2,999 matches
-
în condițiile specificate pentru activitatea de frânare secundară, în cazul unui vehicul încărcat. 5.1.1.6. În timpul testelor, în situația unui vehicul cu motor autorizat să tracteze o remorcă, echipată cu un sistem de frânare pe bază de aer comprimat, linia de alimentare va fi blocată, iar un dispozitiv de stocare energetică, cu o capacitate de 0,5 litri va fi conectat la linia de control (în acord cu pc. 1.2.2.3. din Anexa, secțiune A). Când frânele
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/88811_a_89598]
-
pe un drum drept, cu o suprafață avand un coeficient bun de aderenta(11) și cu dispozitivul de frânare ținut în poziția "încărcat", pe tot parcursul acestui test. 6.1.2. În cazul sistemelor de frânare pe bază de aer comprimat, nivelul energetic inițial din dispozitivul de stocare energetică va fi egal cu o presiune de 0,8 bari, la cuplarea capătului liniei de alimentare a remorcii. 6.1.3. Când viteza inițială a unui vehicul este mai mică de 30
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/88811_a_89598]
-
hidraulic sau pneumatic: 8.6. calcularea și curbele în conformitate cu Anexa la punctul 1.1.4.2. al Anexei II a Directivei 71/320/EEC: 8.7. Descrierea planului furnizării de energie p2: 8.7.1. În cazul sistemului de aer comprimat, presiunea de lucru p2, în rezervoare de presiune: 8.7.2. În cazul sistemului de frânare, nivelul energiei inițiale în rezervoare: 8.8. Calcularea sistemului de frânare, determinarea raportlui între forțele de frânare totală și circumferința roților și forța aplicată
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/88811_a_89598]
-
Anexei II a Directivei 71/320/CEE (sau cu Apendicele la Anexa XI) 8.7. Descrierea si/sau schema alimentării cu energie (specificată și pentru sistemul de frânare cu servodirecție): 8.7.1. În cazul sistemelor de frânare cu aer comprimat, presiunea de lucru p2 în rezervorul(rele) de presiune: 8.7.2. În cazul sistemului de frânare cu vid, nivelul inițial de energie în rezervoare: 8.8 Calcularea sistemului de frânare; determinarea raportului între forțele de frânare totală și circumferințele
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/88811_a_89598]
-
un motor cu aprindere prin comprimare care precedase motorul diesel, dar funcționează oarecum diferit). În cazul injecției solide, combustibilul este adus la o presiune extremă cu ajutorul unor pompe și introdus în camera de ardere prin intermediul unor injectoare și a aerului comprimat, într-o stare aproape solidă. La început, combustibilul era injectat în motorul diesel cu ajutorul aerului comprimat care îl pulveriza în cilindru. Mărimea compresorului de aer era atât de mare, încât primele motoare diesel erau foarte grele și voluminoase în raport cu puterea
Motor diesel () [Corola-website/Science/304136_a_305465]
-
injecției solide, combustibilul este adus la o presiune extremă cu ajutorul unor pompe și introdus în camera de ardere prin intermediul unor injectoare și a aerului comprimat, într-o stare aproape solidă. La început, combustibilul era injectat în motorul diesel cu ajutorul aerului comprimat care îl pulveriza în cilindru. Mărimea compresorului de aer era atât de mare, încât primele motoare diesel erau foarte grele și voluminoase în raport cu puterea produsă, mai ales datorită antrenării unor astfel de compresoare. Primele motoare montate pe nave aveau un
Motor diesel () [Corola-website/Science/304136_a_305465]
-
întocmai ca motoarele cu abur, aveau mai mulți cilindri. Cele mai mari motoare diesel timpurii erau replici ale celor cu abur, cu lungimi impresionante, de câțiva metri. Acestea funcționau cu viteze foarte mici, în special datorită motorinei injectate cu ajutorul aerului comprimat, dar și pentru că trebuiau să corespundă majorității utilajelor industriale construite pentru motoarele cu abur, unde vitezele normale de operare se încadrau între 100 și 300 rpm. Motoarele erau pornite cu ajutorul aerului comprimat, care era introdus în cilindri și rotea motorul
