35,112 matches
-
Legea nr. 55/2020, hotărârile Guvernului prin care se instituie sau se prelungește starea de alertă trebuie să precizeze, în mod clar, care sunt măsurile pentru asigurarea rezilienței comunităților, astfel că îi revine executivului sarcina să selecteze, în funcție de datele concrete ale evoluției pandemiei la un anumit moment, acele măsuri prevăzute la nivelul legii care sunt cele mai adecvate atingerii obiectivului stabilit de legiuitor, cu o restrângere proporțională a exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți ale persoanei. ... 18. Curtea a
DECIZIA nr. 13 din 18 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256002]
-
flexibilă, astfel încât să se asigure în mod eficient obiectivul stabilit de legiuitor de prevenire și combatere a efectelor pandemiei de COVID-19, dar și imperativul respectării caracterului proporțional al restrângerii exercițiului unor drepturi prin raportare la acest obiectiv și datele concrete ale realității. S-ar putea ajunge astfel în situația în care obligațiile impuse să aibă aceeași sferă de aplicare, deși gravitatea fenomenului s-a redus, justificând restrângerea acestei sfere sau chiar neaplicarea măsurilor. ... 19. Caracterul general al dispozițiilor de lege
DECIZIA nr. 13 din 18 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256002]
-
excepției de neconstituționalitate cu referire la art. 5 alin. (1) și (1^1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014, Curtea constată că se solicită instanței de contencios constituțional interpretarea acestor texte de lege, în sensul aplicării lor la situația concretă din speță. Or, Curtea constată că acestea nu reprezintă veritabile critici de neconstituționalitate, ci, în realitate, aspectele invocate vizează aplicarea textelor de lege criticate la o situație concretă, ceea ce intră în competența de soluționare a instanțelor judecătorești, iar nu
DECIZIA nr. 151 din 17 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255963]
-
constituțional interpretarea acestor texte de lege, în sensul aplicării lor la situația concretă din speță. Or, Curtea constată că acestea nu reprezintă veritabile critici de neconstituționalitate, ci, în realitate, aspectele invocate vizează aplicarea textelor de lege criticate la o situație concretă, ceea ce intră în competența de soluționare a instanțelor judecătorești, iar nu a Curții Constituționale. Potrivit art. 2 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, sunt neconstituționale prevederile actelor care încalcă prevederile sau principiile Constituției, astfel încât o problemă de interpretare
DECIZIA nr. 151 din 17 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255963]
-
sunt corecte. În esență, susțin că dispozițiile art. 386 alin. (1) din Codul de procedură penală prezintă valențe de neconstituționalitate, întrucât îl lipsesc pe acuzat de posibilitatea de a-și stabili strategia de apărare și de a-și formula apărări concrete referitor la acuzațiile finale asupra cărora se va orienta instanța de judecată. ... 6. Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția penală precizează că nu va formula o opinie asupra excepției, apreciind-o ca fiind superfluă în condițiile în care, printr-
DECIZIA nr. 103 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256103]
-
Curtea a observat că necesitatea recalificării în drept a faptelor reținute în sarcina inculpatului poate să reiasă din cercetarea judecătorească, având în vedere materialul probator administrat în faza de urmărire penală și în cursul cercetării judecătorești, prin raportare la circumstanțele concrete ale cauzei (paragraful 28), și că, potrivit practicii instanțelor de judecată, de regulă, cu privire la schimbarea încadrării juridice date faptei prin actul de sesizare, instanța de judecată se pronunță la finalul procesului, prin hotărâre judecătorească, sentință sau decizie, în
DECIZIA nr. 103 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256103]
-
și semnarea deciziei), Curtea a hotărât că intervenția judecătorului care a semnat decizia, în conformitate cu art. 406 din Codul de procedură penală, în locul unui judecător care s-a pensionat imediat după pronunțarea deciziei, nu a avut nicio consecință concretă asupra rezultatului cauzei și nu a fost încălcat art. 6 § 1 din Convenție. ... 61. În speță, Curtea observă că, în mod similar Cauzei Iancu, citată anterior (pct. 47), judecătorii care au pronunțat decizia în litigiu nu fuseseră înlocuiți înainte de
HOTĂRÂREA din 2 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254952]
-
