2,985 matches
-
cum să pui un tăietor de lemne să lucreze la mecanismul fin al ceasului elvețian, tot așa cum este imposibil să iei din mâna de matematician a contabilului creionul și să-i 1 Cuvinte atribuite lui Charles-Maurice de Talleyrand-Périgord. pui în loc condeiul artistic al poetului. Ar fi o utopie! Așa că, însuflețit de aceste gânduri, care îi reînviară în întregime țelul râvnit și care îi goniră norii negri, ce îi întunecaseră lui sufletul, Osvald porni din nou, cu un avânt și mai puternic
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
clipă, ba acum chiar îl răscolea și mai tare decât înainte, căci acolo unde moartea, veșnic aceeași, pune, în chip firesc și inevitabil, punct, literatura, mai liberală, râde și pune două puncte! Așa încât, simțindu-se că deține resurse incalculabile în condei, îl apuca mereu cu pasiune spre a-l folosi, simțindu-i sărutarea, de multe ori, cum i se adâncește ascuțit între degete. De asemenea, simțea cum dospește în el o putere naturală și sinceră de a face literatură, mai ales
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
ca fiindu-i de acum o parte constantă a eului său. „Am să scriu o carte și am s-o dedic anonimului din mine!, își spunea acesta. Numai așa, aș putea eu mulțumi talentului meu lăuntric, ce-mi conduce adesea condeiul cu atâta siguranță și avânt!” Iar aceasta fu adeziunea supremă, pe care o făcu el față de sine însuși și de la care simțea că nu se mai poate nicidecum abate, până când nu va izbuti a o duce, cu bine, până la capăt
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
aceste sincere cuvinte, venite direct din partea autorului: Tot ceea ce stă scris în continuare a fost realizat sub imperiul unor sentimente grele de apăsare și de constrângere lăuntrică, în împrejurări dintre cele mai vitrege. În istorisirea mea, am încercat, cu truda condeiului - această sculă frățească a oricărui scriitor -, să întrețes întâmplări între oameni obișnuiți, ca mine și ca tine. Și nu poți refuza unora dintre ei admirația și simpatia ta, iar altora, compasiunea pentru destinul lor dramatic. Nu dezmint că personajele pe
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
farmecul, din naturalețea, dar, mai cu seamă, din notele de suspans și din finalurile uneori imprevizibile, consider că oricare dintre piesele incluse în volumul de față constituie o veritabilă probă de talent artistic debordant și de maturitate deplină în mânuirea condeiului. Deși este foarte tânăr, Rareș Tiron probează limpede, cu maximă responsabilitate, faptul că ne aflăm în fața unui scriitor de primă mână, un creator de viață veritabil, mai ales capabil să scruteze dimensiunile profunde și greu de pătruns ale sufletului uman
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
Mai apoi, orașul sub teroarea roșie care se instaurează treptat, dar sigur și fără putință de a fi îndepărtată cu ușurință, înlocuind întâi numele străzilor, apoi Imnul Regal cu care se deschideau orele în școli; în fine, interzicând dintr-un condei religia ca materie de predare (și nu numai) și, nu în ultimul rând, așa cum se întâmplă într-o dureros de realistă parabolă a lumii adulților transferată în mediul sălilor de clasă, instigând la violență generațiile tinere, ba chiar foarte tinere
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
CEI TREI COPIIMOZART CALIGRAFUL Pana mea așterne pe hârtie literă lângă literă cu siguranța unui trăgător cu arcul. Ba mâna ce ține un condei e necesar să fie cu mult mai exersată decât aceea a oșteanului. Fiindcă arcașul, greșind, lasă unui om viața, ceea ce nu e puțin lucru dacă socotim că un vrăjmaș trebuie, în principiu, neutralizat - rănit, cel mult - și nicidecum omorât. Poate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
în acest mediu, cărțile dându-i întotdeauna siguranță, 1 Detalii despre acest mare scriitor și unele din volumele sale, în: Din mucenicia neamului românesc, vol. I-II, pe care le-am publicat la Ed. PIM, Iași, 2012. orizont, chemare la condei. Ținea mult la “promovarea culturii naționale în nestricarea specificului nostru” și Pan M. Vizirescu, scriind despre grija lui Papadima de a nu-i scăpa nicio carte valoroasă, face observația pertinentă: “rolul unui cronicar literar e de o mare însemnătate pentru
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