Motor diesel () [Corola-website/Science/304136_a_305465]
-
mici, în special datorită motorinei injectate cu ajutorul aerului comprimat, dar și pentru că trebuiau să corespundă majorității utilajelor industriale construite pentru motoarele cu abur, unde vitezele normale de operare se încadrau între 100 și 300 rpm. Motoarele erau pornite cu ajutorul aerului comprimat, care era introdus în cilindri și rotea motorul, deși cele mai mici puteau fi pornite și manual. În primele decenii ale secolului al XX-lea, când marile motoare diesel erau montate pe nave, acestea aveau forma motoarelor cu abur, pistonul
Motor diesel () [Corola-website/Science/304136_a_305465]
-
Gura este largă, iar pe maxilare se află dinți conici, inegali, fixați în scobituri ale maxilarelor numite alveole. Corpul este turtit dorso-ventral, acoperit cu plăci cărnoase, dublate de plăci osoase, nesudate între ele în regiunea dorsală. Coada este și ea comprimată lateral. Are 5 degete libere la membrele anterioare și 4 degete unite prin membrană la membrele posterioare. Ele servesc la deplasarea în apă și pe uscat. Iese pe uscat pentru a se odihni. Crocodilul se hrănește cu animale acvatice și
Crocodil () [Corola-website/Science/304220_a_305549]
-
Densitatea ghețarilor poate atinge valori până la 0,918 g/cm³, la incluziuni mai numeroase de aer având o densitate mai mică. Pentru comparație densitatea pulberii de zăpadă este numai de 0,918 g/cm³.Prin greutatea proprie va fi intens comprimată, reducându-se golurile cu aer din gheață, datorită acestui proces vor cu excepția culorii albastre fi toate spectrele de culoare a luminii albe absorbite, și va fi reflectată numai culoarea albastră, determinând culoarea ghețarului.Fiecare ghețar are o "zonă de alimentare
Ghețar () [Corola-website/Science/304240_a_305569]
-
comprimă aerul de la o presiune inițială de intrare (de obicei presiunea atmosferică), până la presiunea de refulare, superioară. Principalele caracteristici tehnico-funcționale ale unui compresor cu piston sunt presiunea de refulare și debitul. Raportul dintre presiunea finală și presiunea inițială a gazului comprimat se numește "raport de comprimare". Dacă acest raport este mai mic ca 3, nu se folosește termenul de "compresor", ci cel de "suflantă". Pentru a comprima gazul, compresorul lucrează după un ciclu termodinamic inversat (ciclu generator), consumând lucru mecanic. Compresoarele
Compresor () [Corola-website/Science/312609_a_313938]
-
pentru comprimarea gazului o membrană flexibilă în locul unui piston convențional. Comprimarea gazelor are loc prin mișcarea membranei înainte și înapoi acționată de o tijă și un mecanism cu arbore cotit. Numai membrana și caseta compresorului sunt în contact cu gazul comprimat. Presiunea și volumul aerului produs depind de gradul de flexibilitate și materialul din care este fabricată membrana. Cele metalice, fiind mai rigide, produc un volum mai mic de aer la presiuni ridicate, pe când membranele flexibile, din materiale siliconice sau cauciuc
Compresor () [Corola-website/Science/312609_a_313938]
-
sau palete plasate exterior, comprimă periodic tubul flexibil. Pe măsură ce rotorul se mișcă, partea tubului aflată sub compresie se închide forțând lichidul să se deplaseze prin tub. Ulterior, după ce tubul revine în starea sa normală, după trecerea unui cantități de lichid comprimat, o altă cantitate de fluid este introdus în pompă. Acest proces este denumit peristalsis, fiind utilizat în multe sisteme biologice, așa cum ar fi tubul digestiv.