mai puțin favorabilă și declanșând automat un așa-zis conflict de constituționalitate (a se vedea paragraful 22 al deciziei). ... 18. În ceea ce privește invocarea încălcării dispozițiilor art. 53 din Constituție, Curtea a precizat că stabilirea principiilor și a condițiilor concrete de acordare a drepturilor salariale personalului plătit din fonduri publice nu pune în discuție o restrângere a exercițiului dreptului fundamental la salariu, în sensul art. 53 din Constituție, ci vizează o redimensionare a politicii salariale în cazul personalului plătit din
DECIZIA nr. 82 din 3 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255097]
-
Evaluarea gravității unei încălcări se face de la caz la caz, pentru fiecare tip de încălcare, luându-se în considerare toate împrejurările relevante ale cazului. ... 2. În evaluarea gravității încălcării se iau în considerare, printre altele, natura faptei săvârșite, impactul concret al încălcării, atunci când acesta poate fi măsurat. ... 3. În funcție de gravitate, aceste fapte se împart în următoarele categorii: a) Fapte de gravitate medie a.1. Nerespectarea de către administrațiile portuare a prevederilor art. 40^1 alin. (2), (3) și (5
INSTRUCȚIUNI din 3 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255441]
-
sus care imprimă faptei un caracter grav. ... Secţiunea a 3-a Circumstanțe atenuante Nivelul de bază al amenzii poate fi redus atunci când Consiliul de supraveghere din domeniul naval constată că există circumstanțe atenuante, precum: a) contravenientul implicat furnizează dovezi concrete ce atestă faptul că a pus capăt încălcării imediat ce Consiliul de supraveghere din domeniul naval a intervenit; ... b) contravenientul implicat a colaborat în mod efectiv și pe deplin cu Consiliul de supraveghere din domeniul naval și a furnizat informații
INSTRUCȚIUNI din 3 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255441]
-
legale în procesul de aplicare a legii la diferite cazuri și circumstanțe, ci rezidă în controlul efectuat asupra unei pretinse stări de neconstituționalitate extrinsecă sau intrinsecă a unui text legal. Așa fiind, referitor la modalitatea de interpretare și de aplicare concretă a textelor de lege deduse controlului de constituționalitate, precum și la necesitatea realizării unei jurisprudențe unitare a instanțelor de judecată, Curtea a constatat că aceste aspecte excedează atribuțiilor instanței de contencios constituțional. ... 15. De asemenea, Curtea a constatat că motivarea
DECIZIA nr. 838 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255448]
-
pe lângă existența unor condiționări formale inerente ce incumbă în sarcina autorului acesteia, poate necesita și o apreciere obiectivă a Curții Constituționale, având în vedere finalitatea urmărită de autor prin ridicarea excepției. O atare concepție se impune tocmai datorită caracterului concret al controlului de constituționalitate exercitat pe cale de excepție (Decizia nr. 297 din 27 martie 2012, precitată). ... 32. Prin urmare, în prezentele cauze, analizând motivarea excepțiilor de neconstituționalitate, care tinde în mod univoc la critica interpretării dispozițiilor legale ce au
DECIZIA nr. 153 din 17 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256831]
-
fiind îndeplinite în prezenta cauză la data la care a fost ridicată excepția de neconstituționalitate, fapt care face imposibilă respingerea sa ca inadmisibilă. Așa cum tot Curtea Constituțională a arătat anterior, „excepția de neconstituționalitate nu urmărește să rezolve exclusiv situația concretă în care s-ar afla autorii săi, ci își păstrează natura juridică abstractă de întrebare adresată unei jurisdicții specializate și care vizează un raport de conformitate a actului de reglementare primară cu Constituția, relevant însă pentru soluționarea pe fond a
DECIZIA nr. 149 din 17 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256823]
-
nr. 454/2020 în materia transferării magistraților sau Decizia nr. 187/2021 în materia admiterii în magistratură), cât și cu privire la conținutul normativ al legilor referitoare la sistemul judiciar. ... 9. În schimb, atunci când a fost sesizată în cadrul unui control concret de constituționalitate, adică atunci când au început să fie ridicate excepții de neconstituționalitate rezultate din funcționarea S.I.I.J. în cadrul sistemului judiciar român, Curtea Constituțională a constatat prin mai multe decizii (nr. 547/2020, nr. 342/2021, nr. 871/2021) că unele prevederi legale
DECIZIA nr. 149 din 17 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256823]
-
că prevederile analizate au fost considerate anterior, în mod generic, drept constituționale pentru că intră în marja de apreciere a legiuitorului - și, oricum, nu mai sunt în vigoare la data realizării prezentului control de constituționalitate - nu ține loc de control concret de constituționalitate. ... 14. Curtea Constituțională a stabilit că în domeniul organizării sistemului judiciar Parlamentul dispune de o largă marjă de apreciere, dar care este și trebuie să fie limitată de dispozițiile Constituției (a se vedea în acest sens Decizia nr.
