu mănăstirea Moldovița” din lucrarea
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
situația în care comanda tiristorului se realizează cu un semnal negativ, deși pe circuitul de forță tiristorul este polarizat direct, acesta nu intră în conducție (figura 2.7). Alimentarea circuitului de forță al tiristorului în tensiune sinusoidală conduce la o comportare a acestuia echivalentă cu cazurile prezentate anterior în care alimentarea era în tensiune continuă, corespondența realizându-se în funcție de polaritatea alternanțelor. Astfel, în figura 2.8 este reprezentată variația în timp a căderii de tensiune pe sarcină (R1), iar în figura
Sisteme video by Codrin Donciu () [Corola-publishinghouse/Science/84097_a_85422]
-
slăbește spre seara când slăbește activitatea solară. Toate acestea sunt doar ipoteze, deoarece o explicație clară a fenomenului nu s-a găsit, rămânând un mister producerea acestui fenomen curios. Furnale solare Cu ajutorul cărora putem obține temperaturi înalte, folosite la cercetarea comportării diverselor materiale. Cea mai mare instalație de acest tip este construită în Franța, în Munții Pirinei. Are în componența ei 9 600 de heliostate, cu o suprafață totala de 1 800 m2, permițând obținerea în furnal a unei temperaturi de
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
apar și la științele tradiționale, vom încerca să expunem câteva aspecte legate de definiția biofizicii. Profesorul Walter Beier în lucrarea “Introducere în biofizica teoretică” definește biofizica drept o știință care se ocupă cu analiza fizică a structurilor funcționale și a comportării biologice. Pe de altă parte profesorul ungur J. Ernst din Pecs, într-un volum intitulat “Introducere în biofizică” arată că biofizica nu este o formă a fizicii aplicate ci o știință independentă, care lucrând cu metode fizice, tinde să ridice
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
dintre covalențe sunt diferite de cele dintre orbitalii atomici inițiali. Potrivit configurației electronice exterioare ale elementelor Be, B, C, S, P și altele, numerele de covalență pe care îl formează aceste elemente este totdeauna mai mare decat prevede teoria. Aceste comportări au dus la ideea ca electronii se pot decupla, mărind numărul covalențelor posibile, orbitalii atomici își schimbă forma și orientarea inițială, egalându-se în energie, deci se hibridizeaza. Esenta teoriei hibridizării constă în afirmația că orbitalii atomici utilizați de atomi
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
Energia de legatură a unei punți de hidrogen este circa 0,1 din valoarea energiei de legatură a celei covalente. Din acest motiv această legatură este foarte usor de desfăcut, putându-se realiza alte noi legături. Legăturile de hidrogen influențează comportarea moleculelor cu astfel de legături. De exemplu, posibilitatea de rotire a moleculelor este amplificată de legăturile de hidrogen. In acest caz se realizează o restrângere a moleculelor. I.2.6. Interacțiunea hidrofobă Un caz particular de legătură ce apare între
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
comportătii vâscozității sângelui în condiții de inponderabilitate de pe navetele cosmice și, deși nu s-a pus în evidență experimental o posibilă creștere a vâscozității sângelui în condițiile anulării gravitației, există modele teoretice care sugerează acest lucru. Aceste aspecte legate de comportarea nenewtoniană a sângelui face ca vâscozitatea aparentă a sângelui să fie mai puțin folosită în practica clinică. I.5.6. Fenomenul Fahraeus - Lindqvist Un alt aspect observat în cazul sângelui este dependența coeficientului de vâscozitate relativă de raza tubului capilar
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
de presiunea intravasculară și contracția mușchilor netezi din pereții vasului. In plus, în majoritatea porțiunilor, curentul de lichid nu este constant, ci pulsatoriu. Această situație complică fenomenul înțelegerii dinamicii circulației. Totusi aceste legi pot explica destul de bine unele aspecte din comportarea lichidelor biologice. I.6. DIFUZIA Organismele vii sunt sisteme deschise care realizează în mod continuu schimb de substanță și energie cu mediul exterior. Difuzia este fenomenul de pătrundere a moleculelor unei substanțe printre moleculele altei substanțe sau a moleculelor proprii