sale moaște, binecuvântările sfântului nu s-au oprit aici. Cuprinși de emoții sfinte și cu o adâncă evlavie, părinții ce am fost rânduiți să primenim Sfintele Moaște, vom purta de-a pururi în suflete acele clipe sfinte picurate parcă din condeiul unui înger ce scrie slove cuminți pentru veșnicie. Până atunci nu am mai fost părtaș la o astfel de bucurie. Încă din acea zi sfântul și-a făcut simțită prezența din plin printre noi. Cu o seară înainte, toate cele
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
în fiecare dintre noi, mai ales în preajma sărbătorilor, când ne gătim sufletul și inima cu gânduri deosebite îndreptate spre familie, spre cei dragi și spre cunoscuți. Parfumul sărbătorilor nu trece neobservat în nici un an. El se ospătează nu numai din condeiul poeților ce scriu iscusit, ci culege cuvinte dulci și din rândurile tainice ce stau pitite în odăile sufletului nostru. Cu toții ne dorim să avem cuvinte dulci în zilele de sărbătoare, de bucurie din cursul anului și din toată viața noastră
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
-l mâi. POPULARE (p. 565) ["DRAGUL MEU CINSTIT IUBIT"] Dragul meu cinstit iubit Bine-mi pare c-ai venit {EminescuOpXV 1025} STRIGĂTURI (p. 584) CU CONDACUL 323 Cu condacul Împli sacul, Dar cu grămătica N-ajungi la nimica. NU-I CONDEIUL 322 Nu-i condeiul Tot temeiul TOATĂ ZIUA EU TE VĂZ (p. 633) 2281, 71 r Ochii mei de plâns topiți Vă închideți și muriți Că lumina vi s-a stins Întuneric v-a cuprins Totuși ziua-n veci te
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
565) ["DRAGUL MEU CINSTIT IUBIT"] Dragul meu cinstit iubit Bine-mi pare c-ai venit {EminescuOpXV 1025} STRIGĂTURI (p. 584) CU CONDACUL 323 Cu condacul Împli sacul, Dar cu grămătica N-ajungi la nimica. NU-I CONDEIUL 322 Nu-i condeiul Tot temeiul TOATĂ ZIUA EU TE VĂZ (p. 633) 2281, 71 r Ochii mei de plâns topiți Vă închideți și muriți Că lumina vi s-a stins Întuneric v-a cuprins Totuși ziua-n veci te văz,. Noaptea-n somnu-mi
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
taberele de băieți, grupați după zonele de așezare a satului. Delenii - cei care locuiau în partea de sus și Vălenii - care locuiau în partea din vale. Pentru că în acele timpuri nu se foloseau stilourile și, cu atât mai puțin, pixurile, condeiele cu penițe împroșcau cerneala peste teme (făcând așa-numiții purcei) și pătau degetele neîndemânatice ale copiilor. Am folosit pentru prima oară stiloul când eram elev la Școala Normală dar care nu s-a dovedit superior tradiționalului condei. Ori lăsa prea
Parfum de spini by VASILE FETESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91814_a_92973]
-
mai puțin, pixurile, condeiele cu penițe împroșcau cerneala peste teme (făcând așa-numiții purcei) și pătau degetele neîndemânatice ale copiilor. Am folosit pentru prima oară stiloul când eram elev la Școala Normală dar care nu s-a dovedit superior tradiționalului condei. Ori lăsa prea multă cerneală, ori se înfunda, nu mai scria și trebuia scuturat. În plus, pierdea cerneală pe la încheieturi, din care cauză umblam veșnic cu degetele pătate. Scrierea caligrafică, atribut onorant al învățătorilor de odinioară, am învățat-o folosind
Parfum de spini by VASILE FETESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91814_a_92973]
-
din articolele de critică literară, imprimîndu-i o agresivă notă militant-„războinică” în slujba unei poziții antirăzboinice: „Să ieșim deci cu platoșe tari sub veste. Să înlocuim hărțile din redacții cu panoplii la îndemînă; să avem bombe asfixiante prin coșuri și condeie cu șiș”. Relevantă e și atitudinea față de public: lipsită de iluzii, conștientă de propria impopularitate, dar decisă a nu face nici un fel de concesii. Gerontocrația, spiritul mercantil, demagogia politicianistă sînt denunțate ferm. Desemnat drept victimă potențială a burgheziei, publicul larg
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
o propunere, o fată nouă, un model mai aparte. Surpriza lui a fost cică, într-a-devăr de proporții: pe puțin două kile de silicon!!! Dar după cum am spus mai sus, eu fac alergie la silicon așa că văd eu cum trag din condei, această regulă de abia notată. Altă regulă, care iese la iveală ca untdelemnul deasupra apei: leagă-te de o vedetă consacrată. Cum să te legi? Cum te duce capul, numai ca în momentul, când se vorbește de acea persoană, să
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
apropie! Mă-ntreb...cu ce s-o șterg? Dar merge oare? S-aleg o altă foaie albă? S-aleg? Nu pot, sunt toate sub zăvoare... S-o folosesc pe asta veche? Să fug de ea ca de o streche? Înmoi condeiul înciudată, M-apuc să scriu unde nu-i pată! Dar ochii-mi fug, Pereche-tăvălug, În stânga, sus, magnet... S-o folosesc antet? M-apuc iarăși de scris, Să-mi ostoiesc amarul... O, Doamne, roșu paraclis Pe foaia-mi de abis! Povestea