DECIZIA nr. 149 din 17 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256823]
-
de o largă marjă de apreciere, dar care este și trebuie să fie limitată de dispozițiile Constituției (a se vedea în acest sens Decizia nr. 873/2010 sau Decizia nr. 33/2018). Or tocmai acest din urmă aspect trebuia verificat în mod concret în prezenta cauză, iar dacă s-ar fi procedat la controlul concret de constituționalitate s-ar fi stabilit că, inclusiv pe baza jurisprudenței anterioare a Curții Constituționale relevantă pentru prezenta cauză, cel puțin prevederile art. 88^1 alin. (1), (2) și
DECIZIA nr. 149 din 17 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256823]
-
fie limitată de dispozițiile Constituției (a se vedea în acest sens Decizia nr. 873/2010 sau Decizia nr. 33/2018). Or tocmai acest din urmă aspect trebuia verificat în mod concret în prezenta cauză, iar dacă s-ar fi procedat la controlul concret de constituționalitate s-ar fi stabilit că, inclusiv pe baza jurisprudenței anterioare a Curții Constituționale relevantă pentru prezenta cauză, cel puțin prevederile art. 88^1 alin. (1), (2) și (5), art. 88^2 alin. (1), (4) și (5), art. 88^3 alin. (2
DECIZIA nr. 149 din 17 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256823]
-
care desfășoară munca în aceleași condiții în funcție de rezultatele muncii nu intră în ipoteza normei de lege analizate. ... 30. Cu referire la art. 23 din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, arată că stabilirea principiilor și a condițiilor concrete de acordare a drepturilor salariale personalului bugetar intră în atribuțiile exclusive ale legiuitorului, însă aplicarea unui tratament diferențiat între funcționarii publici din administrația publică centrală și cei din unitățile teritoriale este motivată de faptul că atribuțiile, competențele, sarcinile specifice, responsabilitățile
DECIZIA nr. 294 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256677]
-
284/2010, Curtea a statuat că, deoarece prevăd că acordarea compensației de risc/pericol deosebit se face într-o marjă de până la 30%, calculată la solda de funcție/salariul de funcție/salariul de bază, ordonatorul de credite are posibilitatea să stabilească în mod concret mărimea acestei compensații. Cu toate acestea, a reținut Curtea, dispozițiile de lege analizate nu se referă la sporuri sau premii care au în vedere merite individuale concretizate în rezultate deosebite din punct de vedere cantitativ sau calitativ ale activității profesionale
DECIZIA nr. 294 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256677]
-
fiind contrară exigențelor art. 1 alin. (5) din Constituție (a se vedea paragrafele 22 și 23 din Decizia nr. 318 din 21 mai 2019). ... 76. În sfârșit, Curtea a reținut că libertatea ordonatorului de credite de a stabili în mod concret cuantumul compensației în marja prevăzută de lege nu se poate raporta decât la criteriile și condițiile stabilite de lege, așa cum de altfel statuează și art. 3 lit. b) din Legea-cadru nr. 284/2010, potrivit căruia „drepturile de natură salarială se
DECIZIA nr. 294 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256677]
-
judecătorești nu poate fi concepută în afara legalității care reprezintă conformitatea acestora cu o normă legală. De aceea, limita controlului administrativ este conformitatea cu dispozițiile legale aplicabile, fără ca acest control să se constituie într-o imixtiune într-un caz concret aflat în curs de soluționare. Din analiza dispozițiilor Regulamentului și a celor din art. 60-62 din Legea nr. 188/2000 nu rezultă existența unei contradicții între cele două reglementări referitoare la obiectul controlului profesional și nici nu se verifică ipoteza afirmată
DECIZIA nr. 1.649 din 21 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257609]
-
sau o dispoziție de drept procesual - și soluția ce urmează a fi dată de către instanța de trimitere trebuie să existe o relație de dependență, în sensul în care decizia instanței supreme să fie de natură a produce un efect concret asupra conținutului hotărârii din procesul principal (Decizia nr. 11 din 2 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 503 din 7 iulie 2014, și Decizia nr. 19 din 15 septembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al
DECIZIA nr. 23 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256972]
-
corelată cu legislația privind protecția datelor personale și nici cu alte acte normative aplicabile furnizorilor de servicii și rețele de comunicații electronice. Apreciază că textul de lege în cauză nu reglementează în mod clar și previzibil care sunt în mod concret: (i) organele de aplicare a legii și organele cu atribuții în domeniul securității naționale care pot avea acces la datele interceptate și furnizate de către furnizorii de servicii de găzduire electronică cu resurse IP, (ii) modalitățile de interceptare a comunicațiilor
DECIZIA nr. 295 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256091]
-
Textul art. 48 din legea criticată permite, cu titlu de excepție, schimbarea destinației terenurilor amenajate ca spații verzi în cazul în care se realizează lucrări de construcții pentru infrastructura fizică necesară susținerii rețelelor de comunicații electronice, fără a preciza condițiile concrete în care se realizează schimbarea destinației și întinderea suprafeței din terenul spațiu verde în privința căruia operează schimbarea destinației. Fiind în prezența unei norme juridice de excepție, aceasta trebuie să fie strict interpretată în raport cu prevederile concrete, interpretarea prin
DECIZIA nr. 295 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256091]
-
preciza condițiile concrete în care se realizează schimbarea destinației și întinderea suprafeței din terenul spațiu verde în privința căruia operează schimbarea destinației. Fiind în prezența unei norme juridice de excepție, aceasta trebuie să fie strict interpretată în raport cu prevederile concrete, interpretarea prin analogie nefiind permisă. Împrejurarea că art. 48 din lege nu operează alte modificări în privința condițiilor în care se realizează schimbarea destinației terenurilor este de natură să imprime imposibilitatea aplicării textului de către destinatarii normei astfel încât restrângerea
DECIZIA nr. 295 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256091]