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
valoarea Spre deosebire de randamentul motorului Carnot, K poate fi și supraunitar. Avem de fapt două cazuri: K >1 pentru pentru IV.1.2.8. Principiul al III-lea al termodinamicii Principiul al II-lea al termodinamicii nu face nici o precizare cu privire la comportarea sistemelor în vecinătatea temperaturii de zero absolut (00K) și posibilitatea atingerii acestei temperaturi. Principiul al III-lea al termodinamicii se referă la entropia unui sistem a cărui temperatură tinde la 00 K. Principiul al III-lea al termodinamicii precizează că
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
substanță între celulă și mediu (și în interiorul celulei), fluxul de substanță fiind un vector iar viteza de reacție fiind un scalar. IV.1.7. 2. Entropia sistemelor vii Imediat după formularea principiului al II-lea al termodinamicii a fost remarcată comportarea diametral opusă a organismelor vii. Erwin Schrodinger, a dat formularea celebră acestor observații, arătând că organismele vii “evită creșterea entropiei”, preluând din exterior entropie negativă (negentropy). Autorul arată că animalele ingeră produși cu entropie scăzută (se hrănesc cu entropie negativă
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
de îmbătrânire, însoțit de diminuarea proceselor de diviziune celulară și de dereglări ale sistemelor homeostatice, este un proces de creștere a entropiei organismului, moartea reperezentând momentul când sistemele vii ajung la un grad de dezordine incompatibil cu viața. O altă comportare opusă principiului al II-lea al termodinamicii este aceea legată de evoluția sistemelor vii care se realizează în sensul creșterii complexității structurale, a creșterii ordinii, deci a scăderii entropiei. Organismele vii își complică structura sintetizând macromolecule complexe și organizându-le
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
până când Soarele începe să se răcească. IV.1.8. Sisteme cu autoorganizare în cazul sistemelor care evoluează în apropierea echilibrului, în regim liniar, acestea tind să ajungă în starea staționară, care este stabilă. în starea staționară, fluctuațiile nu pot afecta comportarea sistemului. Departe de echilibrul termodinamic, însă, când forțele termodinamice sunt mari, în domeniul neliniar, în prezența fluctuațiilor, unele sisteme se restructurează ca răspuns la constrângerile impuse de mediul exteror și pot deveni structuri organizate, ordonate. Aceste sisteme se numesc sisteme
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
teorii care susțin faptul că ireversibilitatea transformărilor chimice a permis materiei o evoluție naturală, de la structuri simple către structuri din ce în ce mai complexe, atunci când structura internă și mediul înconjurător au oferit această șansă. Evoluția sistemelor biologice este și ea o consecință a comportării sistemelor deschise, aflate departe de echilibrul termodinamic, la apariția fluctuațiilor. Aceste teorii susțin că evoluția sistemelor biologice a fost posibilă datorită erorilor de replicare a acizilor nucleici. Erorile de replicare conduc la mutații iar speciile apărute se numesc mutanți. Specia
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
un sistem oarecare spre un sistem mai complex reprezintă hazardul. Prigogine spunea ” Hazardul și necesitatea au cooperat în loc să se opună”. Privită într-un context mai general, specia nouă care apare poate fi interpretată ca o idee nouă, care poate schimba comportarea ulterioară a sistemului în interiorul căruia a apărut, dacă, bineînțeles, primește energie din exterior. Deci pentru ca o idee nouă să apară și să se dezvolte, ea trebuie ajutată din afară. în încheiere trebuie să spunem că au rămas multe întrebări fără
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