Pompă peristaltică () [Corola-website/Science/312729_a_314058]
-
mulți compozitori, ca Charles Ives, George Enescu, Carl Nielsen, Ralph Vaughan Williams, Serghei Prokofiev și Dmitri Șostakovici sunt încă strâns legați de forma tradițională, în simfoniile lui Albert Roussel sau Arthur Honegger se recunosc motive impresioniste, unii recurg la forme comprimate, ca Max Reger, Darius Milhaud, Paul Hindemith, Anton Webern, alții adoptă stilul liniar polifonic, ca Arnold Schönberg, Karl Amadeus Hartmann. După 1950, se constată o diminuare a interesului pentru compoziția de simfonii. Totuși, o serie de compozitori au mai intreprins
Simfonie () [Corola-website/Science/311549_a_312878]
-
unui amestec de deuterium F și CO2 la o presiune atmosferică. În același an, Basov (în cooperare cu E.M. Belenov, V.A. Danilychev și A.F. Suchkov) au propus dezvoltarea experimentală a unui “Elion” (pompare electronică de gaze ionizate și comprimate) metodă de excitație gaz-laser. Cu ajutorul acestei metode pentru un amestec de CO2 și N2 comprimat la 25 de atmosfere, aceștia au reușit o surprinzătoare creștere în putere a laserului bazat pe gaz comparativ cu laserii cu CO2 de presiune joasă
Nikolai Basov () [Corola-website/Science/311184_a_312513]
-
dintre care 10 perechi se mișcă împreună cu pieptul (în timpul respirației). Construcția oaselor din extremități oferă de asemenea suplețe vidrei de mare. Coapsele sunt puternic dezvoltate, osul tibial mare fiind foarte gros, iar cel mic foarte subțire. Falangele degetelor sunt îndesate, comprimate. În general, oasele vidrelor de mare sunt mai puternice decât cele ale vidrelor de râu. Câteodată oasele lor primesc cu timpul nuanțe violet-pale, lucru cauzat de alimentația cu arici-de-mare. Blana vidrei de mare este foarte deasă: până la 50.000 de
Vidră de mare () [Corola-website/Science/311791_a_313120]
-
și paralel. Se rotesc în sens contrar unul față de altul cu același număr de turații sau cu viteze diferite. "Moara cu fluid" macină materialul până la granule de 0,001-0,005 mm diametru, care se debitează în ejectoare alimentare cu aer comprimat (4-8 atmosfere) sau cu abur supraîncălzit. În fosta localitate Rudăria (astăzi Eftimie Murgu), lângă localitatea Bozovici, în Banat, există cel mai mare complex munologic din sud-estul Europei. Localitatea este așezată pe pârâul Rudărica, un afluent al Nerei. Pe Valea Rudăriei
Moară () [Corola-website/Science/311413_a_312742]
-
Metalizarea prin pulverizare este un procesul de acoperire cu metale sau aliaje metalice, proiectate cu ajutorul unui jet de gaz (comprimat) pe suprafețele de prelucrat. Termenul de metalizare, în articolul de față, se referă la acoperirea oricăror feluri de suprafețe, metalice, nemetalice. Există și teorii de acoperire unde metalizarea privește doar suprafețe nemetelice. Materialele acoperitoare sunt de regulă în stare de
Metalizare prin pulverizare () [Corola-website/Science/312357_a_313686]
-
mai vechi procedeu de pulverizare termică, a fost inventat în 1910 de elvețianul Schoop. Procesul are la baza pulverizarea unui metal aflat inițial sub formă de sârmă, topit într-o flacără oxiacetilenică. Pulverizarea se face cu un jet de aer comprimat. Jetul, format din picături atomizate (fine) de metal topit purtate de curentul de gaze, ajunge pe substratul pregătit (piesa de prelucrat/acoperit) unde se răcește rapid, formând o acoperire. Practic influențele termice asupra pieselor în cauză sunt minime. Acest proces
Metalizare prin pulverizare () [Corola-website/Science/312357_a_313686]
-