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
-mă din tine, Noi nu ne-am fost cât am fi vrut să fim, Nici n-am știut câte acuma știm, Dar încă nu-i târziu și... iarna vine... Insomniac E lungă noaptea, tristă fară tine, Iar eu insomniac printre condeie, Atâtea pagini cu poeme pline Și chipul tău, un ciob dintr-o idee, Sclipind când raza oarbă de iubire Îl află în povestea dispărută În care m-am visat o clipă mire, Dar tu erai mireasă nenăscută. E lungă noaptea
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
la scrisori nu-i răspunse, însă, decât Stelian, care-l preveni că era posibil să nu poată onora invitația din cauza obligațiilor de serviciu și a unor probleme cu sănătatea, precum și maica Agripina. Într-o scrisoare lungă și iscusit adusă din condei, așa cum numai ea știa să scrie, maica îi fericea cu toate fericirile pământului și le acorda toate blagoslovirile creștinești, promițându-le să se facă luntre și punte și să vină la botez, pe care nici prin gând nu trebuia să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
închideți și dumneavoastră puțin ochii, vă rog eu din suflet, că n-o fi foc!... Scrieți acolo că ați găsit marfa roasă de șobolani..., că se propune pentru casare, că trebuie să se scoată din gestiune.... Le-aduceți dumneavoastră din condei, că vă pricepeți!... Nu mă nenorociți, că am nevastă și copii de crescut și o să-mi putrezească oasele-n pușcărie, domnu Stelică... Domnu șeeef!!... urlă lucrătorul din comerțul socialist ca un buhai înjunghiat, luându-se cu amândouă mâinile de cap
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
adevărat important: talentul. Fiecare artist, indiferent că este pictor, muzician, poet sau sculptor are cel mai puternic instrument: imaginația. Ea se regăsește la pictor în pensule și culori, la muzicieni, în instrumentele sale muzicale sau în voce, la poet în condei și la sculptor în dalta sa iscusită. Imaginația este cel mai bun și mai puternic medicament. Ea iți dă încredere în tine și prin exprimarea ideilor mai amuzante, măiestrit construite și apoi împărtășite, poate naște zâmbete și poate alina durerile
ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
desene inspirate ale cunoscutului grafician Nicolae Viziteu, original de pe aceleași meleaguri cu autorul, iar coperta, în deplină concordanță cu conținutul, semnată de Traian și Iulian Boboc, întregesc lucrarea cu adausuri tonifiante. Așa cum o face și Vasile Larcu, alt cavaler al condeiului cu spadă în loc de peniță, inserând pe coperta IV o epigramă dedicată octogenarului Ștefan Boboc: Bunul simț îmi interzice / De-a vă contrazice, dar / Moșneguț eu nu v-ași zice / Nici măcar la centenar! Ca o replică a „Destăinuirii” autorului: Anii trec
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93062]
-
nu mă scald, La pieptul tău rotund și cald, Când mă chemai? Cum de n-am ars ca un chibrit, Cînd te-am atins, când te-am iubit? Cum de-am scăpat nevătămat, De trupul tău înfometat, Când mă iubeai? Condeiul cum de s-a oprit, în noaptea când te-am întâlnit, Când tomuri meritai să-ți scriu, Prin păru ți moale argintiu, Fiind pierdut? Acum când anii se-mbulzesc, Să ne despartă, îndrăznesc, Să-ntreb cu lacrime fierbinți, Mă mai
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
Aș vrea să-ți scriu pe-o aripă de vânt, Dar umbra nopții încă ne desparte. Nu pot să dorm, că te zăresc în vis, Plutești ușor pe-o margine de apă, Tu ești acolo, peste un abis, în inimă condeiul tău îmi sapă. Te chem, nu știu dacă mă simți acum, Pustii, potecile plâng sub ninsoare; A mai rămas în mintea mea un drum Atât de lung ... Când îl străbat, mă doare! Deschid fereastra și te văd cântând, Știu că
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
frumusețea și ingenuitatea discursului său despre unicitatea iubirii, la începutul acestui mileniu gălăgios, dar trist, obosit și secătuit de valori.” Scriitoarea Melania Cuc în prefața volumului colectiv de poezie „Petale lirice” apărut la Editura InfoRapArt „într-o simbioză fertilă cu condeiul și fila de hârtie, Mircea Marcel Petcu își scrie versurile cu obișnuința zidarului care ridică o casă confortabilă, nu-i pasă, aparent de detalii sau de riscurile de a nu fi pe placul celui care-i citește lucrările. Scriitor născut
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]