multe întrebări fără răspuns legate de sistemele biologice, dintre care amintim: a) existența unei singure mărimi fizice care să caracterizeze structurile disipative b) selectarea celui mai ordonat sistem dintr-o multitudine de sisteme cu autoorganizare c) principiul evoluționist care determină comportarea sistemelor Dar cele mai importante dintre întrebări, rămân următoarele: Este Pământul cel mai ordonat sistem din Univers, și dacă da, cum s-a ajuns la această ordine? Este moartea unei viețuitoare o stare de echilibru termodinamic? Cum a apărut Universul
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
terapia cu radioizotopi Dezvoltarea unor detectori sensibili de radiații au permis utilizarea unor izotopi radioactivi ca trasori pentru diagnostic. Pentru aceasta se sintetizează molecule marcate ce au în compoziția lor unul sau mai mulți atomi radioactivi, care însă nu schimbă comportarea lor chimică. Organismul viu tratează trasorul ca pe un constituent normal dar atomul radioactiv face posibilă urmărirea compusului respectiv prin sistem. Pentru prima dată trasorii au fost folosiți în 1923 de Georg Hevesy. Această tehnică a permis dezvoltarea unor metode
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
dă tăria interacțiunii. Aceste mărimi permit determinarea cu mare exactitate a formulei structurale a substanței analizate dacă formula brută (compoziția procentuală este cunoscută). Dacă protonii unei anumite grupări dintr-o moleculă sunt înlocuiți cu deuteroni, se pot studia prin RMN comportările grupării respective (în acest fel se pot obține acizi grași complet deuterați). Diferențele între datele obținute prin metoda RES și RMN (în cazul acizilor grași) arată că atașarea markerilor de spin reprezintă o perturbare mai mare a moleculei decît în
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
cele mai bune exemple că proprietatea de complexitate se pierde în cazul bolii. Multe stări patologice sunt marcate de o complexitate mai mică decât cele care apar în condiții de sănătate. Pentru numeroase sisteme, în stări patologice se observă o comportare sinusoidală și nu haotică. De exemplu, aceasta apare pentru ritmul cardiac în cazul unor afecțiuni grave cum este infarctul miocardic. Cand sistemele fiziologice devin mai puțin complexe însă, conținutul informațiilor pe care le dețin se deteriorează. Pentru funcționarea inimii au
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
R·T în funcție de presiune pentru un gaz real, se observă că la o anumită temperatură nu mai au loc abateri ale gazului real de la gazul ideal. Această temperatură se numește temperatura Boyle. Primul care a explicat abaterea gazelor reale de la comportarea gazelor perfecte a fost van der Waals. El considera că se pot aplica legile gazelor ideale în cazul gazelor reale dacă se aduc următoarele corecții: 1) la presiuni mari, volumul propriu al moleculelor de gaz nu este neglijabil și el
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
a stării solide, solidele magnetice și solidele radioactive. 1.1.3.1. Starea solidă amorfă Se referă la o formă neorganizată a particulelor componente. Se întâlnește doar o omogenitate statistică. Starea solidă amorfă implică absența formelor geometrice proprii și o comportare asemănătoare cu lichidele față de acțiunea temperaturii. Starea lichidă amorfă este considerată ca fiind o stare lichidă subrăcită. 1.1.3.2. Starea solidă cristalină În această stare, substanțele sunt caracterizate prin: formă cristalină; densitate; duritate; culoare¸solubilitate; coeficient de elasticitate
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
Într-o soluție apoasă ce conține ioni, cei mai mulți rămân separați și se comportă ca particule independente. Totuși, unii dintre ei se atrag și formează perechi de ioni de semn contrar (+ ). 5.1.3. Activități. Coeficienți de activitate Soluțiile a căror comportare corespunde legilor lui Raoult sau van’t Hoff sunt considerate ideale. În aceste soluții, moleculele de solut sunt înconjurate la fel de molecule de solvent și nu se influențează reciproc. Această condiție este îndeplinită doar în soluții foarte diluate (la diluție infinită
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]