content/metalizare-cu-arc-electric Procedeul a fost inventat în 1914 de Schoop în colaborare cu Bauerlin. În procesul de pulverizare cu arc electric, două sârme conductibile electric, sunt topite cu ajutorul unui arc electric. Materialul topit este atomizat cu un jet de aer comprimat și proiectat către suprafața substratului (piesă de metalizat). Particulele topite, la impactul cu substratul, se vor solidifica rapid pentru a formă o acoperire. Acest proces de pulverizare cu arc realizat în mod corect este numit „proces rece” deoarece suprafața substratului
Metalizare prin pulverizare () [Corola-website/Science/312357_a_313686]
-
puteau ajunge repede la viteza de aproape 500 km/h pe oră, la înălțimea de 1,2 km. Erau propulsate de un motor cu reacție Argus As 014 alimentat de un rezervor de 500 de litri de benzină, cu aer comprimat ca oxidant. Sistemul de ghidare era operat automat cu un mecanism giroscopic și o busolă de orientare presetată. Rachetele V-1 erau lansate din Franța, de lângă localitatea Pas-de-Calais și din Olanda. Prima rachetă a lovit Londra în Grove Road, Mile
V-1 () [Corola-website/Science/310965_a_312294]
-
embedded. Pe parcursul anului 2007, și 2008 AMD a continuat să integreze în sistemele sale embedded procesoare cu un nucleu și respectiv cu două. În anul 2003 compania AMD a creat o platformă orientată spre piața de tehnologii mobile. Din cauza informației comprimate depsre această platformă nu sau auzit prea multe lucruri. Această platformă a îmbinat în sine procesoarele mobile Athlon 64 și Sempron. Ca parte din inițiativa "Better by design", AMD a dat anunț oficial în februarie 2007, ca această platformă va
Advanced Micro Devices () [Corola-website/Science/308999_a_310328]
-
care vor participa și ei la „aventura Calypso”. Anii celui de-al doilea război mondial sunt decisivi pentru istoria scufundărilor. Austriacul inventează atunci aparatul de filmare submarină „Rolleimarin” ; comandanții francezi și - respectiv labele de înot rapid și butelia cu aer comprimat și detentor manual. După înfrângerea Franței din iunie 1940, familia Simone și Jacques-Yves Cousteau se refugiază la Megève, unde se împrietenesc cu familia Ichac, care locuia și ea acolo. Jacques-Yves Cousteau și Marcel Ichac împărtășeau aceeași dorință de a dezvălui
Jacques-Yves Cousteau () [Corola-website/Science/309133_a_310462]
-
Acquilon cu două etaje separate. Toate aceste modele au fost produse la firma La Spirotechniques, o subsidiară a L'Air Liquide și comercializate în Franța începând cu anul 1946. Aparatul Cousteau-Gagnan stă la baza tuturor aparatelor de respirat cu aer comprimat utilizate în prezent în scufundarea autonomă. În S.U.A.aparatul Cousteau-Gagnan a fost comercializat sub denumirea de Aqualung. 1946: Jacques-Yves Cousteau pune la punct costumul cu volum constant. Fabricat din cauciuc vulcanizat, costumul a fost realizat special pentru scufundări cu durate
Jacques-Yves Cousteau () [Corola-website/Science/309133_a_310462]
-
turbinele cu gaze se pot clasifica: Cea mai simplă turbină cu gaze este formată dintr-un compresor, care este montat pe același ax cu o turbină. Compresorul absoarbe aerul din atmosferă și îl comprimă la presiunea de câțiva bar. Aerul comprimat ajunge într-o cameră de ardere, în care este introdus și un combustibil. Aici are loc arderea la presiune constantă, cu creșterea temperaturii și a volumului gazelor produse prin ardere. Gazele de ardere se destind în turbină, producând lucru mecanic
Turbină cu gaze () [Corola-website/Science/309405_a_310734]